Niciun elev din România nu a primit Masa caldă în școală de pe 11 septembrie de când au început cursurile acestui an școlar. Abia în aceste zile se lucrează la Hotărârea de Guvern (HG) care să aprobe distribuția fondurilor pentru perioada rămasă până la finalul anului, după cum a declarat secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru la o dezbatere organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF. Banii pentru masa caldă până în decembrie ar proveni din economii din perioada grevei profesorilor dinainte de vacanța de vară, spune Lixandru. Acesta a mai anunțat că programul pentru un milion de elevi care ar primi masă la școală, conform legii Deca-Iohannis, ar urma să fie implementat abia din ianuarie 2024, până atunci fiind finanțate tot cele 450 de școli cu 130 de mii de elevi, același număr ca în anul școlar trecut.
La dezbaterea ținută vineri, 22 septembrie, într-o discuție despre reducerea abandonului școlar, primarul Cosmin Pigui din Peștișani, județul Gorj, a menționat că „vrei să aduci copilul la școală? Dă-i o masă caldă, nu corn și lapte. Dar și aceasta într-o anumită formă, trebuie să ai o licență, să fii calificat să prestezi acest serviciu pentru copii”, referindu-se la autorizări pentru firmele de distribuție pe care le contractează școlile. În replică, secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar din Ministerul Educației, Florian Lixandru, a spus:
„În ceea ce privește masa caldă, am avut programul pilot care se va transforma începând cu 2024 în program național, care tot conform acestei noi legi a învățământului preuniversitar va include un număr de 1.000.000 de beneficiari ai unei mese calde în unitățile de învățământ. La acest moment lucrăm la Hotărârea de Guvern privind funcționarea acestui program, urmând ca din ianuarie 2024 să și implementăm în mult mai multe școli decât am avut până acum.
Dacă până acum am avut 450 de unități de învățământ și aproximativ 133.000 de beneficiari, ne dorim să continuăm programul. Pe perioada rămasă septembrie-decembrie urmează să se aprobe Hotărârea de Guvern de continuare a programului, pentru că sunt fonduri rămase la dispoziția primăriilor, necheltuite datorită (sic!) faptului că a fost grevă în mai și iunie, s-au făcut economii, sunt bani alocați, este păcat să nu folosim acești bani pentru a acorda copiilor această facilitate, servirea unei mese calde în școală”.
Cu alte cuvinte, Ministerul Educației alege să folosească până în decembrie programul-pilot de masă caldă prevăzut de legea „veche” a educației, anume legea 1/2011, abrogată odată cu intrarea în vigoare pe 3 septembrie a legii educației în învățământul preuniversitar 199/2023. Programul pilot de masă caldă a conținut anul trecut în septembrie circa 450 de școli. Inițial au fost pe listă 300 de școli, alese pe criterii politice potrivit unei analize Edupedu.ro de la începutul cursurilor de atunci, un număr dublu față de septembrie 2021, apoi lista a fost extinsă până la 350, ajungând în noiembrie 2022 la 450 de școli.
Motivul pentru care Ministerul Educației vrea să continue în prezent cu o Hotărâre de Guvern programul-pilot până în decembrie 2023, până să demareze legislația pentru aplicarea legii educației în vigoare 198/2023 care prevede ca masa caldă să devină Programul Național Masa Sănătoasă (PNMS), extins la 1 milion de copii din acest an școlar, 2023-2024, ar putea fi că nu a alocat bani decât până în luna iunie 2023, fără să ia în calcul modificările legislative și noul necesar financiar.
- Edupedu.ro a scris în urmă cu peste o lună că Programul Masă caldă rămâne și în 2023 la stadiul de program pilot și include același număr de școli și grădinițe ca în septembrie 2022, adică 450, după cum prevedea un proiect de ordonanță de urgență (OUG) publicat în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 7 august. Masa zilnică a unui elev urma să coste tot 15 lei. Deși mai era doar o lună până la începutul anului școlar 2023-2024, în documentul draft se preciza faptul că “programul trebuie să fie implementat începând cu data de 1 septembrie 2023”. Actul a rămas în stadiu de proiect.
Legea educației în vigoare 198/2023 prevede ca începând din acest an școlar, adică inclusiv de pe 11 septembrie în prima zi de cursuri, să se deruleze „Programul național „Masă sănătoasă“, denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor”. Tot legea prevede și ca Hotărârea de Guvern de instituire a PNMS să se adopte în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Este totuși neclar de ce Ministerul Educației alege să lucreze la o Hotărâre de Guvern pentru prelungirea programului pilot până în decembrie, document care ar putea fi gata de trimis la Guvern, apoi dezbătut și aprobat în cel puțin o lună, după estimările pe termenele obișnuite din parcursul unui act normativ, când instituția are tot în curând ca termen de adoptare ziua de 1 noiembrie pentru Hotărârea de Guvern pentru implementarea Programului național „Masă sănătoasă, conform calendarului oficial cu termene de adoptare a legislației subsecvente a noilor legi ale educației.
Un „ordin al ministrului educației privind aprobarea criteriilor pentru includerea unităților de învățământ în PNMS și pentru aprobarea listei acestora” ar trebui să apară până pe 15 noiembrie anul acesta de asemenea.
Revenind la discuția secretarului de stat Lixandru (PSD) cu primarul comunei din Gorj Peștișani, Cosmin Pigui (PSD), aceștia au continuat:
Cosmin Pigui: Vă mulțumesc pentru vestea bună vizavi de masa caldă, dar vreau să vă spun că eu n-am văzut niciun criteriu de selecție pentru cei cărora să le dea mâncare. Care a fost, a fost vreun concurs? A fost ceva prin care să fie selectați, să fie diferențiați cei care primesc mâncare, cei care nu. Chiar dacă e un proiect pilot.
Florian Lixandru: Selecția unităților de învățământ a fost făcută de către inspectoratele școlare județene…
Cosmin Pigui: Politic…
Florian Lixandru: … după anumite criterii socioeconomice.
Cosmin Pigui: Politic, da. Depinde cine era ministru. Trebuie să dispară politica din învățământ, din educație, dacă vreți să… E primul element ca să dispară abandonul școlar și să dispară directorii puși pe criterii politice. Ne-am adunat aici să discutăm, nu? Da. Și de-aia ar trebui să fie o dezbatere. Deci, așa cum vă spuneam, vrem, dar nu ne trebuie să ne dați. Puteți să ne dați voie să accesăm fonduri, le accesăm, facem documentație cum am accesat pe PNRR, cum a accesat pe PNDL, cum am accesat pe POCU, pe orice accesăm”.