Nivelul de analfabetism funcțional al elevilor români nu are legătură cu nivelul de trai. Peste tot în România sunt elevi târâți de la șase ani, din clasa pregătitoare mai departe cu acest nivel precar, sub pragul analfabetismului funcțional, spune co-autorul Raportului național de literație, Dragoș Iliescu

Problemele legate de analfabetism funcțional pot fi rezolvate mai ușor dacă sunt depistate în timp, remarcă expertul în testare, profesorul universitar Dragoș Iliescu, care a prezentat joi Raportul național le literație. “Singurele date sistematice pe care le avem sunt din PISA care măsoară nivelul copiilor la 15 ani. Când la 15 ani te trezești că 40 la sută din populația școlară nu funcționează foarte bine, e normal să faci un pas în spate să zici: dar la 14 ani cum era? La 10 ani cum era? La șase ani cum e nivelul? (..) E normal să te gândești că nu tot timpul nivelul elevilor a fost la fel,” mai spune Dragoș Iliescu.

• Colectarea datelor cu ajutorul testelor de „literație” puse gratuit la dispoziție de platforma Alfabetar și Brio s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul Ianuarie 2021 – Aprilie 2022, potrivit metodologiei prezentate.

Spre deosebire de testele PISA care măsoară nivelul de literație pentru categoria de vârstă de 15 ani, testele de evaluare făcute prin platforma gratuită Alfabetar sunt aplicate pe copiii la școală între 6 -14 ani, ceea ce poate ajuta la depistare din timp a unor probleme legate de analfabetism, spune Dragoș Iliescu, chief scientist la Brio.

“În momentul în care observi la clasa a șasea a VII-a că ai o problemă serioasă de analfabetism sunt mult mai puține lucruri pe care le poți face. La vârstele mici faci eforturi sistematice în învățământul formal de a rezolva această problemă, atunci învață copiii să citească și să scrie,” mai spune Iliescu.

• Nivelul nefuncțional (scor între 0 – 20)
• Nivel minim funcțional (scor 21-50)
• Nivel funcțional (scor 51-100)

Raportul realizat pe 47.000 de elevi din școala primară și gimnaziu, dintr-un total de 1580,3 mii de elevi înscriși în anul școlar 2020-2021, arată că pe fiecare categorie de vârstă media scorurilor obținute de băieți este mai mică decât media scorurilor obținute de fete, cu toate că frecvența de testare în rândul băieților este mai mare comparativ cu frecvența de testare în rândul fetelor (52% de băieți au fost testați față de 48% fete).

În concluzie, pe toate categoriile de vârstă cuprinse în eșantion (6-14 ani) fetele au nivelul de performanță mai mare pe localizarea, înțelegerea și sintetizarea informației, cu o diferență cuprinsă între 2.24 – 3.98 puncte.

În clasele primare (Pregătitoare- a III-a, fără a IV-a), între 6 – 9 ani, nivelul de literație se menține cam la același nivel: între 26 și 28 de puncte. Din clasa a IV-a crește ușor nivelul la 26 de puncte, ajungând din nou la un maximum de 28 la finalul gimnaziului, potrivit raportului.

“Singurele date sistematice pe care le avem sunt din PISA care măsoară la 15 ani. Când la 15 ani te trezești că 40 la sută din populația școlară nu funcționează foarte bine, e normal să faci un pas în spate să zici: dar la 14 ani cum era? La 10 ani cum era? La șase ani cum e nivelul? Așa erau acolo sau nivelul era mai înalt și între timp a mai scăzut? E normal să te gândești că nu tot timpul nivelul elevilor a fost la fel. Ipoteza alternativă este aceea că nu e o problemă individuală și o problemă socială (..), iar dacă e o problemă socială, atunci e o problemă e pervazivă. În toată România ai cumva acel cluster de populație care cumva este târât de la șase ani mai departe, cu acest nivel care precar. Studiul nostru nu poate din păcate se dea răspunsul la întrebarea: De ce? (…) Nivelul de literație nu are legătură cu nivelul de trai. Peste tot în România sunt elevi târâți de la șase ani și mai departe cu acest nivel care precar”, subliniază Dragoș Iliescu.

Cum este intrepretat fiecare nivel de competență?

Nivel nefuncțional (scor 0-20)

1. Un procent semnificativ crescut de 42% din elevii claselor I-VIII se încadrează la nivelul nefuncțional al literației, ceea ce înseamnă că 42% nu au deloc competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat, nu pot interpreta și nu pot argumenta ipoteze și concluzii, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte și nu pot plasa informația accesată într-un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare).
2. În ceea ce privește cele 3 competențe măsurate pe literație, media de 42% elevi încadrați la un nivel nefuncțional este generată în raport cu 38% elevi nefuncționali dpdv al localizării informației, 46% elevi nefuncționali dpdv al înțelegerii informației și 53% elevi nefuncționali dpdv al evaluării și reflecției.

Nivel minim funcțional (scor 21-50)

• Un procent major de 47% din elevii claselor I-VIII se încadrează la nivelul minim funcțional al literației, ceea ce înseamnă că doar 47% identifică relații între personaje, locul sau timpul evenimentelor din text folosindu-se de cunoștințele sale deja existente sau de experiența de viață, pot deduce concluzia globală dintr-un argument, înțelege sensul cuvintelor și expresiilor mai puțin familiare judecând sensul lor pe baza întregului text și poate așeza faptele, evenimentele, etapele unor procese dintr-un text dat în ordinea corectă din punct de vedere cronologic.
• În ceea ce privește cele 3 competențe măsurate pe literație, media de 47% elevi încadrați la un nivel minim funcțional este generată în raport cu 49% elevi minim funcționali dpdv al localizării informației, 43% elevi minim funcționali dpdv al înțelegerii informației și 37% elevi minim funcționali dpdv al evaluării și reflecției.

Nivel funcțional (scor 51-100)

1. Un procent semnificativ scăzut de 11% din elevii claselor I-VIII se încadrează la nivelul funcțional al literației, ceea ce înseamnă că doar 11% pot interpreta și pot integra idei și informații din text, pot interpreta relații de tip cauză-efect, pot face inferențe complexe și pot interpreta ipoteze, pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte, evenimente sau concepte, pot desprinde concluzia dintr-o suită de argumente, pot desprinde mesajul global al textului și pot identifica generalizări făcute sau sugerate în text.
2. În ceea ce privește cele 3 competențe măsurate pe literație, media de 11% elevi încadrați la un nivel funcțional este generată în raport cu 13% elevi funcționali dpdv al localizării informației, 11% elevi minim funcționali dpdv al înțelegerii informației și 9% elevi funcționali dpdv al evaluării și reflecției.

În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare), arata una dintre concluziile Raportului.

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.