Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și guvernul din care face parte pregătesc redeschiderea școlilor cu acțiuni minime sau inexistente în puncte esențiale. Iau măsuri standard de protecție epidemiologică, își asumă logica țărilor civilizate de a păstra școala deschisă cu orice preț, dar susțin cu improvizații redeschiderea, când vine vorba despre probleme “macro”: vaccinarea, testarea sau planul B pentru momentele în care școala ar fi obligată din nou să treacă online.
Autoritățile actuale apelează la multe vorbe și cvasi-măsuri ce ascund lipsa de acțiune de până acum, într-o manieră similară deschiderii precedentului an școlar. Dar, acum un an, criza epidemiologică era abia la început și informațiile despre ce trebuie făcut abia începeau să apară, strategiile despre salvarea educației se cârpeau pe parcurs, politicile asumate erau dictate de logica electorală a alegerilor locale și generale. Acum, cu doar trei săptămâni înaintea începerii școlii, cu o nouă versiune, Delta, a coronavirusului pregătită să risipească speranțele de intrare în normalitate, prin rata de infecție mult mai ridicată în rândul copiilor, autoritățile au mult mai multe informații, plus opțiunea vaccinării, comparativ cu sfârșitul verii 2020. Dar nu știu ce să facă cu toate acestea. Se păstrează și logica electorală, de data aceasta prin alegerile interne din partidul de guvernământ.
- Epidemiologic, estimările spun că situația la mijlocul lunii septembrie a.c. va fi similară celei de acum un an, ce a dus, în cele din urmă, la închiderea școlilor. Acum, regulile și scenariile sunt altele.
Cu doar trei săptămâni înainte să înceapă școala, într-o conferință de presă susținută vineri după discuțiile din guvern pe tema măsurilor pentru noul an școlar, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, și cel al Educației, Sorin Cîmpeanu, au prezentat o serie de măsuri agreate în principiu și care, speră ei, vor fi în cele din urmă adoptate oficial. Ministrul Cîmpeanu a reluat informațiile și a oferit câteva precizări duminică seară, într-un interviu pentru Digi24.
Guvernul și-a asumat limpede acum (dar în principiu, rămâne de văzut ce va decide pe hârtie în cele din urmă) ceea ce toți experții în educație și toate organizațiile mondiale, de la OMS la UNICEF, insistă de un an că trebuie să fie prima regulă pentru educație: elevii nu trebuie să mai sufere pierderi precum cele produse de închiderea școlilor sau de școala făcută la distanță sub domnia improvizațiilor din primul an pandemic.
Deci, a agreat guvernul, copiii vor face școală față în față în mai toate circumstanțele epidemiologice, vor trece online când nu se mai poate conform unei schițe de scenarii redusă radical, iar la școală elevii vor respecta măsurile despre care se știe clar că funcționează în prevenirea infecțiilor: mască, ventilarea spațiilor.
A făcut sau face guvernul ceva pentru ca această redeschidere să aibă loc în bune condiții? În țările vestice, pe care autoritățile române le iau ca referință, școala începe la fel, ba pe alocuri în condiții de relaxare considerabil mai mari comparativ cu România. Acolo, însă, decidenții se bazează pe rata vaccinării, pe resursele de testare și au un plan B.
Vaccinarea
Întrebat, vineri, pe ce se bazează guvernul când elimină multe dintre pragurile pentru scenarii, în cazul școlilor, ministrul Cîmpeanu a răspuns:
- “Mă bazez pe faptul că există vaccin. Mă bazez pe faptul că în școli avem, după domeniul sănătății, cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată. Mă bazez, de asemenea, pe faptul că în școli s-au respectat mai riguros decât în cele mai multe alte medii regulile de protecție sanitară.”
Practic, ministrul spune că lucrurile vor merge bine pentru că speră el să meargă bine, deoarece există condițiile ca acest lucru să se întâmple. Or, există vaccin, dar guvernul se află în situația de a dona vaccin altor țări. Rata vaccinării cu cel puțin o doză e de doar 32,5%, ceea ce plasează România pe penultimul loc în Europa, depășind doar Bulgaria. Pe tot parcursul verii, guvernul nu a făcut practic nimic pentru a încuraja vaccinarea, e lângă unele măsuri marginale precum ziua liberă pentru vaccinați și o campanie publicitară în care, în pofida pierderilor de imagine suferite de PNL în ochii electoratului, premierul Florin Cîțu încerca să convingă lumea să se vaccineze folosind propria persoană ca exemplu.
- Trebuie notat că ministrul Cîmpeanu pare, în acest moment, singurul ministru din guvern care mai face în mod activ campanie pro-vaccinare, cel puțin în mediul educațional, el insistând pe nevoia vaccinării în fiecare dintre desele interviuri și ieșiri publice din această perioadă. El a folosit chiar formule care să sugereze – în absența unor decizii – că, în cazul profresorilor, predarea la clasă ar urma să fie condiționată de vaccinare și testare. Mesajele sale nu se regăsesc, însă, decât în foarte mică măsură în ceea ce transmit ministrul Sănătății sau premierul.
În educație, ministrul Cîmpeanu oferă tot timpul argumentul că profesorii sunt a doua categorie socio-profesională, după medici, din punct de vedere al ratei vaccinării. Dar el folosește aceeași cifră – 60% – de trei luni. Iar pe 16 august spunea chiar că, în preuniversitar, chiar mai puțin de 60% s-au vaccinat: “În învățământul superior e mai sus de 60%, în preuniversitar puțin mai puțin”.
60% înseamnă puțin peste jumătate. Doi din cinci profesori sunt nevaccinați. Comparativ, în Franța – țară pe care în iarnă-primăvară ministrul Cîmpeanu o dădea adesea drept exemplu pentru atitudinea față de educație – în urmă cu o lună peste 80% dintre profesori erau vaccinați, în linie cu rata națională de vaccinare. În prezent, rata de vaccinare cu cel puțin o doză în Franța, la nivelul populației adulte, se apropie de 90%.
Și cum promovează vaccinarea în școli actualul guvern, ținând cont și de numărul foarte mic de elevi cu vârste de peste 12 ani care s-au vaccinat? Deși spune că dorește creșterea numărului de persoane vaccinate înainte de începerea anului școlar, ministrul Cîmpeanu anunță “avantaje” pentru vaccinați, fără a putea da vreun exemplu clar. În conferința de vineri, a vorbit despre opțiunea – fără decizie, pe moment – ca elevii vaccinați să poată veni la școală în continuare, atunci când clasa ar trebui să treacă online (modelul francez), dar nu a menționat niciun fel de modalitate de aplicare a acestui model “hibrid”, în condițiile în care aversiunea lui față de școala hibrid e cunoscută de la bun început.
Tot în conferința de vineri, ministrul a afirmat, despre profesorii care nu se vaccinează sau nu se testează la 3 zile atunci când situația o cere, că ar urma să se “odihnească puțin”, fără să ofere niciun fel de lămurire ce ar putea să însemne acest lucru, dincolo de faptul că sună a amenințare (a spus, însă, că nu ar fi demiși). El nu a putut oferi un răspuns clar nici în interviul de duminică seară, în care a zis doar că încă se analizează opțiunile legale.
În emisiunea de la Digi24, Cîmpeanu a mai vorbit despre formulare de acord cu vaccinarea elevilor, pe care părinții ar urma să le primească. Și în conferință – informație reluată duminică seară – ministrul a mai spus că în școli ar urma să fie numită o persoană care “să faciliteze întâlniri între părinți și reprezentanți ai DSP (…) în așa fel încât părinții să poată întreba pe cei care sunt în măsură să răspundă despre importanța și necesitatea vaccinării și, evident, despre eventuale riscuri”. Nu e limpede ce așteptări are ministrul cu privire la numărul părinților care vor să bată la ușa DSP ca să afle mai multe informații despre vaccin și cum ar urma să se desfășoare vaccinarea în școli, în ce condiții anume, mai ales că, duminică seară, el a atins din nou problema numărului foarte mic – sub 20% din total – al școlilor care au cabinete medicale și faptul că accesul la DSP e dificil din multe localități mici, izolate.
Testarea Covid-19
Deși argumentele statistice/științifice pentru o testare susținută și frecventă a elevilor în școli nu se susțin pe deplin, conform experților, testarea, cel puțin la apariția unor cazuri sau cu o anumită periodicitate continuă să fie considerată necesară pentru a asigura condiții bune de desfășurare a școlii în pandemie. În Berlin – metropolă din altă țară cu o rată ridicată a vaccinării – în primele trei săptămâni ale noului an școlar, luna aceasta, era de așteptat să fie făcute aproximativ 1 milion de teste săptămânal doar în școli.
În România, miniștrii au spus, vineri, că vor fi luate măsuri și din acest punct de vedere, invocând și în cazul testării posibilitatea ca DSP să sprijine testarea în școli. Au mai spus că, în principiu, vor fi testați, punctual, doar elevii din clasele în care apar cazuri. Cum ar urma să se întâmple acest lucru? Cu acordul părinților sau fără? De unde resursele medicale pentru a face testare adecvată, cea rapidă nefiind omologată? Astfel de chestiuni sunt “tehnice” și nu au fost încă decise, au aflat elevii și profesorii din declarațiile de vineri.
- În primăvară, ministrul Cîmpeanu a fost un susținător înverșunat al extinderii testărilor în școli, dar înverșunarea s-a oprit abrupt, în aprilie. El spusese că “nu există capacitate în sistem” pentru testare cu teste recunoscute oficial și ceruse folosirea testelor neinvazive, care ar putea fi acceptate mai ușor și de către părinți, fără succes însă.
Mai recent, într-o discuție televizată cu Alexandru Rafila (PSD), care cerea testarea elevilor de două ori pe săptămână, ministrul Cîmpeanu nu mai vorbea despre capacitatea de sistem, ci doar despre lipsa acordului părinților.
Cu trei săptămâni înainte de începerea școlii, nu e clar care mai este nivelul problemelor de “capacitate în sistem”, care este disponibilitatea reală a personalului capabil să facă astfel de teste sau ce măsuri anume ia guvernul pentru a convinge părinții în legătură cu testarea elevilor.
Școala online
Întrebat, vineri, ce soluții a identificat pentru a face școala online mai prietenoasă, ministrul Sorin Cîmpeanu nu a răspuns la întrebare, ci a reluat discursul folosit în mai toate aparițiile sale publice, potrivit căruia școala online a dus la inechități și pierderi mari, în pofida avansurilor înregistrate.
În realitate, de când a venit ministru, Sorin Cîmpeanu nu a luat nicio decizie clară și radicală de îmbunătățire a condițiilor pentru școala online. Aceasta, în pofida faptului că șeful său, premierul Cîțu, menționează chiar în platforma sa de candidatură la șefia partidului că în educație “vom digitaliza întregul sistem și vom promova cursurile de tip școală online”.
Permanent, în locul unor acțiuni concrete pentru îmbunătățirea situației, ministrul a preferat să argumenteze împotriva școlii hibrid și școlii online, ajungând să o califice – cu termenii folosiți în iarnă, împotriva sa, de către PSD – drept “un dezastru”.
Cel mai notabil eșec, din acest punct de vedere, este, poate, cel al Bibliotecii școlare virtuale, care ar trebui să ofere conținutul esențial și referințe pentru buna desfășurare a școlii și care e prevăzută de 10 ani în Legea Educației. Fostul ministru Monica Anisie promisese că această platformă ar fi urmat să fie gata în septembrie 2020. Acum, aflăm că Biblioteca școlară virtuală nu va fi gata nici în acest an.
Peste mai puțin de o lună, școlile se vor deschide cu mască și ventilare în clasă. Restul sunt chestiuni “tehnice”. Iar în prima zi de școală, dacă tot e luna alegerilor din PNL, dacă dorința se va transforma în reglementare, copiii ar putea fi îngrămădiți din nou în careu, ca în vremurile “normale”, pentru ceremoniile de deschidere: să asculte discursul directorului, ale reprezentanților poliției, bisericii și neapărat ale cuiva de la Primărie. Nu mult, maxim o oră și jumătate. Și protejați de mască și de ventilarea naturală (spațiu exterior). Dacă părinții își fac griji – “vai, Doamne!”, cum spune ministrul – mai bine să se gândească la faptul că “nu ne facem griji pentru copii atunci când merg la festival, atunci când merg pe plaje supraaglomerate, atunci când merg în mall-uri supraaglomerate”.
Privind, la fel, retrospectiv, apare în egală măsură întrebarea: dacă în această toamnă, cu un virus care-i afectează mai mult pe copii, autoritățile permit reluarea școlii fără să fi asigurat condiții minimale, iar – așa cum se întâmplă în toate țările luate drept exemplu de România, dar care sprijină redeschiderea școlilor prin vaccinare masivă, testare, pregătire digitală – copiii vor merge la școală cu o structură de scenarii aproape inexistentă, cum explică aceste autorități rostul lockdown-urilor educaționale din ultimul an și jumătate? Mai ales pe cele din primăvară, sub ministrul-campion al vaccinării și al școlii față în față?
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.