Noul fond de 100 de milioane de lei, pentru cercetarea în universități. Consorțiul Universitaria: inițiativa trebuie permanentizată, dublată de finanțare pentru infrastructură și resurse umane

475 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com

Decizia Ministerului Educației de a asigura un fond pentru finanțarea cercetării în universități, după criterii precum scorul înregistrat în ranking-uri, asocierea cu domeniile prioritare de dezvoltare sau numărul de cercetători, este salutată de cinci mari universități, care amintesc că au făcut astfel de propuneri în mod repetat. Ordinul ministrului Educației, publicat la începutul lunii, este o inițiativă care, potrivit universităților din Consorțiul Universitaria, “trebuie permanentizată” și dublată de alte programe similare.

Ordinul de ministru publicat în 6 mai prevede constituirea unui “fond dedicat finanţării cercetării ştiinţifice universitare pentru atingerea următoarelor obiective:

a) creşterea calităţii resursei umane specializate în cercetarea ştiinţifică universitară;

b) dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat;

c) creşterea performanţei şi vizibilităţii cercetării româneşti în plan internaţional.”

Pentru anul 2021, din fondul bugetar pentru finanțarea de bază, fondul constituit pentru cercetarea științifică din universitățile de stat este de 100 de milioane de lei. Banii pot fi cheltuiți în condițiile autonomiei universitare, cheltuielile eligibile fiind cele de personal și cheltuieli materiale precum cele pentru taxa de publicare a articolelor, participarea la manifestări științifice etc.

Repartizarea fondurilor se face astfel:

“a) se alocă o sumă fixă de 500.000 lei pentru fiecare instituţie de învăţământ superior de stat;

b) se alocă 250.000 lei pentru fiecare punct obţinut în scorul universităţilor româneşti incluse în Metarankingul Universitar 2020;

c) suma rămasă se distribuie universităţilor, luând în considerare, la nivelul anului universitar 2020 – 2021, pentru fiecare instituţie de învăţământ superior de stat, ponderea programelor de studii din domeniile prioritare de dezvoltare a României (67%) şi numărul de cercetători (33%).”

Consorțiul Universitaria, ce reunește Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, a salutat inițiativa. El arată, însă, într-un comunicat emis luni că aceasta trebuie “dublată de o finanțare dintr-un program analog acestuia pentru susținerea funcționării infrastructurii de cercetare existente și a resursei umane implicate, astfel încât universitățile să-și poată propune și proiecte pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea cercetării universitare”. 

Aceleași Consorțiu “atrage atenția decidenților asupra necesității imperioase de îmbunătățire a sistemului de finanțare prin calcularea costului real pe student și asigurarea unui sistem echilibrat de cuantificare a indicatorilor relativi și absoluți, luați în calcul la fundamentarea finanțării suplimentare. Aceste măsuri sunt necesare în vederea susținerii creșterii calității educației academice românești în strânsă relație cu bunele practici din spațiul academic internațional”.

Photo 112833871 © Tero VesalainenDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Elena Lasconi a absolvit o facultate particulară din Deva din cadrul Universității Ecologice și a luat licența la ASE București. În CV-ul său oficial nu figurează numele facultății / USR: Lasconi „n-a ascuns nimic niciodată”

Elena Lasconi, candidata USR la prezidențiale, a urmat cursurile Facultății de Management în Economia Turismului și Comerțului Internațional din Deva, o facultate din cadrul Universității Ecologice (universitate privată), potrivit unei…
Vezi articolul

Consiliul Rectorilor critică interzicerea informațiilor despre identitatea de gen: Libertatea academică reprezintă libertatea studenților, a cadrelor didactice și cercetătorilor de a învăța, preda, cerceta sau comunica cu societatea, fără îngrădiri de natură ideologică, politică sau religioasă

Consiliul Național al Rectorilor critică interzicerea informațiilor despre identitatea de gen, într-un comunicat în care nu folosește, însă, explicit cuvintele “identitate” sau “gen”. “CNR susține cu fermitate respectarea autonomiei universitare…
Vezi articolul