Noțiuni de prim ajutor ar putea fi introduse la gimnaziu și liceu la disciplina Biologie – „Anatomia și fiziologia omului”, potrivit unui proiect de lege

La Parlament a fost depus un proiect de lege prin care să fie predate noțiuni de prim ajutor în caz de accidente ușoare, la clasele din gimnaziu și liceu, la disciplina Biologie – „Anatomia si fiziologia omului”, nu opțional, cum se întâmplă în prezent. Dacă va fi aprobat proiectul, noțiunile vor fi predate din anul școlar 2023-2024.

• De precizat, deja la ministerul Educației se lucrează la introducerea unor noțiuni diverse de sănătate, nutriție, educație sexuală, juridică, financiară și rutieră. Ministrul Educației vrea ca din septembrie 2023 să introducă disciplina Educație pentru Viață care va cuprinde mai multe module, printre care și noțiuni de sănătate: “O disciplină care va trebui să aibă un modul de educație pentru sănătate, în care să fie implicați medicii alături de profesorii de biologie pentru a putea preda aceste lucruri în cea mai bună formă, în cea mai accesibilă și cea mai interesantă pentru voi”, spunea recent Sorin Cîmpeanu.

Proiectul de lege, inițiat de Luminița Barcari, fost secretar de stat în ministerul Educației în mandatul ministrului Monica Anisie, abia a fost depus în Parlament și urmează să parcurgă întregul traseu legislativ. Documentul își propune modificarea legii Educației Naționale nr.1/2011 astfel încât, la disciplina Biologie – „Anatomia și fiziologia omului”, atât în învățământul gimnazial, cât și în cel liceal, programa școlară să cuprindă și noțiuni de prim-ajutor. Legea ar trebui să între în vigoare din anul școlar 2023-2024, dacă trece de Parlament.

Se propune ca instruirea elevilor să fie făcută de profesioniștii din domeniul medical, cât și de profesori antrenați în acest sens, cu ajutorul manechinelor și echipamentelor de înaltă fidelitate sau low-cost.

Potrivit proiectului de lege, în România, curricula școlară cuprinde discipina optională
„Educație pentru sănătate” care cuprinde și noțiuni de prim ajutor, “dar aceasta se
face disproportionat la nivelul țării și chiar și în cadrul aceluiași județ”, scrie in document.

“Răspunsurile primite recent de la Inspectoratele Scolare Județene dovedesc accesul inegal la educația în prim ajutor, majoritatea optând pentru desfășurarea unui curs în timpul „saptămânii Altfel”, sau includerea unor noțiuni în orele de dirigenție, biologie sau educație fizică.

De asemenea, nu există o formare a personalului didactic în acest domeniu, unii optând pentru subiecte mai generale în detrimentul noțiunilor specifice. Cursurile sunt în general susținute de reprezentanții „Crucii Roșii'” sau ISU-SMURD.

Nu există o finalitate a acestei formări, de exemplu prin eliberarea unor certificate de absolvire a cursului.

De aceea se propune modificarea Legii Educatiei Nationale așa încât pentru disciplina Biologie – „Anatomia si fiziologia omului”, atât în învățământul gimnazial, cât și în cel liceal, programa școlară să cuprindă și noțiuni de prim-ajutor, scrie în proiect. “Propunem și ca activitățile practice să se desfășoare în colaborare cu specialiști din domeniul sanătății, pe baza unui parteneriat încheiat între unitatea de învățământ și o instituție de profil în numele inițiatorilor,” mai scrie în document.

”Nu ne referim la stopul cardio respirator, ci la situaţii mult mai puţin grave, de exemplu ce trebuie să faci dacă îţi curge sânge din nas, ce trebuie să faci dacă te-ai împiedicat şi ai o entorsă, ce trebuie să faci în caz de leşin, ce trebuie să faci în caz de criză convulsivă”, a explicat deputatul PNL, Cristina Vecerdi.

Inițiatorii legii subliniază și că “educarea copiilor școlari în resuscitarea cardio-pulmonară le îmbunătățește și competențele sociale pentru că practica este foarte distractivă pentru elevi și profesori. După pregătirea lor, copiii de la școală servesc drept multiplicatori. O temă pentru acasă ar putea fi aceea de a arăta altor 10 persoane cum să facă RCP în următoarele 2 săptămâni”.

“În 2010, Consiliul European de Resuscitare a aprobat recomandarea ca toți cetățenii europeni să fie capabili să recunoască stopul cardio-respirator, să poată efectua resuscitarea cardio-pulmonară (RCP) de bază și să poată utiliza defibrilatorul extern automat în urma parcurgerii unui modul de prim ajutor. În urma unei campanii de lobby, Parlamentul European a adoptat o declarație scrisă în iunie 2012 care solicita programe de formare cuprinzătoare și ajustarea legislației statelor membre UE pentru asigurarea de strategii naționale cu acces egal la educația în prim ajutor. S-a afirmat totodată că școala este mediul
perfect pentru a educa viitorii cetățeni și că acest tip de învățare este popular și
eficient la această vârstă,” se arată în expunerea de motive.

“În anul 2015 declarația de poziție a Consiliului European de Resuscitare a furnizat principii cheie despre implementarea programului ,,Kids Save Lives” și mai multe state europene au
introdus în programa școlară obligatorie cursurile de prim ajutor, iar majoritatea statelor membre au creat oportunități pentru integrarea acestor ore în obiectivele de învățare ale celorlalte discipline fundamentale din curricula școlară, cum ar fi științele biologice.

Inițiatorii legii dau exemplu Norvegia, care este una din țările europene în care resuscitarea cardio-pulmonară este o componentă obligatorie a curriculei școlare, iar ca dovadă rata de supraviețuire în urma stopului cardiac este mult mai ridicată în această țară”, spune proiectul de lege.

Ce informații de prim ajutor se predau acum la gimnaziu

În prezent, la disciplina Biologie, de clasa a VII-a se predau noțiuni vagi și învechite. Doar la capitolul entorse, luxații și fracturi. Redăm fragmente din manualul de clasa a VII-a:

“Luxațiile se produc în urma unor traumatisme puternice și presupun ruperea unor ligamente și deplasarea oaselor din articulație. Ca măsură de prim ajutor, la fel ca în cazul entorselor se aplică gheață și se imobilizează zona cu un bandaj elastic. Zona nu se masează. Medicul ortoped este cel care va așeza la locul lor oasele în articulație.


Ca măsuri de prim ajutor, fracturile închise se imobilizează cu ajutorul unor atele care trebuie să acopere ambele capete ale osului fracturat; atelele se fixează cu bandaje sau alte materiale (eșarfe, fulare). Pentru fracturile deschise, se oprește întâi hemoragia, se pansează rana și se imobilizează locul cu atele.”