„Dacă ne uităm la școlile care au fost selectate, măsurarea gradului de risc de abandon școlar se face după niște principii ce țin de educație mai degrabă decât de starea socială și socio-economică din zona respectivă”, a declarat Radu Szekely, consilier al ministrului Educației, într-o intervenție la Radio România Cultural, despre modalitatea în care au fost selectate școlile în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar.
- Mecanismul MATE a fost pilotat în 100 de școli, în 2020, de Ministerul Educației în colaborare cu Banca Mondială. Pe acesta se bazează Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar.
- În paralel, Asociația Human Catalyst a realizat Harta școlilor dezavantajate din România, în 2020, care a fost prezentată la Guvern alături de vicepremierului de atunci, Raluca Turcan. Ministrul Educației de la acea vreme, Monica Anisie, nu a participat la eveniment.
- Indicele IRSE nu a fost acceptat și promovat de decidenții din Ministerul Educației până la acest moment, deși a fost girat de Guvernul României.
- Reprezentanții asociației au criticat constant proiectul referitor la abandonul școlar. Aceasta este prima referire pe care un oficial de la Ministerul Educației o face cu privire la acest indice.
Amintim că peste 1.390 de școli au fost selectate în prima rundă de finanțare pentru granturile din programul de reducere a abandonului școlar, după ce Ministerul Educației a publicat joia trecută lista acestora.
Asociația Human Catalyst a transmis săptămâna aceasta un comunicat prin care avertiza că din cele 1.391 școli finanțate, 554 au sub 10% risc de abandon școlar, iar 166 de școli înregistrează zero risc de abandon.
Întrebat de această situație, Radu Szekely a spus că indicatorii folosiți de asociația amintită anterior sunt diferiți decât cei ai Ministerului Educației: „E adevărat, folosim indicatori diferiți, folosim un standard de măsurare diferit decât folosește Asociația Human Catalist prin indicele de risc socio-economic. Ca orice exercițiu sociologic, fiecare are o margine de eroare, margine de eroare nu spunem că instrumentul nostru este perfect, dar acesta este instrumentul care a fost aprobat în programul de finanțare și este instrumentul pe care vom continua să-l folosim, pentru că altfel ar însemna să schimbăm fundamentul proiectului de finanțare europeană, ceea ce nu se justifică”.
El a menționat că indicatorii ce țin de situația socio-economică sunt luați în considerare „doar în momentul finanțării: „Indicatorii folosiți de celălalt instrument sunt mai degrabă centrați sau au în plus indicatori de dezavantaj economic, pe care și noi, în PNRAS, îi luăm în considerare, dar doar în momentul finanțării. Odată ce școală este selectată pe baza unor indicatori de risc de abandon școlar ce țin de actul educațional și de performanța copiilor la școală, în măsura în care școala se află într-o zonă dezavantajată din punct de vedere socio-economic, atunci finanțarea pentru acea școală este mult mai mare decât dacă se află într-o zonă fără dezavantaj sau cu marginalizare sub medie”.
„De fapt, nu există dovezi științifice care să coreleze gradul de dezvoltare al unei zone direct cu gradul de abandon școlar sau riscul de abandon școlar, adică sunt școli în zone avantajate care, într-adevăr, unde există risc de abandon școlar din alte motive decât cele socio-economice”, a adăugat consilierul.
Conform spuselor lui Radu Szekely, indicatorii luați în considerare de Ministerul Educației au fost cei de ordin educațional: „Noi, ca minister al Educației, am luat în considerare, în primul rând, indicatori de ordin educațional atunci când am selectat aceste școli și nu are rost să intrăm acum în detalii, dar se referă la numărul de cadre didactice suplinitoare, la notele sub șase la Evaluare Națională, absenteismul de la clasă. Țineau efectiv de ceea ce se întâmplă în școală și unde noi, ca mister al Educației, putem interveni”.
În ghidul solicitantului apare au fost luați în calcul 5 indicatori de vulnerabilitate:
- procentul profesorilor suplinitori raportat la numărul total al profesorilor din unitatea de învățământ;
- rata de absolvire a învățământului gimnazial, definită ca raportul dintre numărul de absolvenți ai clasei a VIII-a și numărul de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar;
- raportul dintre numărul elevilor repetenți și în abandon școlar și numărul total de
elevi din învățământul gimnazial; - rata de participare a absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, definită ca raportul dintre numărul absolvenților învățământului gimnazial care participă la examen și numărul total al absolvenților învățământului gimnazial;
- procentul absolvenților de clasa a VIII-a care au obținut note sub 6 la Evaluarea Națională din total participanți la evaluare.
Acesta a anunțat că runda a doua a programului de finanțare va începe la toamnă: „Urmează runda a doua care nu va fi la anul, cel mai probabil va fi în toamnă, cât de curând posibil, pentru a putea trimite cat mai multor școli care au ratat această primă rundă să se înscrie”.
Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst a publicat în 2020 analiza „Indicele de Risc Socio Educațional” (2015-2019). Scopul IRSE este furnizarea de date obiective și actuale în procesul de realizare și îmbunătățire a politicilor publice din domeniul educației, de la nivel de școală, unitate administrativ teritorială, județ, regiune, și până la nivel național. Indicatorii selectați pentru pentru determinarea valorii IRSE sunt:
- abandonul școlar;
- calificarea cadrelor didactice;
- procentul elevilor prezenți la Evaluarea Națională de la finele clasei a VIII‑a și notele obținute;
- gradul de marginalizare al localității.
Potrivit Revistei Calitatea Vieții, cauzele abandonului școlar pot fi împărțite pe mai multe categorii, după cum urmează (Hughes et al. 2001; Cosmovici şi Iacob 1998; Prevatt şi Kelly 2003; Fortin et al. 2013; Cace 2010; Voicu 2012):
- „cauze din mediul familial: un nivel educaţional scăzut al părinţilor, o tragedie ce a avut loc în familie, familie dezbinată, probleme de violenţă şi abuz, diverse tensiuni între membrii familiei, implicarea unuia sau mai multor membrii ai familiei în activităţi ilegale, migraţia unuia sau a ambilor părinţi, relaţie defectuoasă dintre familie şi şcoală;
- cauze individuale: diverse probleme de sănătate, tulburări de relaţionare cu cei din jur, neadaptarea la mediul şcolar, motivaţie redusă de a merge la ore, manifestarea unei agresivităţi faţă de colegi, consumul de substanţe cu efect halucinogen, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, anxietate, copiatul la teste, furtul de obiecte ce aparţin colegilor de clasă, stimă de sine scăzută, introvertire, depresie, fobie faţă de şcoală;
- cauze determinate de comunitate: norma căsătoriei timpurii a copiilor (exemplu: etnia romă, dar şi în unele zone rurale), zone rău famate şi lipsite de securitate;
- cauze ale mediului şcolar: lipsa de motivaţie şi neimplicarea cadrelor didactice, relaţie defectuoasă profesor – elev, frustrări şi inhibiţii ale elevului, conflicte şi violenţe între colegii de clasă (exemplu: bullying şi mobbing), orientarea şcolară greşită a elevului, note foarte mici şi repetenţie, standardele foarte ridicate ale şcolii, sentimentul acut de eşec al elevului, elevul nu se integrează în clasă;
- cauze de natură economică: dificultăţi economice, lipsa unui loc de muncă al unuia sau al ambilor părinţi, lipsa rechizitelor şi a hainelor.”
În Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii sunt precizați factorii care determină acest fenomen. Au fost amintiți următorii factori care influențează elevul sau familia familia în privința cererii de educație: nivelul scăzut al venitului per familie; accesibilitatea teritorială scăzută a serviciilor de educație în zonele rurale izolate; implicarea copiilor în activități de muncă sezonieră și de îngrijire a fraților mai mici migrația părinților din unele comunități, în străinătate; nivelul de educație al părinților; modul de a percepe beneficiile școlarizării în familie; copiii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale; căsătoria timpurie și/sau sarcina, alte motive personale; sărăcia.
Factorii care influențează oferta de educație sunt: numărul insuficient de locuri și disponibilitatea limitată a programelor tip „A doua șansă” sau „Școală după școală” în comunitățile rurale și în cele sărace; numărul insuficient de locuri pentru stagii de practică, probleme comportamentale la nivel de școală, în special în ceea ce privește atitudinea cadrelor didactice față de elevi (și reciproc) sau a atitudinii cadrelor didactice față de părinți; sprijinul insuficient pentru elevii aparținând grupurilor minoritare; calitatea proceselor de predare și învățare; mediul școlar; lipsa unor date fiabile, transparente și în timp util împiedică capacitatea sectorului de a monitoriza adecvat tendințele de părăsire timpurie a școlii.
Redăm dialogul dintre Radu Szekely și moderatoare:
Moderatoare: Pe 31 martie, Ministerul Educației a publicat lista cu școlile eligibile în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), care vor avea trei ani la dispoziție pentru a pune în aplicare programe de reducere a abandonului școlar. Din cele 1391 de școli care au primit finanțare în această primă etapă, 554 au sub 10% risc de abandon școlar, iar 166 de școli înregistrează zero risc de abandon, potrivit Asociației pentru educație și justiție socială Human Catalysis. Am ascultat-o mai devreme pe Laura Greta Marin. Laura Greta Marin spune că ați făcut acest prim pas cu stângul.
Radu Szekely: Este o părere a doamnei Laura Greta Marin, la fel cum și evaluarea riscului de abandon școlar în școlile care au fost finanțate este tot, nu vreau să spun o părere, dar o concluzie bazată pe niște indicatori care sunt diferiți de indicatorii incluși în Programul Național de Redresare și Reziliență, care se bazează pe un mecanism de avertizare timpurie în educație, dezvoltat împreună cu Banca Mondială și cu sprijinul Comisiei Europene, pilotat și în alte țări, și în România (…). E adevărat, folosim indicatori diferiți, folosim un standard de măsurare diferit decât folosește Asociația Human Catalysis prin indicele de risc socio-economic. Ca orice exercițiu sociologic, fiecare are o margine de eroare, margine de eroare nu spunem că instrumentul nostru este perfect, dar acesta este instrumentul care a fost aprobat în programul de finanțare și este instrumentul pe care vom continua să-l folosim, pentru că altfel ar însemna să schimbăm fundamentul proiectului de finanțare europeană, ceea ce nu se justifică, pentru că dacă ne uităm la școlile care au fost selectate, măsurarea gradului de risc de abandon școlar se face după niște principii ce țin de educație mai degrabă decât de starea socială și socio-economică din zona respectivă.
Indicatorii folosiți de celălalt instrument sunt mai degrabă centrați sau au în plus indicatori de dezavantaj economic, pe care și noi, în PNRAS, îi luăm în considerare, dar doar în momentul finanțării. Odată ce școală este selectată pe baza unor indicatori de risc de abandon școlar ce țin de actul educațional și de performanța copiilor la școală, în măsura în care școala se află într-o zonă dezavantajată din punct de vedere socio-economic, atunci finanțarea pentru acea școală este mult mai mare decât dacă se află într-o zonă fără dezavantaj sau cu marginalizare sub medie. Avem și acești indici de corectare, dar care vin la finanțare mai degrabă decât la identificarea școlilor. Nu am vrut să facem o corelare și, de fapt, nu există dovezi științifice care să coreleze gradul de dezvoltare al unei zone direct cu gradul de abandon școlar sau riscul de abandon școlar, adică sunt școli în zone avantajate care, într-adevăr, unde există risc de abandon școlar din alte motive decât cele socio-economice. Noi, ca minister al Educației, am luat în considerare, în primul rând, indicatori de ordin educațional atunci când am selectat aceste școli și nu are rost să intrăm acum în detalii, dar se referă la numărul de cadre didactice suplinitoare, la notele sub șase la Evaluare Națională, absenteismul de la clasă. Țineau efectiv de ceea ce se întâmplă în școală și unde noi, ca mister al Educației, putem interveni.
Moderatoare: Așadar, datorită folosirii unor indicatori diferiți sunt pe această listă și școli care la prima vedere nu sunt amenințate de abandonul școlar.
Radu Szekely: Nu sunt amenințate datorită realității socio-economice a comunității și presupunem, poate ca prejudecată, că dacă nu se află într-o zonă dezavantajată economic, nu ar exista risc de abandon școlar. Riscul există și la licee, școli gimnaziale din zone avantajate economic. Nu trebuie să limităm riscul de abandon școlar la condiții socio-economice dezastruoase sau dezavantajate.
În primul rând, noi ne-am concentrat, cum spuneam, pe realitatea școlii, e adevărat, în relația cu comunitatea, dar nu în primul rând pe realitatea socio-economică a comunității. Deci, să spunem că cele două instrumente măsoară lucruri oarecum diferite, se uită în aceeași direcție, dar măsurăm lucruri diferite pentru a ajunge la o concluzie. (…)
Moderatoare: În cadrul programului național pentru reducerea abandonului școlar sunt eligibile toate unitățile de învățământ cu risc ridicat și mediu de abandon școlar. Au primit toate aceste unități sprijin pentru a depune cerere de finanțare?
Radu Szekely: Sprijin au primit, în sensul că am avut sesiuni de instruire cu toți directorii, au fost publice, au participat. Am avut trei asemenea sesiuni pe care le-am coordonat chiar eu. Au primit sprijinul necesar și din partea inspectoratelor școlare, însă au fost unități de învățământ care au refuzat să se înscrie, au refuzat să aplice.
Moderatoare: Oare de ce?
Radu Szekely: Unii au spus că, acum o să fiu franc, sincer cu dumneavoastră, nu vor să se regăsească pe lista rușinii, nu vor să apară pe asemenea listă, pentru că le-ar strica reputația în comunitate. (…) Alții au fost schimbați, pentru că au pierdut concursul de directori și nu i-a mai interesat să depună cererile de finanțare, pentru că știau că nu vor mai fi directori ai școlilor respective. Dar pentru aceste unități de învățământ urmează runda a doua care nu va fi la anul, cel mai probabil va fi în toamnă, cât de curând posibil, pentru a putea trimite cât mai multor școli care au ratat această primă rundă să se înscrie. (…)
Runda a doua urmează în curând, vor avea și experiența colegilor lor care acum au trecut prin acest proces și au constatat că este foarte simplu. O aplicație a durat 2-3 ore să fie completată, nu mai mult. Am încercat să simplificăm cât de mult procedura, să o debirocratizăm. La fel și contractarea va fi foarte simplă. Am încercat să venim în sprijinul unităților de învățământ.
Referitor la afirmația că nu au existat consultări, mi se pare puțin nedreaptă, pentru că și pentru ghidul solicitantului, dar și pentru programul în sine au existat dezbateri publice. Pentru acest Program Național de Reducerea Abandonului Școlar și pentru ghidul solicitantului au existat chiar câteva dezbateri și întâlniri, una live pe internet în care am preluat recomandările de la societate civilă și de la unitățile de învățământ, dar asta nu înseamnă că vom prelua întotdeauna tot ce ni se propune, pentru că trebuie luată o decizie care să se încadreze în cadrul de finanțare în care funcționăm.
Moderatoare: La această a doua rundă de selecție pe care o anunțați în toamnă, veți ține cont și de obiecțiile care vi s-au adus până acum?
Radu Szekely: Vom încerca, evident, să corectăm, însă repet, instrumentul de evaluare a riscului de abandon școlar nu poate fi modificat. El este parte a contractului semnat de către ministrul Educației cu Comisia Europeană. Ei ne-au acordat finanțare în baza utilizării acestui instrument Mate (mecanism de avertizare timpurie în educație – n.red) și a indicatorilor pe care noi i-am menționat acolo. Aceștia au fost discutați, negociați și acceptați ca atare. Acei indicatori nu se pot schimba.
Modul în care desfășurăm procedura de selecție, de exemplu, acordarea de sprijin concret unor unități de învățământ care nu au capacitatea și resursa umană pentru a scrie aceste proiecte, le putem discuta. Am făcut și în prima rundă apel la organizațiile nonguvernamentale să sprijine școlile în acest proces. Unele au răspuns, altele nu. Au fost și foarte mult consultanți din mediul privat care au ajutat școlile la elaborarea, cât de simplă era, a cererii de finanțare.
Să nu uităm că este totuși un apel semi-competitiv. (…) Ministerul Educației nu finanțează într-un mod centralizat toate școlile pe care le identifică cu risc de abandon școlar, ci acele școli pe principiul descentralizării, pe care ni-l dorim cu toții. Trebuie să propună un plan prin care ei, cu resursele pe care le au și cunoscând foarte bine comunitatea în care funcționează, să propună măsuri de reducere a abandonului școlar, a riscului de abandon școlar (…). În unele nu există acum un abandon școlar școlar foarte mare, însă există riscul.
România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea abandonului școlar între 2012-2021
Amintim că Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.
Despre Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar
Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) este implementat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 543 milioane Euro.
PNRAS urmărește atingerea următoarelor obiective generale, potrivit Ghidului solicitantului:
a) diminuarea riscului de abandon școlar în cel puțin 25% din unitățile de învățământ participante la Program în perioada 2021—2026, cu încadrarea unității de învățământ într-o categorie de risc mai mic;
b) îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial;
c) creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior.
Conform documentului, Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) oferă un cadru coerent și unitar pentru detectarea, identificarea și înregistrarea timpurie și monitorizarea progresului elevilor cu risc de abandon și PTȘ. Acest cadru se bazează pe colectarea în timp real a datelor cu privire la semnalele timpurii – rezultate școlare scăzute, istoric de repetenție, absențe, comportament școlar inadecvat – care permit personalului din școli și factorilor de decizie de la nivel județean și central să coordoneze, să planifice și să implementeze măsuri adecvate și imediate de diminuare a riscurilor și problemelor identificate la nivel de elev, clasă și școală.
Ce este rata de părăsire timpurie a școlii
Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.
Ce este abandonul școlar
Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului.
- Cu privire la cele afirmate Radu Szekely în intervenția de la Radio România Cultural, Asociația Human Catalyst a trimis un drept la replică prin care demontează spusele consilierului Ministrului Educației.
Foto: © Anastassiya Bezhekeneva | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Ioana Nicolescu
R.P.
Ștefan Lefter
Redacția
