Noua Metodologie de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul superior, prezentată de agenția care evaluează programele universitare, ARACIS: „Aduce o simplificare importantă a procedurilor”

2.499 de vizualizări
Foto: © Alexsokolov | Dreamstime.com
„După 30 de ani în care s-au desfășurat procese de evaluare externă a calității în sistemul de învățământ superior din România, noua Metodologie de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul superior aduce o simplificare importantă a procedurilor”, transmite Agenția Română de Asigurarea a Calității în Învățământul Superior – ARACIS, într-un comunicat de presă. 
  • Metodologia care include Criteriile, standardele și indicatorii de performanță utilizați în evaluarea externă a calității educației fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 962 din 8 august 2024.
  • Evaluarea este asigurată de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenție de profil, din țară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR).

În comunicatul său, ARACIS prezintă și comentează documentul și noutățile introduse. Agenția arată, între altele:

„Metodologia include și elemente de noutate, precum: 

  • procedura privind autorizarea de funcționare provizorie, respectiv acreditarea programelor din ciclul scurt, 
  • auditarea instituțiilor de învățământ superior, 
  • evaluarea instituțională simplificată, 
  • evaluarea externă a programelor de studii din cadrul formării continue, precum și a celor de educație permanentă. 

Includerea unor noi programe de studii universitare de masterat într-un domeniu de masterat acreditat se realizează în baza evaluării interne a calității, cu aprobarea Senatului universitar”. 

Redăm comunicatul integral al ARACIS:

„Agenția Română de Asigurarea a Calității în Învățământul Superior – ARACIS informează părțile interesate despre aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul superior, prin Hotărârea Guvernului nr. 962 din 8 august 2024.

Metodologia include Criteriile, standardele și indicatorii de performanță utilizați în evaluarea externă a calității educației

Actul normativ a fost elaborat în temeiul prevederilor Legii învățământului superior nr.199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și în contextul abrogării prevederilor OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Noua metodologie, elaborată de ARACIS, respectă Standardele și Liniile directoare privind asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului superior (ESG).

Propunerea de Metodologie include rezultatele proiectului „Îmbunătățirea politicilor publice în învățământul superior și creșterea calității reglementărilor prin actualizarea standardelor de calitate QAFIN”, proiect în cadrul căruia a avut loc un amplu demers de consultare publică prin intermediul a cinci conferințe regionale desfășurate la Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și București, în perioada 2019 – 2020, la care au participat peste 250 de cadre didactice și studenți. Proiectul QAFIN a fost co-finanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020, și a fost implementat de ARACIS, între anii 2017-2021. Beneficiar al proiectului QAFIN a fost Ministerul Educației Naționale – Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă, iar ARACIS a avut calitatea de partener. Proiectul a fost implementat cu asistența tehnică a experților Băncii Mondiale.

Metodologia de evaluare externă a calității educației în învățământul superior este structurată în șase capitole, astfel: 

  1. Dispoziții generale – elaborare, scop, principii, domeniul de aplicare;
  2. Sistemul de asigurare a calității – în care este descrisă structura organizatorică a acestuia și anume: sistemul intern de asigurare a calității și sistemul de evaluare externă a calității. În cadrul fiecăruia dintre sisteme sunt prezentate părțile interesate, competențele și atribuțiile acestora privind asigurarea calității, obligațiile și răspunderea în domeniul asigurării calității;
  3. Standarde și indicatori de performanță – în care se evidențiază participarea părților interesate la elaborarea și aprobarea standardelor, precum și a ghidurilor privind standardele și indicatorii de performanță;
  4. Inițierea, organizarea și desfășurarea de activități de învățământ superior – ce descrie cum se pot organiza și desfășura activități de învățământ superior, de către cine și în ce condiții, precum și drepturile dobândite în urma evaluării externe – bază a legalității desfășurării de activități de învățământ superior;
  5. Acreditarea – ce include, ca regulă, două proceduri distincte:
    • Procedura de autorizare pentru funcționarea provizorie, care se aplică pentru programele din ciclul scurt și ciclul I de studii universitare, precum și în cazul domeniilor de studii universitare de masterat organizate pentru prima dată de către persoane juridice interesate în furnizarea de activități de învățământ superior. De asemenea, procedura de autorizare pentru funcționarea provizorie se aplică și instituțiilor de învățământ superior, care organizează pentru prima dată domenii de studii universitare de doctorat.
    • Procedura de acreditare care se aplică, ca regulă, pentru programele din ciclul scurt și ciclul I de studii universitare, pentru domeniile de studii de masterat și pentru domeniile de studii de doctorat, autorizate să funcționeze provizoriu, precum și pentru acreditarea instituțională a organizațiilor furnizoare de educație. Procedura de acreditare se aplică, prin excepție, domeniilor de studii universitare de masterat, domeniilor de studii universitare de doctorat, precum și pentru acreditarea programului pregătitor de limba română, și a programelor universitare și postuniversitare de formare psihopedagogică, inclusiv a programelor de studii postuniversitare și de educație permanentă, organizate de către instituții de învățământ superior.
    • Menținerea acreditării se realizează, prin procedura de evaluare externă periodică pentru programele de studii universitare și domeniile de studii universitare și postuniversitare, precum și prin auditare ori evaluare simplificată, realizate în anumite condiții, pentru acreditarea instituțională. 
    • Evaluarea intermediară, procedură în cadrul căreia se asigură, instituției de învățământ/organizației furnizoare de educație, suport în vederea asigurării calităţii, din partea ARACIS ori a agenției de asigurare a calității care a realizat procesul de evaluare externă.
    • Descrierea efectelor generate după caz, de îndeplinire sau de neîndeplinirea standardelor în procesele de evaluare externă a calității educației, derulate în cadrul procedurilor aferente acreditării și menținerii acreditării.
    • Descrierea efectelor generate de neîndeplinirea obligațiilor de evaluare externă, precum și descrierea procesului de adoptare a deciziilor în cadrul ARACIS.
    • Indicarea termenelor în care se pot face contestații și sesizări, precum și cui pot fi adresate.
  6. Dispoziții finale.

În baza metodologiei, evaluarea externă a calității este realizată de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR). ARACIS este autoritate cu competenţă exclusivă în evaluarea externă a calităţii pentru dobândirea autorizaţiei de funcţionare provizorie în vederea organizării de activităţi de educaţie nivel universitar.

Metodologia include și alte elemente de noutate, precum: procedura privind autorizarea de funcționare provizorie, respectiv acreditarea programelor din ciclul scurt, auditarea instituțiilor de învățământ superior, evaluarea instituțională simplificată, evaluarea externă a programelor de studii din cadrul formării continue, precum și a celor de educație permanentă. Includerea unor noi programe de studii universitare de masterat într-un domeniu de masterat acreditat se realizează în baza evaluării interne a calității, cu aprobarea Senatului universitar. 

Astfel, după 30 de ani în care s-au desfășurat procese de evaluare externă a calității în sistemul de învățământ superior din România, noua Metodologie aduce o simplificare importantă a procedurilor, accentul fiind plasat pe evaluarea internă a calității și identificarea direcțiilor de îmbunătățire, în vederea sprijinirii instituțiilor de învățământ superior în atingerea obiectivelor strategice care decurg din misiunea asumată.

În anexa Metodologiei sunt prevăzute Criteriile, standardele și indicatorii de performanță utilizați în evaluarea externă a calității educației care fac referire la domeniile de evaluare externă – capacitatea instituțională, eficacitatea educațională și managementul calității, și criteriile stabilite prin Legea 199/2023 a învățământului superior, cu modificările și completările ulterioare. Noua Metodologie include un număr semnificativ redus de indicatori de performanță comparativ cu metodologia anterioară: pentru evaluarea instituțională avem 55 de indicatori, respectiv pentru evaluarea externă a programelor/domeniilor de studii universitare organizate în cadrul formării inițiale, formării continue sau de educație permanentă sunt 39 de indicatori. Prin ghidurile pe care ARACIS urmează să le dezvolte în perioada următoare se vor stabili indicatorii de performanță aplicabili pentru fiecare tip de program sau domeniu de studii universitare. 

În ceea ce privește modalitatea de adoptare a deciziilor, rapoartele de evaluare externă se publică integral pe site-ul ARACIS și în baze de date electronice administrate de structuri internaționale la care ARACIS a aderat, pentru asigurarea transparenței și în vederea informării beneficiarilor educației. Rezultatele evaluării pentru fiecare indicator de performanță sau de performanță de referință, după caz, se concretizează astfel: „îndeplinit”, „parțial îndeplinit” sau „neîndeplinit”. Deciziile de îndeplinire sau neîndeplinire a standardelor se adoptă în condiții clar stabilite prin Metodologie, în funcție de numărul de indicatori neîndepliniți sau parțial îndepliniți. 

Noua metodologie a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 807 din 13 august 2024 și va intra în vigoare la 180 de zile de la această dată. Termenul limită pentru evaluarea externă a programelor de studii postuniversitare derulate de către instituțiile de învățământ superior este 01.06.2026.”

DOCUMENT Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învățământul superior

Foto: © Alexsokolov | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și 
DOCUMENTE Metodologia de evaluare externă a calității educației în universități, cu standarde și indicatori de performanță – adoptată de guvern

1 comment
  1. Am tot sperat ca acest eveniment dorit si asteptat timp de 3 decenii – HGR de simplificare a metodologiei de evaluare externa prin reducerea substantiala a numarului de “standarde”/ cerinte impuse universitatilor noastre in scopul exclusiv al acreditarii si “justificarii” finantarii bugetare mult discutate – ar interesa pe cineva si ar genera aici necesarele discutii, dar se pare ca evenimentul va ramane si va trece nebagat in seama…
    Multumesc jurnalistilor perspicace care au adaugat acronimului ARACIS o “traducere” adecvata (ARACIS = “agentia care evalueaza extern calitatea educatiei in universitati”) in loc de fundamental eronata formulare “ARACIS = agentia care asigura calitatea” (conform denumirii ARACIS dar in contradictie cu semnificatia corecta a conceptului asigurarea calitatii ca rezultat al actiunilor intreprinse de cei implicati, inclusiv in universitati si scoli).
    Persoanele realmente competente in Managementul calitatii stiu ca in orice proces (inclusiv educational) de realizare a unui produs/ serviciu (inclusiv educational), relatia dintre FURNIZOR (inclusiv de educatie) si CLIENT / BENEFICIAR (inclusiv elevi, studenti, angajatori, societate, comunitate, stat, etc.) este deosebit de importanta si necesita o abordare detaliata. In aceasta relatie, furnizarea/ colectarea FEEDBACK-ului reprezinta a 3-a etapa esentiala (3) a unui important CICLU/CERC VIRTUOS generator de progres pentru toti cei implicati. Primele doua etape sunt (1) Colectarea/ cunoasterea cerintelor/ nevoilor/ asteptarilor CLIENTILOR/ BENEFICIARILOR/ PARTENERILOR DE INTERESE (STAKEHOLDERS) si (2) Conceperea si realizarea produsului/ serviciului (inclusiv educational) exclusiv conform acestor cerinte (incluzand in forma scrisa, toate nevoile si asteptarile legitime si legale, negociate si consensualizate intre reprezentantii tuturor partenerilor de interese implicati. Abia apoi urmeaza etapa (3) Colectarea feedback-ului si, desigur, plata produsului/ serviciului achizitionat de client/ beneficiar de la furnizor (distribuitor, producator, prestator,etc.). Se subintelege ca in urmatoarea parcurgere a ciclului (1)-(2)-(3) furnizorul va tine cont de continutul feedback-urilor primite… Parcurgand repetat acest ciclu virtuos (1)-(2)-(3) se poate obtine, intr-un anumit interval de timp, SATISFACTIA TUTUROR PARTENERILOR DE INTERESE (inclusiv si mai ales CLIENTII/ BENEFICIARII) – deci CALITATEA – inclusiv a scolilor si universitatilor, prin calitatea proceselor educationale generatoare de produse si servicii educationale. Dar in invatamantul din Romania inca tot nu putem avea asa ceva si, in consecinta, in loc de cicluri virtuoase avem numeroase CICLURI/ CERCURI VICIOASE, generatoare de pagube pentru mai toti cei implicati intrucat implica numeroase conflicte (de interese personale si de gashca, unele ajungand in justitie) intre cele 3 “tabere”/ parti importante implicate: profesorii, parintii si elevii/ studentii. Angajatorii nici nu sunt – DOAR LA NOI – considerati beneficiari ai proceselor educationale intrucat decidentii din MinEdu refuza de decenii pentru scolile si universitatile noastre rolul (considerat de ei in mod eronat a fi ….jignitor!) de furnizor de angajati/ cadre pentru mediul de afaceri…
    Toata involutia si degringolada asta a fost declansata de OUG 75-2005 privind asigurarea calitatii educatiei (o colectie de grave erori conceptuale, confuzii, prejudecati, aberatii, mituri si lacune, etc.) care, in 2023 (abia dupa 18 ani de aplicare paguboasa!!) a fost declarata “abrogata” prin recentele noi legi ale invatamantului, L198 si L 199. Dar suntem obligati sa constatam o incredibial smecherie juridica intrucat, de fapt, dispozitiile si definitiile esentiale, mai toate aberante, din acest OUG abrogat au fost de fapt ….preluate si reintroduse copy-paste in textele noilor legi (mai ales in TITLUL IV si ANEXA 1). De exemplu, in ambele Anexa 1 ale acestor noi legi avem definitia aberanta “Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii si ale furnizorului acestuia, prin care sunt indeplinite standardele de calitate, precum si asteptarile beneficiarilor.” Aceasta este o eroare fundamentala intrucat in tratatele si standardele internationale CALITATEA (unui proces, produs/ serviciu, etc. – inclusiv educational) reprezinta “masura/ gradul in care produsul/ serviciul furnizat satisface cerintele tuturor partilor interesate relevante implicate” (mai ales ale clientilor/ beneficiarilor). De fapt, definitia romaneasca sui-generis din OUG 75-2005 (abrogata oficial dar reintrodusa prin copiere si renumerotarea unor articole in noua legislatie) transmite subliminal doua mesaje considerate probabil a fi mult mai importante de coautorii ei : a. Scolile si universitatile trebuie sa indeplineasca “standardele de calitate” (concept impropriu caci este vorba doar de cerinte stabilite de birocratii ministeriali din birouri – cca 200 pentru scoli si cca 90 pentru universitati – ceilalti “parteneri de interese” (altii decat statul) fiind mentionati in treacat, doar ca asteptari – prin definitie verbale – fara vreo dovada a evaluarii, negocierii si consensualizarii lor (de catre reprezentantii acestora), desi avem multe categorii de beneficiari cu mii de pretentii/ cerinte, o parte fiind uneori ILEGITIME sau chiar ILEGALE. b. Numai ARACIP si ARACIS au dreptul sa evalueze si acrediteze scolile si universitatile in functie de masura in care acestea indeplinesc “standardele de calitate”, satisfactia clientilor/ beneficiarilor necontand deloc. O alta definitie total eronata (preluata in cele doua Anexa 1 din “abrogata OUG 75-2005) este urmatoarea :”Asigurarea calitatii educatiei exprima capacitatea unei organizatii furnizoare de a oferi programe de educatie in conformitate cu standardele de calitate prevazute la nivel de sistem si este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii institutionale, precum si de elaborare, planificare si implementare a programelor de studii.” In tratatele si standardele internationale ASIGURAREA CALITATII este (dupa 1.PLANIFICAREA CALITATII SI 2.INSPECTIE – CONTROLUL CALITATII) a 3-a componenta/ etapa a Managementului calitatii, inainte de-a se ajunge la a 4-a componenta/ etapa – IMBUNATATIREA CALITATII.
    Scopul realei asigurari a calitatii consta in generarea INCREDERII tuturor PARTENERILOR DE INTERESE (mai ales CLIENTII/ BENEFICIARII) – si nu doar a statului care este doar una dintre partile interesate ! – in faptul ca cerintele acestora (nu doar cele ale statului) au fost, sunt si vor fi indeplinite…. Asigurarea calitatii se bazeaza pe primele 2 etape (incluzand evaluari fata de un referential consensualizat prestabilit dar nu imuabil) dar actioneaza in mod specific prin ACTIUNI PREVENTIVE (in etapa 2.Controlul calitatii avand si ACTIUNI CORECTIVE)…. In acest sens, unificarea (asteptata timp de 18 ani pline de paralelisme inutile), in cadrul ARACIIP, a Inspectoratelor Scolare (realizand de fapt primele 2 etape – Inspectia si Controlul calitatii) cu Asigurarea calitatii (presupusa a fi realizata de ARACIP) ar fi fost un eveniment proactiv… Dar constatam practic, ca, de 19 ani, ARACIP se ocupa doar de evaluari (si acelea la doar o treime din unitatile existente!) – care NU inseamna asigurarea calitatii ! – unele fiind realizate (culmea birocratiei !!) prin “declaratii pe proprie raspundere” vizate de notariate! Toate acestea sunt consecintele diletantismului unor decidenti – coautori ai OUG 75-2005 (specializati in Stiintele sociale, politice, etc.) sau elaboratori ai L198 si L199 (specializati in Drept)… De asigurarea calitatii educatiei in Romania ar fi trebuit sa se ocupe, in primul rand, specialistii nostri in Managementul calitatii – evitandu-se astfel contraproductivele conflicte de interese, imposturi, mimetisme/ simulacre, uzurpari, etc.
    Comentariile cunoscatorilor in domeniul Asigurarii calitatii sunt binevenite, ca alternativa dorita si potential constructiva la unele abordari online anonime, superficiale si cronofage, uneori chiar bascalioase, deci INUTILE, mai ales pe tema insuficientei finantarilor bugetare si fara identificarea si mentionarea clara a cauzei si eventualelor solutii posibile… Pana cand vom reusi sa introducem si in scolile si universitatile noastre disciplina PROBLEM SOLVING / SOLUTIONAREA PROBLEMELOR – prin care elevii si studentii ar putea afla ca exista si probleme societale/ sociale/ economice/ manageriale/ tehnice, etc. (nu numai matematice !!!) care ar putea fi rezolvate si cu contributia lor, prin echipe competente/ cooperante si comunicare eficace, etc. – ar trebui sa stim ca “aruncarea in derizoriu”, atacurile la persoana si persiflarea/ batjocura – facilitate de anonimat – sunt si in acest context contraproductive (in loc sa fie proactive)….
    Propun celor interesati realmente de eliminarea simulacrului de asigurare a calitatii educatiei in Romania sa parcurga mai vechile mele comentarii pe EDUPEDU precum si textele altor articole relevante ca, de exemplu:
    LINKURI – ARTICOLE SOCIAL MEDIA DESPRE ARACIS SI ARACIP
    – Când vine „o comisie” de la București, toată lumea, de la decan, la secretară, intră în fibrilație. Despre furtuni academice într-un pahar cu apă (republica.ro)
    – Asigurarea calităţii în proiectele promovate de Ligia Deca. Ipocrizia, mistificarea şi minciuna vor fi perpetuate | adevarul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
ANOSR

Studenții Universității Maritime din Constanța discută astăzi cu rectorul Universității Politehnica din București. Aceștia se opun unei posibile desființări a Universității Maritime

Studenții Universității Maritime din Constanța se întâlnesc astăzi, 16 noiembrie 2022, cu Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București (UPB), după ce presa din Constanța a anunțat negocieri de fuziune…
Vezi articolul

Rol mai puternic pentru studenți în Alianțele de Universități europene, mai mult sprijin pentru mobilitate și mai multă digitalizare: poziția Alianței organizațiilor de studenți din România privind Spațiul European al Educației

Studenții trebuie să participe mai mult la guvernanța Alianțelor de Universități Europene, mobilitatea fizică trebuie să-și păstreze importanța, iar Monitorizarea libertății academice trebuie inclusă în raportările europene privind statul de…
Vezi articolul

OFICIAL Universitățile nu mai emit studenților „adeverința de școlarizare” și „situația școlară” doar în limba română, ci și în una sau mai multe limbi de circulație internațională

Adeverința școlară și situația școlară au fost abrogate din ordinul care prevedea ce documente școlare emit universitățile din România, potrivit unui ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial joi. Actul…
Vezi articolul

ASE București și Universitatea de Medicină Carol Davila – singurele universități românești în top 1000 al clasamentului global Times Higher Education 2024 / Cele mai multe instituții românești – în coada rankingului ajuns la a 20-a ediție

Academia de Studii Economice și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, ambele din București, sunt singurele instituții românești de învățământ superior care figurează în top 1000 al clasamentului global…
Vezi articolul