Noile standarde minimale propuse pentru titlurile de conferențiar și profesor în domeniile Sociologie, Științe Administrative și ale Comunicării nu includ indicatori pentru componenta didactică / Era nevoie de o dezbatere mult mai largă – Memoriul unei Facultăți a Universității Al. I. Cuza din Iași

5.973 de vizualizări
Foto: © Hurricanehank | Dreamstime.com

Standardele minimale pentru acordarea titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare propuse într-o serie de domenii asociate sociologiei și aflate în dezbatere până la sfârșitul săptămânii trecute ar fi avut nevoie de o perioadă mai lungă de dezbatere „largă și constructivă”, afirmă reprezentanții Facultății de Filologie și Științe Social-Politice a Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași. Aceștia au transmis, săptămâna trecută, ministrului Educației, Ligia Deca, un memoriu în care ridică o serie de obiecții și propun schimbări în privința standardelor respective, memoriu transmis ulterior și redacției Edupedu.ro.

Documentul, aparținând Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane din cadrul UAIC, pune în discuție standardele minimale propuse de Comisia de Sociologie, Științe Administrative și Științele Comunicării din cadrul CNATDCU. 

În ceea ce privește memoriul Facultății ieșene, acesta face o serie de recomandări și exprimă, la rândul lui, o serie de critici privind felul cum au fost elaborate standardele.

Pe de o parte, el arată că, în condițiile în care modificările vor „avea un impact major”, „este absolut necesară o mult mai susținută consultare a comunității academice, precum și stabilirea unui interval rezonabil de timp, de minim 18 luni, după care aceste noi criterii să intre în vigoare”. Memoriul spune că, în schimb, consultarea adecvată a comunității academice „a lipsit cu desăvârșire fiind impuse o serie de criterii fără niciun fel de argumentare sau de explicare a principiilor care au stat la baza delimitării acestora”.

Iar principala obiecție ridicată de reprezentanții facultății menționate spune că una dintre componentele parcursului academic, anume componenta didactică, este ignorată în standarde: 

  • „În elaborarea prezentelor observații și propuneri, am pornit de la premisa că parcursul profesional academic este compus din trei elemente esențiale, ce pot contribui la dezvoltarea în carieră: (1) componentă didactică, (2) componenta de cercetare și (3) componenta instituțională. Din păcate, în noile standarde propuse nu există nici un indicator care să vizeze componenta didactică, în condițiile în care standardele vizează și pozițiile didactice de conferențiar și profesor.”
Observațiile și propunerile Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice – Departamentul de Sociologie, UAIC, pe larg:

Foto © Hurricanehank | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. La multe specializări evaluarea activitatii didactice are o pondere minimă sau nu e considerată, deși rolul dascălului ( profesorului, conferențiar, etc) este în primul rând activitatea didactică. Se pune un accent major însă pe activitatea de cercetare…… Se pun boii în spatele carului!

  2. Cineva indignat de demersul facultății ieșene dezvăluie unul din mobilurile noilor standarde propuse: accederea în sistemul universitar, la titlurile de conf. și prof., a celor care lucrează în cercetare. Ceea ce este corect, până la un punct. După acest punct, intervine premisa incorectă. Cercetătorii din diverse institute și centre au în normă doar activități de cercetare, pe când cadrele didactice din universități au în normă în principal activități didactice (cursuri, seminarii, stagii de practică), tutoriat cu studenții, plus dosare ARACIS, RNCIS, plus etc. etc. Ca urmare, corect ar fi ca punctajul minimal cerut pentru ocuparea unui post de conf. sau prof. să fie cu cel puțin o treime mai mare pentru candidații provenind din cercetare decât pentru candidații care provin din universități. Tocmai pentru că, făcând doar cercetare, cei din structurile de cercetare pot accesa proiecte și pot publica (ar trebui să publice) mult mai frecvent în reviste de prestigiu, ceea ce le aduce punctaje mari, în termen scurt.

  3. Acestea sunt , de regula, atacuri ale specialistilor slab pregatiti! Se scrie clar ca universitatile pot pune criterii suplimentare atat stiintifice cat si didactice, deci nu avea sens sa fie trecute criterii didactice in aceste conditii propuse de CNATDCU. In plus, daca se pun criterii didactice (zeci de cursuri si sute de indrumatoare sau culegeri de exercitii aiurea!) atunci specialistii foarte buni care lucreaza in cercetare nu mai pot candida la posturi in universitati. Acesti universitari care propun asemenea aiureli, de exemplu, criterii didactice, concureaza, de regula pe sistemul: omul si postul! Nu este o concurenta reala la concursurile de conferentiar si profesor! Pana cand vom accepta aceasta anomalie in concursurile universitare? De ce trebuie toti sa promoveze daca nu au suficienta activitate stiintifica si nu pot indruma doctoranzii? Nu-i suficient sa aiba activitate didactica si aceea mediocra (daca nu scrii lucrari bune, nici indrumare serioasa pentru masterat si doctorat nu poti face)!

    1. Stimate domnule profesor, situatiile difera in functie de profil. Uneori GB Shaw are dreptate: He who can, does; he who cannot, teaches…Apropo de profesori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Deontologia este și rămâne disciplină obligatorie la FJSC – Antonio Momoc, directorul departamentului de Comunicare, în replică la scrisoarea către ARACIS

„Deontologia este şi rămâne disciplină obligatorie pentru studenţii de la comunicare şi relatii publice şi publicitate la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării”, susține Antonio Momoc, directorul Departamentului de Antropologie…
Vezi articolul

Universitatea din Craiova va trece la cursuri online de la sfârșitul lui noiembrie până la jumătatea lunii martie / Instituția vrea să valorifice infrastructura creată pentru cursuri online în pandemie, dar să facă și economii la energie

Toate cele 12 facultăţi ale Universităţii din Craiova vor intra în sistem de predare online începând cu 28 noiembrie până pe 19 martie 2023, însă examenele se vor ţine faţă…
Vezi articolul

Rectorul Daniel David: Universitatea Babeș-Bolyai nu mai poate crește în actuala paradigmă / Reglementările sunt gândite colectivist, ministerul ne tratează ca pe campusuri proprii / UBB își propune de acum obiective world-class

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca “a ajuns în paradigma actuală la maximum de dezvoltare! În această paradigmă nu mai putem crește, ci putem aștepta ca celelalte universități din țară să…
Vezi articolul
Cursurile Universității Politehnica

Universitățile nu vor fi verificate cum vor preda online în toamnă, după ce va fi adoptată ordonanța ce va legaliza cursurile online, spune Sorin Cîmpeanu: ARACIS „nu va face controale în fiecare universitate, pentru că nu este fezabil”, însă „investim încredere”

Ordonanța de urgență pregătită de guvern pentru a legaliza predarea online în universități, începând din toamnă, va fi adoptată săptămâna viitoare, a anunțat miercuri ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Dar el…
Vezi articolul