Noul concept de Matematică fără raționament sau cum ratează Ministerul Educației să testeze competențele din programă la examenele naționale pe care le organizează – analiza profesorului Ovidiu Șontea

Subiectele de Matematică de la examenele naționale din ultimii 20 de ani ratează să testeze o parte din competențele prevăzute în programa pentru această disciplină după care profesorii predau și se elaborează subiectele, spune profesorul de matematică Ovidiu Șontea de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, într-o analiză trimisă redacției Edupedu.ro, întrebat despre echilibrul dintre cerințele de examen și lucrul elevilor cu profesorii de la clasă. Toate subiectele de la proba de matematică de la Evaluarea Națională, precum și de la Bacalaureat „sunt de calcul și nici măcar una nu testează abilitatea de a face un raționament corect”, susține profesorul cu o experiență de 29 de ani.

„Tot ce vedem ilustrează cât de mult a pierdut matematica în ceea ce înseamnă competențele descrise mai sus în școala de azi, în sensul că manipularea mecanică este preferată ingeniozității, creativității unui raționament. Evaluarea Națională din clasa a VIII-a a fost concepută ca o evaluare de sistem, precum cele din clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, acestea din urmă nefiind valorificate deloc, și a sfârșit transformându-se într-un examen de admitere, nu de puține ori nedrept prin aceste subiecte date an de an care măsoară mai degrabă „dresajul” elevului decât imaginația, creativitatea, raționamentul”, subliniază profesorul.

Autor de manuale și de culegeri de matematică pentru liceu, Șontea scrie că „în ultimii 20 de ani, CNPEE (n. red. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație), prin subiectele date la examenele naționale, nu măsoară prin niciunul din itemi competența 6 (Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoștințelor din diferite domenii), iar cu mare greutate pot asocia un item cu penultima competență a programei (5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații date). Carevasăzică, în programă este specificată această competență, dar nu se măsoară, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat.

Trecând peste faptul că Ministerul are obligația, conform principiului transparenței, de a publica Matricea de specificații asociată fiecărui test de subiecte de la examenele naționale, matrice prin care se poate vedea cărei competențe îi corespunde un item din testul dat, toate subiectele de la proba de matematică de la Evaluarea Națională, precum și de la Bacalaureat sunt de calcul și nici măcar una nu testează abilitatea de a face un raționament corect. Aproape toate subiectele pot fi făcute cu ajutorul aplicațiilor specializate”, a spus profesorul în analiza pe care o redăm complet mai jos în articol.

Profesorul a venit și cu exemple:

• „Subiectele date la Matematică la Bacalaureat se concentrează, în bună măsură, pe evaluarea competențelor de calcul formate în gimnaziu. La specializarea matematică-informatică, acceptând că la primul subiect (S. I.) se măsoară anumite competențe primare din clasele a IX-a și a X-a, punctul 4) poate fi inclus în orice test pentru Evaluarea Națională.
• Mai departe, ținând cont de cele scrise în introducere referitor la optimizare și verificare, conform baremului postat pe site-ul Ministerului Educației, la punctul 5) de la S.I. nu se punctează verificarea faptului că dreapta AB nu coincide cu dreapta de ecuație y=4x. Prin urmare, un elev care face diferența între două drepte paralele și două drepte care coincid este egal cu unul care nu face această diferență, conform baremului postat. Sau nici cei care fac subiectele nu fac această diferență? Asta ar fi grav!”, consideră profesorul.

Politica din Educație din ultimii 20 de ani – evaluare de conținuturi, nu de competențe

„Cum aceasta este politica în ultimii 20 de ani, examene naționale cu subiecte fără valoare, prost făcute, prin care se evaluează conținuturi (cam aceleași), și nu competențe, este greu de crezut că sistemul va progresa dacă nu toate competențele sunt măsurate cu ajutorul celor mai interesante conținuturi. Vorba aceea, „dacă nu se dau, de ce să le învăț” din punctul de vedere al elevului, „dacă nu se dau, de ce să le predau”, din punctul de vedere al profesorului.

În societatea de azi avem la dispoziție cafea fără cofeină, bere fără alcool, relații fără sentimente, iată că Ministerul, de câțiva ani, introduce un nou concept, matematica fără raționament”, mai atrage atenția profesorul Șontea.

Redăm integral mai jos analiza profesorului:

„Dacă cineva are curiozitatea să urmărească, măcar în diagonală, ceea ce se întâmpla în oricare știință sau în oricare domeniu de activitate, va constata că nimic nu se întâmpla fără Matematică. În viața de zi cu zi, fiecare dintre noi este pus, în orice moment, să ia decizii. Totdeauna deciziile trebuie luate pornind de la o sumă de fapte deja cunoscute (ipoteze) și aceste decizii trebuie să fie cele mai bune, mai ales pentru noi. Dintre toate obiectele pe care le studiem în școală, matematica este poate singura care formează astfel de competențe și asta mai ales prin raționamentele de geometrie și nu numai.

Matematica are un puternic rol educativ. Ea este cea care implică rigoare, argumentare, seriozitate (nu poți învăța din trei în trei). Învățarea matematicii exersează judecata, îl ajută pe elev să distingă adevărul științific de neadevăr; antrenează organizarea logică a gândirii, ordonarea ideilor, recunoașterea ipotezelor și a concluziilor.

Matematica ne ajută să știm să formulăm probleme, să structurăm soluții, să executăm pașii în ordinea corespunzătoare (algoritmizare), precum și să evaluăm soluția (optimizare, verificare).

Marți, odată cu proba de Bacalaureat la Matematică, studiind înainte și subiectele de la Evaluarea Națională, am senzația, încă o dată, că ministerul nu vrea să progresăm. Pentru plusvaloarea ce trebuie adusă economiei, trebuie ca elevii de astăzi să fie pregătiți pentru ceea ce anticipăm că se va întâmpla peste 30 de ani.

În ultimii 20 de ani, CNPEE (n. red. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație), prin subiectele date la examenele naționale, nu măsoară prin niciunul din itemi competența 6 (Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoștințelor din diferite domenii), iar cu mare greutate pot asocia un item cu penultima competență a programei (5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații date). Carevasăzică, în programă este specificată această competență, dar nu se măsoară, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat.

Trecând peste faptul că Ministerul are obligația, conform principiului transparenței, de a publica Matricea de specificații asociată fiecărui test de subiecte de la examenele naționale, matrice prin care se poate vedea cărei competențe îi corespunde un item din testul dat, toate subiectele de la proba de matematică de la Evaluarea Națională, precum și de la Bacalaureat sunt de calcul și nici măcar una nu testează abilitatea de a face un raționament corect. Aproape toate subiectele pot fi făcute cu ajutorul aplicațiilor specializate.

Tot ce vedem ilustrează cât de mult a pierdut matematica în ceea ce înseamnă competențele descrise mai sus în școala de azi, în sensul că manipularea mecanică este preferată ingeniozității, creativității unui raționament. Evaluarea Națională din clasa a VIII-a a fost concepută ca o evaluare de sistem, precum cele din clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, acestea din urmă nefiind valorificate deloc și a sfârșit transformându-se într-un examen de admitere, nu de puține ori nedrept prin aceste subiecte date an de an care măsoară mai degrabă „dresajul” elevului decât imaginația, creativitatea, raționamentul.

Subiectele date la matematică la bacalaureat se concentrează, în bună măsură, pe evaluarea competențelor de calcul formate în gimnaziu. La specializarea matematică-informatică, acceptând că la primul subiect (S. I.) se măsoară anumite competențe primare din clasele a IX-a și a X-a, punctul 4) poate fi inclus în orice test pentru Evaluarea Națională. Mai departe, ținând cont de cele scrise în introducere referitor la optimizare și verificare, conform baremului postat pe site-ul Ministerului Educației, la punctul 5) de la S.I. nu se punctează verificarea faptului că dreapta AB nu coincide cu dreapta de ecuație y=4x. Prin urmare, un elev care face diferența între două drepte paralele și două drepte care coincid este egal cu unul care nu face această diferență, conform baremului postat. Sau nici cei care fac subiectele nu fac această diferență? Asta ar fi grav! La S.II. 1, se verifică, de asemenea, competențe primare, calcul de determinanți de două ori (punctele a), b)), ceea ce nu este recomandat într-un test de examen.

La subiectul al II-lea, (S.II.) 2 a) se verifică aceleași competențe primare care sunt deja verificate prin conținuturile claselor a V-a. La S. I. 2. c), orice elev bun de clasa a VIII-a va reuși cu succes să rezolve acest subiect, chiar dacă acesta ține mai mult de clasa a X-a decât de clasa a XII-a. Prin urmare, nicio competență de nivel 5 sau 6 asociată algebrei de clasele XI-XII nu este evaluată prin subiectul de algebră S.II., acestuia lipsindu-i orice legătură cu competențele legate de structurile algebrice.

Pentru subiectul al III-lea (S.III.) 1, putem să găsim corespondențe între competențele ce trebuie să fie măsurate și itemi, dar nici aici nu vom putea găsi corespondențe corespunzătoare competențelor de ultim nivel.

La S.III. 2, observăm, din nou, verificarea competențelor primare prin itemi dedicați calculului de integrale definite. Nimic nu măsoară competențele referitoare la „generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor”.

Fără a dezvolta foarte mult subiectul, situația este asemănătoare și la subiectele date la Evaluarea Națională. Lipsește total evaluarea formării competențelor de nivel superior, ceea ce înseamnă că diferența dintre elevii foarte buni și cei de 7-8 nu se poate face. Cum aceasta este politica în ultimii 20 de ani, examene naționale cu subiecte fără valoare, prost făcute, prin care se evaluează conținuturi (cam aceleași), și nu competențe, este greu de crezut că sistemul va progresa dacă nu toate competențele sunt măsurate cu ajutorul celor mai interesante conținuturi. Vorba aceea, „dacă nu se dau, de ce să le învăț” din punctul de vedere al elevului, „dacă nu se dau, de ce să le predau”, din punctul de vedere al profesorului.

În societatea de azi avem la dispoziție cafea fără cofeină, bere fără alcool, relații fără sentimente, iată că Ministerul, de câțiva ani, introduce un nou concept, matematica fără raționament”.

Citește și:

Eseu la Bacalaureat – argumentați dacă oamenii trebuie să fie sau nu recunoscători față de școală. Lixandru, Ministerul Educației: „Este normal să-mi exprim recunoștința față de sistemul de educație care m-a format”

BREAKING Subiectele de la Matematică – Bacalaureat 2023, profil real, specializarea Matematică – Informatică

BAC 2023 Baremul de corectare de la Matematică – Mate-Info a fost publicat de Ministerul Educației

Rezolvarea subiectelor de la Matematică, Bacalaureat 2023, profil real, specializarea Matematică-info, făcută de profesoara Florentina Pavăl: Au fost subiecte de nivel mediu și cu enunțuri previzibile