În discuțiile purtate cu elevii pentru a-i convinge să nu abandoneze școala și să o trateze cu responsabilitate, directoarea Școlii Gimnaziale Pesceana din județul Vâlcea, Cecilia Călinescu, a primit următorul contraargument de la elevii săi, după cum a declarat pentru EduPedu.ro: „Să știți că m-am lovit și de contraargumentul, venit chiar din partea copiilor: ‘bun, ne spuneți să învățăm, dar dumneavoastră aveți trei facultăți și cu ce mașină mergeți? Uite, vecinul de peste stradă de școală n-a terminat liceul și are mașină decapotabilă’”.
Răspunsul cadrului didactic la vorbele elevilor a fost următorul: „Atunci am găsit și eu o portiță, mulțumim guvernanților că ne-au dat această portiță și le-am spus: „Vecinul de peste stradă, pe vremea când și-a luat permisul, mergea și fără 12 clase. Acum nu mai merge, trebuie să puneți mâna să învățați ca să vă luați un permis”. Iată că mai avem totuși un motiv slab pe care să îl dăm, ca să nu abandoneze. Încercăm să prevenim acest abandon școlar”.
- Cecilia Călinescu este directoarea Școlii Gimnaziale Pesceana de 7 ani și predă limba română elevilor de gimnaziu, clasele V-VIII. Ea a spus că ar putea să predea și informatica: „Aș putea să predau chiar și informatică. Am terminat și o reconversie pe informatică”.
„Noi suntem o comunitate mică. Avem o singură unitate școlară cu personalitate juridică și, ca structură, avem grădinița cu program normal, iar când spun comunitate mică, asta înseamnă că suntem într-o continuă scădere a populației școlare. Avem numai două clase la învățământul primar, trei clase dintre care două se găsesc la doi ani de studiu în sistem simultan, la gimnaziu. Cred că, de anul viitor, vom intra cu toate cele patru clase, în două clase de simultan, la gimnaziu. Perspective foarte îmbucurătoare nu știu în ce măsură vor fi. La grădiniță avem două grupe mixte, sunt 30 de copii, dar unii mai pleacă în străinătate, alții mai pleacă la oraș după ce mai cresc, la primar, la gimnaziu”, a adăugat profesoara.
Aceasta a povestit că, în fiecare an, a decis să ia clasele terminale, cele de a VIII-a și lucrează cu ele suplimentar: “Printre picături, după-amiază, fiind în fiecare zi în școală, după cursuri găseam momentul să-i mai iau și să fac română cu ei, pentru că trebuie să ne ridicăm la un anumit nivel. Ce m-a ajutat să-mi pot duce la îndeplinire acest deziderat, în fiecare an, a fost faptul că am pornit de la o testare inițială, am văzut nivelul de la care pornesc copiii și mi-am stabilit niște ținte foarte clare: ce trebuie să știe copilul acela la sfârșit, ce trebuie să știe să facă la sfârșitul anului, pentru a putea obține niște rezultate superioare. Mi-am stabilit întotdeauna un target de două-trei puncte în plus, față de cum îi luam la începutul clasei a opta. De multe ori am reușit, alte ori nu”.
Au fost situații în care profesoara s-a lovit de lipsa de sprijin a unor părinți: „În mediul nostru rural, cel puțin în comunitatea unde predau, la Pesceana, se mai întâlnește un fenomen care vine să le pună piedici în atingerea țintelor, mai este lipsa de sprijin din partea părinților. De multe ori, ne trezim că primim chiar bețe în roate. Degeaba îi spun eu copilului „pune mâna și învață”, că „uite, dacă înveți, o să pot să pleci de la sapă și de la munca grea, și o să ai și tu un drum mai simplu în viață”.
Cadrul didactic a explicat că părinții decid să le aducă elevilor contraargumente referitoare la studii: „De cele mai multe ori, părintele și societatea sunt cei care le aduc contraargumente. Părintele o să spună: ‘Lasă, nu mai învăța, că oricum te duci în străinătate, oricum fratele tău mai mare, vărul tău, vecinul sunt plecați în străinătate. Uite cu ce mașină au venit’, iar acele personaje promovate de mass-media sunt o piedică în calea noastră și o demotivare pentru copii. Nu au modele. Modelele promovate sunt de o calitate îndoielnică de cele mai multe ori”.
Cecilia Călinescu a spus că au fost organizate activități remediale și au fost bine planificate: „Anul trecut, am avut parte de acele activități remediale pe care le-a propus ministerul. Să știți că nu ne-am gândit niciun moment la remunerație. Am făcut-o pentru că oricum profesorii de română și de matematică lucrau în plus, dar lucrau oarecum haotic, atunci când ne permitea timpul, când erau copiii dispuși să rămână după ore, dispuși și cu atenția, să poată însuși, că așa putem să rămânem la școală în fiecare zi, dar eficiența nu este aceeași. În schimb, a fost un program bine planificat. Știam clar că în ziua anume rămânem după ore și facem remediale. Copiii știau și își aduceau mâncare de acasă, puneau la comun și mâncau. Lucrul acesta i-a apropiat, a consolidat colectivele”.
Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.