“Îmi doresc o perioadă de cursuri mai lungă”, spunea în ianuarie a.c. ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. În ultimul an, el a reluat în mai multe rânduri această idee, spunând că, dacă anul școlar va începe mai devreme, acest deziderat va putea fi realizat. Structura anului școlar 2022-2023, prezentată miercuri de ministru, indică un an care începe mai devreme și se termină mai târziu, ceea ce sugerează un an mai lung, fie și în situația reorganizării, cu mai multe vacanțe ce împart anul în 5 module de școală. Dar, dacă eliminăm zilele libere, reiese că anul viitor va avea de fapt, pentru elevii de primară, gimnaziu și liceu, 167 de zile, cifră comparabilă cu datele oficiale aferente anului în curs pentru școala primară, dar mai puțin decât pentru cele valabile în cazul elevilor mai mari.
Calculat în funcție de datele reale și de noul calendar introdus în toamnă, ca efect al măsurilor de pandemie, anul viitor va fi doar ușor mai lung decât cel actual, care plasează România în coada țărilor europene din punct de vedere al numărului de zile de școală.
În calendarul anunțat de ministrul Educației joi, agreat în Consiliul de Dialog Social, școala începe pe 5 septembrie și se încheie pe 16 iunie. Începe, astfel, cu o săptămână mai devreme comparativ cu anul în curs și se termină cu o săptămână mai târziu.
Structura anului școlar 2022-2023 propusă de ministru, detaliat:
- 5 septembrie – 24 octombrie – modulul 1
- 24-30 octombrie – vacanță de toamnă pentru toți elevii
- 31 octombrie – 22 decembrie – modulul 2
- 23 decembrie – 8 ianuarie 2023 – vacanța de iarnă
- 9 ianuarie – 6 aprilie – modulele 3 și 4
- 8 aprilie – 23 aprilie – vacanța de primăvară
- 24 aprilie – 16 iunie – modulul 5
- 17 iunie – 4 septembrie – vacanța de vară
Potrivit calculelor Edupedu.ro, eliminând sărbătorile legale din timpul perioadelor de școală (lăsând însă Ziua Educației, când pot fi făcute unele activități), aceasta înseamnă că elevii vor avea:
- 35 de zile în modulul 1
- 36 de zile în modulul 2
- 29 de zile în modulul 3
- 29 de zile în modulul 4
- 38 de zile în modulul 5
Aceasta înseamnă un total de 167 de zile de școală. Numărul este egal cu cel declarat oficial, inițial, pentru anul 2021-2022 în cazul școlii primare, dar mai mic decât cel declarat pentru gimnaziu și liceu, date care plasau România pe locul 4 din coada clasamentului european al timpului petrecut în școală (depășind cu foarte puțin doar Albania, Malta și Grecia).
Astfel, în raportul Eurydice cu datele agregate pentru toate țările europene, aferent anului 2021-2022, România figura cu 167 de zile de școală primară și 172 de zile în gimnaziu și liceu.
- Dacă, din acestea, scădem zilele legale de sărbătoare (4, fără a lua în calcul Ziua Educației), rămân 163 de zile de școală primară și 168 de zile de gimnaziu și liceu – cifre similare cu cele propuse pentru anul viitor pentru elevii din toate ciclurile.
De notat, însă, că structura anului școlar 2021-2022 a fost modificată în momentul măsurilor privind vacanța de toamnă, în contextul pandemiei Covid-19. În urma acelor modificări, numărul real de zile de școală (fără zile libere) a scăzut pentru anul în curs, conform calculelor Edupedu.ro, până la 159 în cazul școlii primare și 164 pentru gimnaziu și liceu, ceea ce înseamnă că, în fapt, numărul de zile de școală în 2022-2023 va fi mai mare cu puțin decât cel real de anul acesta, dar doar din cauza deciziilor luate în pandemie, care au diminuat și mai mult timpul de școală de acum.
Ce înseamnă aceasta, comparativ cu situația din alte țări europene?
Edupedu.ro semnala în septembrie, pe baza datelor Eurydice, că în circa jumătate dintre țările europene numărul de zile de școală în medie pentru cele trei cicluri de învățământ (școală primară, gimnaziu și liceu) este cuprins între 170 și 180 (180 fiind o cifră vehiculată și în contextul discuțiilor dintre minister și partenerii de dialog social pentru anul școlar viitor, având în vedere că era luată în calcul o perioadă de 36 de săptămâni, adică 180 de zile, rotunjit).
- În 13 țări și regiuni, numărul variază între 191 și 190. În Italia și Danemarca, elevii merg la școală 200 de zile. România e printre ultimele, depășind Albania, Malta, Grecia și fiind în urma altor două țări cu o situație similară, Lituania și Cipru.
În martie anul trecut, ministrul Sorin Cîmpeanu declara că pentru 2022-2023 “ar putea să înceapă chiar mai devreme anul școlar, pentru a avea o durată mai lungă. Anul acesta (2021 – n.red.) am ținut seama exact de ceea ce v-am spus, de nevoia de a organiza acele concursuri (n. red. pentru angajarea directorilor de școli) pentru că e important.”
- În ianuarie a.c., în pregătirile pentru discuțiile privind structura viitorului an, el spunea iar că își dorește un an școlar cu mai multe zile, spunând: “Eu o să prezint argumente, o să prezint perioada de cursuri din alte state care au rezultate remarcabile în sistemele de educație, o să prezint toate aceste argumente pentru a se constitui într-o pledoarie pentru o perioadă de cursuri mai lungă.”