Noile planuri-cadru de liceu să se aplice din septembrie 2027, cere Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, după ce profesorii sunt formați, pentru ca „impactul pe norme să fie minim”

Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” propune ca noile planuri cadru să se aplice din septembrie 2027, după ce profesorii vor fi formați. Asta ar însemna cu generația de elevi care acum este în clasa a VI-a. Propunerea face parte din analiza Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” asupra proiectului de planuri-cadru prezentată miercuri, în cadrul dezbaterii organizate la Colegiul Național „Sf. Sava”.

• Amintim, prima promoție cu clasa a IX-a pe noile planuri-cadru va intra în anul școlar 2026-2027, dacă aceste lucruri merg conform planificării, spunea secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu în cadrul unei dezbateri pe planurile cadru. Asta ar însemna că prima generație ar da noul BAC în anul școlar 2029-2030.

Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” propune în urma consultării cu profesorii din teritoriu, ca noile planuri-cadru să se aplice din septembrie 2027, după ce profesorii vor fi formați.

„Implementarea noilor planuri cadru să se realizeze începând cu anul școlar 2027-2028 după ce cadrele didactice afectate au fost formate sau au făcut reconversie profesională astfel încât impactul asupra normelor didactice să fie minim”, cer sindicatele, într-un document obținut de Edupedu.ro.

„La nivel declarativ, se urmărește o abordare echilibrată între standardizare și flexibilizare, cu efect direct asupra resursei umane – cadrele didactice. În acest sens, materialele puse în dezbatere susțin că noile planuri cadru vor aduce o ușoară creștere a numărului de norme didactice. Am constatat însă, tot din materialele prezentate, că pe anumite filiere și discipline numărul de norme poate scădea ușor in primii doi ani de implementare urmând ca apoi scăderea să fie mai accentuată”, scrie în analiza sindicatului.

„Aceste diferențe constatate generează restrângeri de activitate la nivelul întregului sistem. Menționăm că persoanele care ar urma să fie afectate și-au ales această profesie ținând cont și de stabilitatea locului de muncă. Din acest motiv, profesia de dascăl va fi din ce în ce mai puțin atractivă pentru viitorii absolvenți. 

În condițiile actuale, în care există deficit pe mai multe discipline, considerăm că, înainte de a aplica noile planuri-cadru, avem nevoie de o analiză pertinentă privind resursa umană. În consecință, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să găsească soluții pentru rezolvarea problemelor legate de reducerea numărului de norme didactice. 

Una din soluții, din punctul nostru de vedere, este flexibilizarea carierei didactice prin reconversie profesională, masterate, formare continuă, astfel încât competențele cadrelor didactice să corespundă noilor cerințe. De asemenea, este obligatorie regândirea formării inițiale a cadrelor didactice. 

Implementarea noilor planuri-cadru ar trebui să conducă obligatoriu și la modificări legislative privind norma didactică de predare în care ar trebui incluse și ore pentru activități de educație remedială și la ciclul liceal, așa cum se întâmplă în învățământul gimnazial. 

Vedem că profesorii sunt invitați să contribuie la dezvoltarea școlii având un rol direct la adaptarea educației la nevoile elevilor. Dar, ne punem întrebarea despre care nevoi este vorba: cele de dezvoltare personală, cele de integrare pe piața muncii sau cele care vizează integrarea în societate?

Din analiza planurilor-cadru, se poate constata că reducerea numărului de ore sau eliminarea unor discipline afectează, de fapt, atât competențele de care are nevoie elevul pentru a se integra pe piața muncii / în societate, cât și secvențe din dezvoltarea personală”, mai scriu sindicatele.

Abordarea Ministerului Educației este diferită: Ministerul spune că mai întâi trebuie adoptate planurile-cadru în forma finală, apoi să aibă loc formarea profesorilor în funcție de noile programe și de manuale.

Alte concluzii ale analizei Federației Sindicatelor din Educație, Spiru Haret

• Creșterea numărului de clase la profilul pedagogic, în ideea orientării în viitor spre profesia didactică;
• Formarea profesională continuă prin conceperea și implementarea unor module pentru învățarea remedială la disciplina pentru care cadrul didactic este specializat și a unor programe gratuite pentru a doua specializare – inclusiv burse de studii, cu rezervarea posturilor/catedrelor; 
• Reconsiderarea profesiei didactice în societate și pe piața muncii, prin creșterea performanțelor în zona excelenței, atât de necesare școlii viitorului; 
• O analiză comparativă între actualele planuri-cadru și cele propuse din punctul de vedere al normelor didactice și soluțiile pentru colegii afectați; 
• O simulare a ceea ce presupune implementarea noilor planuri-cadru din punctul de vedere al resursei umane și al bazei materiale – nu ne dorim să implementăm aceste planuri-cadru, indiferent cum vor arăta ele, doar pe hârtie;
• O analiză a rezultatelor obținute la nivel de gimnaziu după implementarea ultimelor planuri-cadru, a programelor și a manualelor – aceasta cu atât mai mult cu cât este obligatorie corelarea între planurile-cadru de la gimnaziu și cele de la liceu; 

Informații de context

Aceste planuri-cadru ar urma să fie „gata de implementat din septembrie 2026” pentru actualii elevi de clasa a VII-a care vor intra atunci în clasa a IX-a, potrivit Ministrului Educației și Cercetării.

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Într-o altă dezbatere privind planuri-cadru, secretarul de stat Bogdan Cristescu a prezentat graficul, când estimează Ministerul Educației că vor fi gata de implementat noile planuri-cadru de liceu: În 2025 ar trebui să avem manuale școlare, programa și formarea profesorilor, iar în 2030 – prima generație care va da BAC după noul model. El a atenționat atunci că orice amânare a unei etape va duce și la alte amânări: „Este un proces foarte, foarte amplu și precizăm faptul că orice etapă de amânare conduce spre amânări care merg în cascadă la fiecare nivel”.

De precizat că Legea Educației prevede însă că în prezent că elevii care sunt acum în clasa a VIII-a ar trebui să intre pe curriculum nou, în clasa a IX-a, ceea ce înseamnă că prima generație ar trebui să dea Bacalaureatul nou în 2029. Acest calendar poate fi decalat printr-o modificare a legii Educației, în cazul în care se adopta abia anul acesta noile planuri-cadru, cum estimează Ministerul.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria au existat dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Citește și:

GRAFIC Când estimează Ministerul Educației că vor fi gata de implementat noile planuri-cadru de liceu: În 2025 ar trebui să avem manuale școlare, programa și formarea profesorilor, iar în 2030 – prima generație care va da BAC după noul model

Planuri-cadru 2025. Liderul sindical Marius Nistor: Elevii de astăzi trebuie să înțeleagă că școala înseamnă efort susținut, făcând și ceea ce trebuie, nu doar ceea ce le place și este ușor / Scopul acestor modificări nu este un scop contabil: mai reducem niște discipline, mai reducem niște ore