Documentul cu sporurile din învățământ este o doar o nouă intoxicare prin care se încearcă denigrarea unei categorii de angajați care a fost mereu „uitată“ la împărțirea bugetului, spune Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educației „Spiru Haret”, într-un comunicat primit de Edupedu.ro.
Federația cere Guvernului și membrilor Parlamentului „să stopeze campania împotriva angajaților din învățământ prin care încearcă să legitimeze viitoarele decizii privind salarizarea în domeniul bugetar”.
Este vorba despre o reacție la un document publicat de fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru. Aceasta a pus pe pagina de Facebook o listă cu 8 sporuri care se acordă, susține aceasta, în învățământ.
FSE Spiru Haret susține că „angajații din învățământ sunt printre puținii care, fără pregătire specială și fără a primi dotările tehnice necesare, și-au continuat activitatea, în condițiile în care nu au beneficiat de majorarea salarială din septembrie 2020 și nu beneficiază de sporuri pentru condiții de muncă, similar altor domenii, deoarece nici până acum nu s-a pus efectiv în aplicare regulamentul de sporuri pentru familia ocupațională Învățământ”.
În comunicatul citat, sindicatele compara documentul publicat de Violeta Alexandru cu prevederile din legislație. Redăm poziția FSE Spiru Haret.
„Opriți campania împotriva angajaților din învățământ!
Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ solicită Guvernului și membrilor Parlamentului României să stopeze campania împotriva angajaților din învățământ prin care încearcă să legitimeze viitoarele decizii privind salarizarea în domeniul bugetar. FSE „SPIRU HARET“ atrage atenția că angajații din învățământ sunt printre puținii care, fără pregătire specială și fără a primi dotările tehnice necesare, și-au continuat activitatea, în condițiile în care nu au beneficiat de majorarea salarială din septembrie 2020 și nu beneficiază de sporuri pentru condiții de muncă, similar altor domenii, deoarece nici până acum nu s-a pus efectiv în aplicare regulamentul de sporuri pentru familia ocupațională Învățământ.
„În loc să facă o analiză corectă a salarizării, membrii Guvernului și ai Parlamentului României vin aproape în fiecare zi cu câte un „fake news“ privind angajații din sistemul educațional. Mai nou, au adus în fața opiniei publice lista cu sporurile din sectorul bugetar. Nu comentez sporurile din alte domenii, însă documentul privind sistemul de învățământ este o doar o nouă intoxicare prin care se încearcă denigrarea unei categorii de angajați care a fost mereu „uitată“ la împărțirea bugetului. Spre exemplu, în materialul prezentat ieri, se face referire la un spor de 80% pentru preoții-profesori, lucru total neadevărat. Acest sprijin este acordat personalului clerical din unitățile de cult cu venituri reduse, nu din unitățile de învățământ, fiind doar raportat la salariul unui cadru didactic. Un alt drept prezentat greșit este cel pe care îl primesc angajații care predau în școlile din localitățile izolate, indemnizație care poate fi până la 20% și nu de 20%, așa cum rezultă din documentul făcut public. Și exemplele pot continua. În loc să apeleze la astfel de manipulări, prin care încearcă să acopere eventualele diminuări de salarii, membrii Guvernului și Parlamentului ar trebui să se aplece asupra problemelor reale din sistemul bugetar. Cel puțin în ceea ce privește familia ocupațională Învățământ, tăierea voucherelor de vacanță, diminuarea/anularea alocațiilor de hrană și plafonarea unor drepturi vor accentua și mai mult discrepanța salarială dintre categoriile de angajați, fie că sunt salariați la stat sau privat, în detrimentul celor din învățământ“, a declarat Marius Ovidiu Nistor, președinte FSE „SPIRU HARET“.ׅ
Potrivit unei analize realizate de Euridyce și preluată de mass-media, făcută pe baza datelor Eurostat și a celui mai recent raport despre salarizarea profesorilor în Uniunea Europeană, cadrele didactice din România câștigă cu până la o treime mai puțin, în medie, față de angajații cu studii superioare din mediul privat.
Menționăm că, începând cu 1 septembrie 2020, potrivit OUG 114/2018, personalul didactic ar fi trebuit să primească o majorare a salariilor pentru a ajunge la nivelul stabilit prin Legea salarizării nr. 153/2017, majorare care a fost amânată de Guvernul Orban pentru 1 septembrie 2021. De asemenea, prin Legea bugetului de stat, în 2021, toți salariații din sectorul bugetar ar fi trebuit să beneficieze de o creștere a salariilor cu ¼ din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea nr. 153/2017 pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018. Însă, efect al OUG nr. 226/2020, în anul 2021, personalul din învățământ nu va beneficia de nicio creștere salarială. În plus, în învățământ nu se acordă sporurile pentru condiții de muncă.
În continuare, vă prezentăm o analiză comparată între ceea ce s-a prezentat în mass-media și realitate:
Tabel prezentat de mass-media:
| Cuantum sporuri | Condiții de acordare |
| 20% | personalul didactic calificat de predare și conducere care își desfășoară activitatea în localități izolate primește o indemnizație în raport cu zona geografică respectivă |
| 10-25% | personalul didactic desemnat să conducă și să realizeze practica pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare și a viitorilor învățători, și institutori și profesori |
| 15% | condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare |
| 15% | personalul didactic care desfășoară activitate de predare – învățare – evaluare în sistemul penitenciar |
| 10% | suprasolicitare neuropsihică |
| 80% | personalul clerical care își desfășoară activitatea în unitățile de cult cu venituri reduse poate beneficia de un sprijin lunar la salarizare pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar de stat, potrivit nivelului de studii, gradului profesional obținut și vechimii în activitatea clericală deținută în cadrul cultelor din România, conform asimilărilor. |
Reglementările legislative și realitatea:
Indemnizația pentru desfășurarea activității în zone izolate nu este de 20%, ci de PÂNĂ LA 20%, diferențierea pe zone geografice fiind realizată prin H.G. nr. 1613/2009 astfel:
- zona I – indemnizație de 20%;
- zona II – indemnizație de 18%;
- zona III – indemnizație de 15%;
- zona IV – indemnizație de 10%;
- zona V – indemnizație de 8%;
- zona VI – indemnizație de 5%;
- zona VII – indemnizație de 3%.
Din lectura hotărârii de Guvern, rezultă că maximul de 20% poate fi acordat pentru foarte puține localități (din Munții Apuseni, Delta Dunării și altele asemenea) unde accesul este extrem de dificil. De altfel, în unele dintre aceste localități nici nu mai există școli. De fapt, cele mai multe localități sunt situate în zona I, astfel că personalul didactic calificat care desfășoară activitate în respectivele localități beneficiază de indemnizație de doar 3%.
În ceea ce privește sporul pentru condiții de muncă, se acreditează ideea că personalul din învățământ beneficiază de un spor de 15% pentru condiții periculoase sau vătămătoare. GREȘIT! Potrivit textului legii, personalul din învățământ poate primi un spor de PÂNĂ LA 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, care se acordă însă în baza unor buletine de determinare sau de expertizare.
Din textul Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare “învăţământ” (aprobat prin HG nr. 34/2018) rezultă că:
Spor de până la 15% din salariul de bază poate fi acordat personalului care lucrează: în laboratoarele nucleare; în laboratoarele şi compartimentele de cercetare, care utilizează agenţi chimici periculoşi, substanţe cu potenţial cancerigen şi/sau mutagen etc.; laboratoarele şi compartimentele de cercetări biologice, inframicrobiologice, microbiologice, virusologice şi biochimice, biochimice animale, genetice; la instalaţiile electrice de medie şi înaltă tensiune; în unităţi spitaliceşti de boli infecţioase sau în secţii/compartimente cu paturi de boli infecţioase; în spitale şi clinici veterinare universitare.
Spor de până la 12% din salariul de bază poate fi acordat personalului care desfășoară activitate: în laboratoare şi ateliere de obţinere şi prelucrare metale feroase şi neferoase; în laboratoarele şi atelierele de profil în care este expus la radiaţii laser, ultraviolete, infraroşu, microunde, X, gama, la câmpuri sonore intense de ultra şi infrasunete sau la câmpuri magnetice şi electrice foarte intense; de conservare şi restaurare de obiecte de artă, de patrimoniu şi bisericeşti.
Spor de până la 10% se poate acorda pentru: personalul didactic auxiliar din bibliotecile din instituţiile de învăţământ superior şi din bibliotecile centrale universitare care desfăşoară activităţi de prelucrare, conservare şi restaurare carte veche/publicaţii/periodice mai veche/vechi de anul 1900; personalul care lucrează în laboratoarele şi compartimentele de cercetări de ecologie sistemică şi sustenabilitate.
Spor de până la 7% din salariul de bază poate fi acordat personalului care: lucrează în locuri de muncă aflate sub acţiunea câmpurilor electromagnetice de radiofrecvenţă produse de emiţători de radiodifuziune, televiziune, emiţători pentru comunicaţii, staţii de radiolocaţie, instalaţii de curent de înaltă frecvenţă, staţii de radio unde scurte şi unde ultrascurte, radiorelee în unde metrice, decimetrice, centimetrice, radiogoniometre şi staţii de bruiaj; lucrează în unităţile de creştere a animalelor de fermă şi de companie, în abatoare şi în unităţi de procesare a produselor de origine animală; didactic auxiliar din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar care se deplasează în zone izolate ce îndeplinesc cumulativ anumite din următoarele condiţii specifice (condiţii dificile de acces la locurile de muncă cu drumuri deteriorate, periculoase, neasfaltate, nepietruite, impracticabile transportului; inexistenţa transportului în comun; localităţi amplasate în zone de munte la peste 800 m altitudine sau în Delta Dunării, în zone greu accesibile).
În fine, de un spor de până la 5% din salariul de bază poate beneficia: personalul care îşi desfăşoară activitatea în laboratoarele de chimie, biochimie, biologie, fizică, biofizică, agrochimie, pedologie, geochimie, din instituţiile şi unităţile de învăţământ; personalul care desfăşoară activităţi de conservare, circulaţie şi prelucrare de carte în depozite de carte şi biblioteci cu peste 12.000 de volume, inclusiv manuale şcolare, publicaţii periodice şi neperiodice; cadrul didactic, informaticianul, analistul programator, inginerul de sistem care desfăşoară activitate în laboratoarele de specialitate dotate cu reţele informatice constituite din cel puţin 12 unităţi.
Sintagma „până la” poate însemna oricât: de la 1% la N%. Cu alte cuvinte, chiar dacă textul prevede ca limită superioară 5%, persoana poate primi 3%.
Din textul normativ rezultă că foarte puține sporuri pot fi, de fapt, acordate personalului din învățământul preuniversitar, însă și acestea strict pe baza buletinelor de determinare. Cum, însă, fonduri pentru efectuarea expertizelor nu sunt prevăzute în buget, sporul pentru condiții de muncă nu s-a acordat decât acolo unde există sentințe judecătorești favorabile (adică în extrem de puține cazuri).
Practic, personalul din învățământ este singura categorie de salariați din sectorul bugetar care nu beneficiază de plata sporurilor pentru condiții de muncă.
În ceea ce privește sporul de 80% al preoților profesori, acesta nu există. Textul de lege stipulează clar că, „personalul clerical care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de cult cu venituri reduse poate beneficia de un sprijin lunar la salarizare în cuantum de 80% din salariile de bază stabilite potrivit legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat, potrivit nivelului de studii, gradului profesional obţinut şi vechimii în activitatea clericală deţinută în cadrul cultelor din România, conform asimilărilor.”
Deci, nu este vorba despre preoți profesori, ci despre personal clerical din anumite unități de cult al cărui stimulent se calculează prin raportare la salariile din învățământ”.
Foto: ISMB.ro