Impasul cauzat de o decizie de anul trecut a Curții Constituționale în privința verificării doctoratelor plagiate nu va avea o soluție clară în acest an, care să vină din partea Ministerului Educației. În noiembrie, când analiza tezei de doctorat a ministrului Lucian Bode a fost blocată la CNATDCU, Ministerul promitea să coopereze cu forurile învățământului superior pentru a găsi soluții. Dar în propunerile pentru 2023, incluse în cel mai recent “Raport privind starea învățământului superior din România„, publicat luni dimineață pe site-ul instituției, Ministerul nu face nicio mențiune în acest sens, ci doar propuneri ce pun accentul pe prevenirea problemelor de etică și abordarea lor la nivel de universitate.
Amintim că, la sfârșitul anului trecut, în urma unor discuții cu ministrul Ligia Deca și cu secretarul de stat Gigel Paraschiv, forul care până recent era abilitat să verifice tezele de doctorat suspecte de plagiat, CNATDCU, a anunțat că nu mai poate analiza teza ministrului Lucian Bode. Atunci, Ministerul Educației arăta: “CNATDCU sau Ministerul Educației nu au competența de a reevalua fondul științific al tezei de doctorat elaborate”, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale privind retragerea titlurilor de doctor. Teza lui Bode avea să fie analizată în Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai, care a constatat plagiat printr-o decizie care acum este contestată în instanță de către ministru.
- În noiembrie, Ministerul Educației se angaja să coopereze cu CNATDCU pentru a găsi soluții și punea accentul pe lucrul “împreună”: “Ministerul Educației și CNATDCU vor coopera pentru a găsi soluțiile potrivite care să respecte regulile constituționale și legale și, în același timp, pentru a construi o nouă paradigmă de gândire a sistemului de analiză și verificare a încălcării normelor de etică, principiu ce stă la baza legislației învățământului superior. Împreună putem asigura respectarea Constituției și a legilor acestui stat. (…)”
Cum se regăsește această dorință de a căuta soluții pentru impasul produs de Curtea Constituțională, în direcțiile de dezvoltare pentru 2023? În capitolul dedicat acestora, din “Raportul privind starea învățământului superior din România 2021–2022”, publicat luni, segmentul referitor la “Consolidarea unui climat etic în mediul universitar” nu menționează nicio măsură care să angajeze ministerul.
Singurele propuneri sunt elemente interne universităților, mai precis unele ce țin de prevenție și în foarte puțină măsură de reacție în cazul abaterilor: armonizarea unor coduri și reguli, “dezvoltarea unei culturi organizaționale”, tranziție digitală, strategii proprii de prevenire și combatere a fraudelor, cursuri de etică.
Ce spune respectivul capitol, integral:
„III.7 Consolidarea unui climat etic în mediul universitar
- Armonizarea codurilor de etică universitară cu evoluțiile de la nivelul Spațiului European al Învățământul Superior (SEÎS), precum și susținerea activității comisiilor de etică printr-o legislație mai clară.
- Dezvoltarea unei culturi organizaționale privind etica și integritatea în cadrul instituțiilor de învățământ superior, prin dezvoltarea unor sisteme interne de gestiune a eticii, complementar sistemelor de asigurare a calității învățământului;
- Sprijinirea universităților în vederea tranziției către o societate informațională, prin utilizarea unei game vaste și în creștere de tehnologii digitale, pentru a îmbunătăți calitatea mediului academic românesc și a asigura etica și integritatea academică, cu finanțare din PNRR;
- Susținerea elaborării unor strategii proprii de prevenire și combatere a fraudelor academice, precum și constituirea unor baze de date informatice cu actele de studii și conținutul lucrărilor de finalizare a studiilor;
- Extinderea obligativității cursurilor de etică și de integritate academică în cadrul tuturor ciclurilor de studii academice.”
Planurile pentru 2023 în privința învățământului superior
Raportul citat păstrează un ton generic pentru toate planurile referitoare la dezvoltarea învățământului superior în 2023: sunt consemnate linii generale de acțiune, însă fără detalii despre cum urmează, mai precis, să fie urmărite acestea.
Ce vrea ministerul în privința studiilor superioare, anul acesta – idei-cheie:
Creșterea participării la forme de învățământ terțiar
- Identificarea unor variante de sprijin financiar, pentru studenții proveniți din familii cu venituri reduse, complementare altor subvenții
- Îmbunătățirea retenției școlare a celor admiși, prin oferirea de pachete de sprijin potențialilor studenți cu risc crescut de abandon
- Dezvoltarea învățământului superior de tip dual pentru nivelurile de calificare 6-8
Creșterea participării la forme de educație pe tot parcursul vieții
- Dezvoltarea unui sistem de „micro-credite” care să faciliteze participarea la forme de educație pe tot parcursul vieții
Intensificarea eforturilor de internaționalizare
- Sprijinirea eforturilor universităților pentru a fi selectate în Rețelele de universități europene și finanțarea lor ulterioară
- Instituirea unor noi programe de burse care să faciliteze accesul studenților români la stagii de studii/cercetare în instituții de învățământ prestigioase la nivel european și internațional
- Coordonarea eforturilor de organizare de programe de tip joint degrees
Creșterea capacității managementului universitar de a implementa politicile naționale
- Realizarea „laboratoarelor pilot” de către universitățile membre ale Consorțiilor Europene și transformarea acestora în modele pentru învățământul superior românesc
- Susținerea formării polilor de excelență – consorții universitare care să includă mai multe universități, institute de cercetare (INCD-uri) și institute de cercetare ale Academiei Române;
- Creșterea autonomiei universitare în ceea ce privește utilizarea fondurilor proprii și politicile de resurse umane
„Îmbunătățirea studiilor doctorale„
Dezvoltarea educației STEM – „Susținerea parteneriatelor, deschiderea către societate, orientarea către zona STEM„
Digitalizare – inclusiv prin „Dezvoltarea și multiplicarea laboratoarelor de realitate virtuală și realitate augmentată” și „Digitalizarea proceselor educaționale”, se mai arată în raport.
Raluca Pantazi
Laura Cononenco
Redacția