Nouă scenarii pentru evoluția universităților în următorul deceniu, sub impactul inteligenței artificiale, al tensiunilor geopolitice, al presiunilor autoritare sau tehnocrate – Asociația Universităților Europene

La ce poate să se aștepte o universitate, când nu are resursele să țină pasul cu schimbările cauzate de tehnologie pe piața muncii? Dar când vede cum, în țările din imediata vecinătate, universități partenere și prietene se încovoaie sub presiunea unor guverne autoritare? În ce măsură ar putea fi afectată o universitate dintr-un colț al Europei de rivalitatea economică și politică sino-americană? Lipsa de predictibilitate a vremurilor actuale face dificilă găsirea unor răspunsuri. Dar o nouă analiză publicată în urmă cu câteva zile de Asociația Universităților Europene (EUA) încearcă să ofere un cadru structurat pe scenarii, pe baza căruia instituțiile de învățământ superior de pe continent să încerce să identifice măsuri pentru a se pregăti pentru un viitor complicat și, după caz, să răspundă ele însele la astfel de întrebări.

Analiza “Căi către viitor” vine în continuarea unei viziuni a experților asociației cu privire la viitorul universităților europene – “O viziune pentru 2030”, dată publicității la începutul anului. Aceasta pleca de la premisa că universitățile sunt atât formatoare ale schimbării în societate, cât și ținte ale acesteia și au un rol aparte în stările de criză, cum este, cel mai recent, pandemia Covid-19. Acea viziune pleda ca universitățile europene să adopte un model de funcționare în sistem deschis, pe baza colaborării transnaționale și a unor parteneriate extinse, locale și internaționale, să se comporte sustenabil și să folosească oportunitățile oferite de digital și să se adapteze la schimbarea produsă de tehnologie îmbrățișând tehnologia.

Cum pot ele să se pregătească pentru astfel de obiective, dacă nu știu ce le așteaptă? Noua analiză a asociației europene propune o serie de scenarii pe care să le folosească universitățile de pe continent, grupate în trei categorii de schimbare “macro”: geopolitică, tehnologică și de piață a muncii, respectiv democrație/sisteme autoritare.

Ce spun, sumar, aceste scenarii?

Schimbarea geopolitică

Scenariul 1: Lumea dominată de trei puteri concurente – SUA, China și Uniunea Europeană

În acest scenariu, cooperarea între universități din diverse sfere de influență este dificilă, Uniunea Europeană, cu accentul pus pe sustenabilitate, având interese potențial diferite de cele ale SUA (dominată de nevoile pieței) sau de China autoritară.

În acest scenariu, totodată, universitățile ar trebui să lucreze în medii dificile, dar trebuie să facă eforturi să își păstreze legăturile globale, inclusiv prin artificii operaționale. Într-un astfel de caz, este de așteptat o scădere a mobilității internaționale a studenților și cercetătorilor, iar concurența între universități, pentru a atrage studenți internaționali, va crește. Universitățile mari, care atrag mai mulți studenți străini, vor fi mai afectate decât cele mici, cu acoperire locală.

Scenariul 2: Parteneriatul transatlantic e înnoit

Acest scenariu ar semăna cu o revenire la perioada Războiului Rece, în care alianța bazată pe valori democratice a UE și SUA ar fi pe poziții de rivalitate cu puteri autoritare, în special China.

Într-un astfel de scenariu, universitățile ar fi sprijinite pentru implicarea lor în susținerea atractivității și competitivității tehnologice a societăților democratice. Dar cooperarea cu partenerii din afara alianței ar fi dificilă. Situația va fi dificilă pentru marile universități europene, care sunt legate atât de SUA, cât și de parteneri din China. În parteneriatul transatlantic ar trebui restabilit echilibrul atât la nivel de mobilitate a studenților, cât și în privința cercetării universitare. În privința universităților europene, va fi extrem de important angajamentul lor de sprijinire a democrației.

Scenariul 3: Renașterea multilateralismului

Acesta presupune revenirea la o ordine internațională bazată pe reguli comune, cu organizații internaționale funcționale. Aceste lucruri ar fi foarte dificil de realizat, dar pentru universități ar fi mediul cel mai propice de funcționare, ele fiind cel mai bine pregătite pentru o asemenea evoluție. Sistemele universitare ar funcționa în temeiul autonomiei instituționale și al libertății academice, iar sistemele politice ar încuraja cooperarea internațională, competitivitatea ași interesul pentru sustenabilitate.

Tehnologia, inteligența artificială și piața muncii

Scenariul 1: Inteligența Artificială preia controlul

În acest scenariu, multe slujbe au fost automatizate cu ajutorul inteligenței artificiale, în multe profesii – de la ingineri la avocați – este nevoie de mai puțini oameni angajați. Cercetarea suferă schimbări radicale, sub influența instrumentelor digitale de folosire a datelor.

În această situație, dezbătută deja în numeroase prognoze, universitățile nu doar că ar avea mai puțini studenți și mai puține resurse, dar vor recunoscute într-o măsură considerabil mai mică drept instituții importante pentru economie. Universitățile cu putere mare în domeniul cercetării vor fi apreciate, chiar dacă vor avea mai puțini studenți. Atenția se va concentra pe domeniile unde intervenția și interacțiunea umană este în continuare necesară – inclusiv pentru supravegherea instrumentelor ce folosesc inteligență artificială.

Scenariul 2: Accentul pe reconversie profesională

Acesta presupune că multe slujbe vor dispărea prin automatizare, dar altele vor apărea în timp, însă cu impact diferit pentru diverse niveluri de pregătire: multe slujbe ce presupun o instruire medie dispar, dar rămân multe dintre profesiile ce presupun competențe superioare.

În acest scenariu, e de presupus că universitățile vor fi implicate masiv în reorientarea și reconversia profesională a unor categorii largi de populație. Utilitatea instituțiilor de învățământ superior ar trebui, aici, recunoscută de către decidenții politici. Universitățile vor avea un rol major pentru programele de învățare pe tot parcursul vieții. Ele urmează să primească finanțări pentru a asigura nevoile în continuă schimbare de pe piața muncii.

Scenariul 3: Competiția marilor companii de tehnologie

Universitățile s-ar angaja, ca în scenariul al 2-lea, în activități extinse de reprofilare profesională, ca urmare a schimbărilor de pe piața muncii. Dar, în acest caz, marile companii tehnologice profită de pe urma schimbărilor și oferă ele însele oportunități de învățare, croite să formeze competențe de sprijin pentru propriile lor servicii și produse, în același timp ele oferindu-și serviciile către universități.

În astfel de situații, universitățile ar primi oferte de servicii și platforme la preț redus, dar ar trebui să cedeze controlul asupra propriilor date către marile companii tehnologice, astfel crescând competiția din partea altor furnizori, ale căror servicii educaționale sunt precis țintite. Analiza EUA semnalează că asemenea evoluții se înregistrează deja în cazul marilor companii precum Google sau Amazon.

Evoluția democratică

Scenariul 1: Tehnocrații la putere

Acest scenariu face ca deciziile să iasă în bună parte din sfera democratică: unele elemente ale democrației reprezentative ar fi păstrate, dar deciziile sunt cedate unor comisii de experți, pe măsură ce provocările societății se complică și presupun expertiză tehnică și științifică. Mulți oameni de știință ar deveni decidenți tehnocrați.

Într-o astfel de situație, universitățile ar trebui să servească unor idei de sorginte tehnocrată. Ar înflori noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială, dar riscă să treacă în plan secund opțiunea umană, diverse tipuri de valori, autodeterminarea. Ar înflori universitățile tehnice și învățământul profesional, dar cele care nu pot dovedi un impact tehnic imediat ar putea să-și piardă relevanța și să rămână “turnuri de fildeș”.

Scenariul 2: Ascensiunea autoritarismului

Într-un astfel de scenariu, ar crește disparitățile sociale, radicalizarea, iar liderii autoritari ar prelua controlul asupra instituțiilor statului, media și universităților, iar dezbaterea publică ar fi suprimată.

Analiza EUA afirmă că universitățile au un rol important în combaterea ascensiunii autoritarismului și trebuie să contribuie la dezbaterea socială și politică, oferind expertiză și dovezi științifice. Ele au, arată organizația europeană, propriul rol în combaterea informațiilor false, a manipulării și a propagandei și în încurajarea gândirii critice și a folosirii metodelor științifice.

O putere autoritară ar putea face ca universitățile cu profil clar delimitat, precum cele medicale, să fie sprijinite să ofere servicii de calitate superioară, pe când alte instituții, precum cele de științe sociale, ar putea întâmpina mari greutăți. Organizația europeană oferă, în acest sens, cazul Universității Central Europene pe care guvernul Fidesz din Ungaria a forțat-o să părăsească această țară și să se mute în Austria.

Scenariul 3: Revirimentul democratic prin creșterea participării directe

Un astfel de scenariu ar întări democrația participativă, iar dezbaterea publică ar câștiga în greutate. Ar fi întărită societatea civilă, iar rolul partidelor politice ar fi recalibrat. Ar avea de câștigat aspecte precum sustenabilitatea sau diversitatea.

Într-un astfel de scenariu, universitățile nu mai livrează elite, ci trebuie să se deschidă și să-și dovedească relevanța la scară largă. Ar trebui să apeleze la oameni din medii diferite cu oferte educaționale concepute pentru interesele fiecăruia. Universitățile capătă rol de îndrumător pentru segmente mult mai mari ale populației.

Analiza completă a Asociației Universităților Europene poate fi consultată pe site-ul organizației.