Mutarea vacanței de primăvară aproape de liberele de 1 Mai și Paște, Săptămâna verde să fie comasată cu Școala altfel, vacanța mobilă din februarie să devină fixă odată aleasă perioada – printre propunerile mai multor organizații de părinți pentru calendarul anului școlar 2023-2024

20.375 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Săptămâna verde ar trebui să devină două zile „verzi” din săptămâna Școala altfel, iar organizarea să poată fi făcută în modulele 1-4, nu doar în 4 și 5 cum este acum, potrivit propunerilor făcute vineri de mai multe organizații și grupuri de părinți într-un comunicat publicat de Federația părinților și aparținătorilor legali din România. Acestea solicită Ministerului Educației mutarea vacanței de primăvară în apropierea sărbătorilor cu zile libere legale, adică în loc de vacanța din 13-21 aprilie, cum propune inițiatorul, vacanța de primăvară să fie între 22-30 aprilie, după care urmează oricum zile libere 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai (Vinerea mare), 6 Mai (a doua zi de Paște).

Semnatarii mai cer și încheierea cursurilor anului școlar următor pe 14 iunie 2024, în loc de 21 iunie cum e în proiect, iar în privința vacanței mobile din luna februarie, ar trebui ca „ministerul să se asigure că distribuția județelor pe cele trei săptămâni este egală, iar săptămâna de vacantă a fiecărui județ rămâne la fel în fiecare an”.

Comunicatul este semnat de FePAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali din România, Grupul Civic „Părinții cer schimbare”, Grupul Civic „Părinții elevilor din România”, Asociația SUPRA, Asociația Mame pentru Mame.

Pe 27 ianuarie, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică calendarul anului școlar 2023-2024. Conform documentului, școala ar trebui să înceapă în data de 11 septembrie 2023, iar vacanța de vară să se decaleze cu o săptămână pentru majoritatea elevilor, în afară de cei din ani terminali, adică să înceapă pe pe 21 iunie 2024.

Ce solicitări au cele cinci organizații – comunicatul integral:

„Referitor la proiectul de ordin de ministru privind structura anului școlar 2023 – 2024 aflat în consultare publică vă supunem atenției următoarele aspecte:

  1. Apreciem noua împărțire a anului școlar în cele 5 perioade de învățare (module) alternate cu perioade de odihnă. Este o structură care respectă curba de efort a elevului, mai ales dat fiind faptul că elevii din România au un număr mare de ore de instruire pe zi, respectiv pe săptămână (orele de la școală la care se adaugă teme, proiecte, meditații inclusiv in weekend). În acest sens, reamintim de studiul Ministerului Educației conform căruia un elev alocă minim 2h/zi pentru teme, studiul World Vision România conform căruia o treime dintre elevi petrec peste 3 ore pentru teme în afara programului școlar, uneori alocând chiar și peste 4 ore cu lecţiile pentru acasă și Studiul IRES despre fenomenul național al meditațiilor.
  2. Plecând de la cele de mai sus, corelat cu clima și specificul socio-economic al țării noastre, organizațiile noastre mențin cu fermitate poziția pe care am avut-o în fiecare an legat de perioada de desfășurare a cursurilor: începutul acestora în jurul datei de 15 septembrie și încheierea lor în jurul datei de 15 iunie. Mai precis, solicităm următoarea periodă calendaristică a cursurilor în anul școlar 2023-2024: 11 septembrie 2023 – 14 iunie 2024. Finalizarea cursurilor în data de 21 iunie 2024, cum este specificat în propunerea aflată în consultare, are un impact negativ asupra calendarului examenelor – Evaluarea Națională și Bacalaureat, sesiunea 1 și sesiunea 2. Acestea nu se pot desfășura în condiții optime în mijlocul verii, ținând cont inclusiv de procesul de corectare a lucrărilor, care este unul foarte intens și solicitant pentru evaluatori.
  3. Legat de vacanța din februarie, preluarea din alte sisteme de educație a conceptului de vacanță mobilă este lăudabilă, dar este necesar inclusiv implementarea corectă a acestuia astfel încât să-și atingă scopul. În acest sens, solicităm ministerului să se asigure că distribuția județelor pe cele trei săptămâni este egală, iar săptămâna de vacantă a fiecărui județ rămâne la fel în fiecare an, respectându-se astfel principiul predictibilității.
  4. Legat de vacanța de primăvară, atât timp cât este posibil din punct de vedere calendaristic, aceasta trebuie să cuprindă și Sărbătorile Pascale. În anul școlar 2023-2024 acest lucru este posibil prin mutarea vacanței de primăvara cu o săptămână mai târziu față de perioada propusă spre consultare deoarece fragmentează nejustificat atât procesul educațional, cât și vacanța de primăvară și sărbătorile legale. Noua perioadă pe care o solicităm este: 22.04.2024 – 30.04.2024, perioadă ce va fi urmată de zilele libere naționale 1 Mai, 2 mai (punte), 3 mai (Vinerea Mare), 6 mai (a doua zi de Paști).
  5. Legat de Săptămâna Verde, solicităm comasarea acesteia cu Școala Altfel pe parcursul căreia se pot organiza activități dedicate educației pentru mediul înconjurător. De asemenea, printr-o abordare transdisciplinară, așa cum indică metodologia de anul acesta, tema poate fi studiată de-a lungul întregului an școlar la orele de dirigenție, educație civică, științele naturii, biologie ș.a.m.d. Toate activitățile care s-ar putea desfășura în afara școlii presupun costuri (deplasare, taxe de intrare, cazare etc) pentru care nu există o finanțare din partea Ministerului Educației. În metodologia Săptămânii Verzi este specificat că activitățile nu vor fi achitate de școală, profesori sau părinți, fără a se indica însă o sursă de finanțare. Totodată, menționăm că Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 – 2030 prevede introducerea în oferta națională de curriculum la decizia școlii (CDS) a unor discipline dedicate acestei teme ceea ce oferă cu atât mai mult oportunitatea studierii educației de mediu ca proces de învățare continuă, nu doar pe parcursul unei săptămâni ce afectează data de început sau de sfârșit a anului școlar. Desfășurarea Programului național „Școala altfel” în care să fie incluse minim 2 “Zile verzi” perioada 11 septembrie 2023 – 26 aprilie 2024, la decizia unităților de învățământ.”

Propunerile organizațiilor sunt anunțate la aproape o săptămână după încheierea perioadei de consultare publică pentru ordinul de ministru cu structura anului școlar 2023-2024, pus în dezbatere de Ministerul Educației pe 27 ianuarie 2023, timp de 10 zile calendaristice. Semnatarii au precizat pentru Edupedu.ro că propunerile au fost înaintate Ministerului Educației în termenul legal de consultare publică.

Ce a propus Ministerul Educației:

Anul școlar 2023 – 2024 se structurează, pe intervale (module) de cursuri și intervale de vacanță, astfel, potrivit proiectului:

Cursuri – de luni, 11 septembrie 2023 până vineri, 27 octombrie 2023.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 28 octombrie 2023 până duminică, 5 noiembrie 2023.

Cursuri – de luni, 6 noiembrie 2023 până vineri, 22 decembrie 2023.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 23 decembrie 2023 până duminică, 7 ianuarie 2024.

Cursuri – de luni, 8 ianuarie 2024 – până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024 sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.

  • Vacanță – o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.

Cursuri – de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024 sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 12 aprilie 2024.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 13 aprilie 2024 până duminică, 21 aprilie 2024.

Cursuri – de luni, 22 aprilie 2024 până vineri, 21 iunie 2024.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024

În forma actuală, proiectul mai prevede:

– Desfășurarea Programului național „Școala altfel” și a Programului „Săptămâna Verde” în perioada 11 septembrie 2023 – 12 aprilie 2024, la decizia unităților de învățământ.

– Săptămâna de vacanță, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.

Prin excepţie,

  • „pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 7 iunie 2024;
  • pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 14 iunie 2024;
  • pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la litera a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 28 iunie 2024;
  • pentru clasele din învăţământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare”.
Citește și:
BREAKING Calendarul anului școlar 2023-2024, lansat în dezbatere de Ministerul Educației / Școala ar începe pe 11 septembrie, dar ar fi prelungită până pe 21 iunie, tot pe module și cu vacanță „mobilă” în februarie

6 comments
  1. Nu era nevoie să se dea cu stângul în dreptul și să se discrediteze imaginea factorilor decizionali de la minister…mai ales că forma inițială a fost agreată de majoritatea cadrelor didactice,pt că oricum de Paști era liber prin lege . Apoi sărbătorile Pascale sunt la catolici mai înainte cu o lună fata de ortodocși,așa că oricum nu este împăcata toată lumea…Mai degrabă ar fi gândit cumva cei care decid,să facă în așa fel încât concursurile și olimpiadele să nu se mai țină în perioada de cu zece zile înainte și după Paște…

  2. Buna,
    Exista adresa mihaela.alexandru@edu.gov.ro la care publicul larg putea trimite recomandari pana pe data de 11.02.2023. Eu chiar sunt profesoara si am trimis multe recomandari si pareri, dar banuiesc ca orice om intelept o poate face.
    Mie nu imi place structura pe module, cu semestre era mai bine si mai logic. Copiii de a 8 a la unele scoli nu s-au apucat de invatat pentru ca totul a fost mai relaxat, iar la celalalte materii chiar nu le pasa, nu ii mai constrange o nota, media de pe primul semestru etc. Mie nici nu imi trebuie atatea vacante!
    Nu sunt de acord nici cu 4 examene la clasa a 8 a in loc de 2, toate pentru acelasi scop, dar o a 3 a proba de profil, cea pe care oricum multe licee o aveau, da. Acum pot cere si alte licee a 3 a proba: informatica, proba de informatica, biologia, de biologie, caci liceele de limbi straine, pedagogice si vocationale au avut dintotdeauna a 3 a proba!
    Nu ar fi bine sa incarcam copiii de clasa a 5 a cu portofoliu, cand sunt copii care deabea merg la scoala, acasa nu au nu stiu ce conditii. Pentru mine ca profesor a fost foarte greu ca an de an sa adun adeverinte, acte , copii etc pentru dosarul de repartitie! Nu cred ca un copil anxios, care deabea are ce manca acasa, are rabdarea sa adune acte si lucrari pentru portofoliu, sau macar posibilitatea.
    Nu sunt de acord cu proba de matematica la liceu cu profil uman.
    Comasarea Saptamana altfel cu Saptamana Verde mi se pare ok!
    Mult mai multa disciplina in ceea ce-i priveste pe elevi. Unii sunt atat de obraznici, de nu iti vine sa crezi!
    Cred ca mai puteti scrie la adresa indicata! Cele bune!

  3. Nici pe parinti nu-i intreaba nimeni. Nici macar profesorii. Dar trebuie sa-si apere copiii cumva.
    De cand sistemul educatiei se duce de rapa, nu am vazut sau simtit atitudine din partea profesorilor!

  4. Pe PROFESORI II INTREABA CINEVA? Peste tot vad opinii ale consiliului elevilor (angrenaj de manipulare al politicienilor) si ale parintilor. Au ajuns sclavii unor societăți care decide pentru ei? Sindicate platite care nu mai merita cotizatii.

    1. Nici pe parinti nu-i intreaba nimeni, ci iau atitudine.
      De cand se duce pe rapa, sistemul educatiei, nu am vazut atitudine printre profesori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Principalii indicatori pentru Educația din România

Numărul real al tinerilor români care nu au competențe de bază este chiar mai mare decât cel raportat în PISA 2022, care nu a luat în calcul elevii pe care școala i-a pierdut pe parcurs, adică 1 din 4 adolescenți în vârstă de 15 ani – concluzie a Raportului național PISA 2022

„Se poate afirma că mai mulți elevi de 15 ani din România nu au atins un nivel de competență de bază la matematică, lectură sau științe”, decât arată cifrele și…
Vezi articolul