Multe din disciplinele pe care copiii sunt obligați să le studieze acum, le studiază nu neapărat că sunt necesare în viitor, ci pentru că sunt niște profesori pe care trebuie să îi ținem la locul de muncă, iar acest lucru nu mi se pare chiar corect, spune directorul Școlii gimnaziale din Curcani, județul Călărași, Viforel Dorobanțu. Acesta a declarat, într-un interviu pentru Euronews că „noi nu pregătim copiii aceștia pentru ce va fi în viitor”.
Reportajul prezintă o parte din noutățile aduse de proiectul de școală pilot, Școala Curcani fiind singura unitate de învățământ din mediu rural participantă în programul lansat de Ministerul Educației.
În material apare și profesorul de matematică al școlii, care a spus că materia care se preda și acum 30 de ani nu mai corespunde realității de azi.
„Dintotdeauna am spus că trebuie să schimb în matematică ceva. Nu mai corespunde nici cu interesul copilului, nici cu interesul societății la momentul actual. Nu mai pot să-l oblig pe copil să învețe formule de calcul pentru arii și volume, pentru că nu mi se pare normal că trebuie să debitezi totul din memorie,” spune și profesorul de matematică, Vasile Barbu.
Vezi reportajul pe Euronews.ro
Edupedu.ro a scris încă de anul trecut despre noutățile introduse în școală, sintetizate de directorul Vifor Dorobanțu: „Ce mi-a plăcut mie foarte tare la nivelul disciplinei Fizică, pe care noi am coborât-o la clasa a V-a, și la nivelul disciplinei Matematică la care noi am tăiat o oră și am renunțat la teză – copiii au fost extrem de încântați de chestiunea asta. Nu neapărat de tăieri, ci de faptul că, mă refer aici și la fizică și la mate, discuțiile au mers în partea mai mult practică a ceea ce au făcut la școală”.
Acesta a subliniat că s-a confruntat cu teama profesorilor: „În mare, am observat mai multă teamă la profesori și mai mult curaj la elevi. Am mers pe două planuri. Am mers și i-am întrebat pe elevi după ce am întrebat profii. Profesorii au fost tentați să spună că: „e greu la început, copiii încă nu sunt în stare să-și formeze o părere foarte bună”.
Începând cu anul școlar 2021-2022, 6 școli pilot funcționează, din care una este din mediul rural și una privată, după ce au fost depuse peste 20 de cereri. Acestea sunt:
- Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București;
- Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din municipiul Baia Mare;
- Școala Gimnazială Nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași;
- Școala Gimnazială Ion Neculce din municipiul Iași;
- Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu;
- Școala Gimnazială Gheorghe Vernescu din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău
Pilotarea va fi monitorizată de către Direcția Generală România Educată din Ministerul Educației, iar modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel național, după eventuale adaptări suplimentare. Pentru a sprijini acest proces, în Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzută finanțarea a 60 de școli-pilot în următorii ani, finanțare care să permită inclusiv pilotarea unor modele noi de management al resurselor umane.
Potrivit ordinului de ministru nr. 5.161 din 31 august 2021, la Școala Curcani au fost acordate următoarele derogări:
1. derogare de la prevederile art. 11 și 13 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să poată fi asigurate adaptări curriculare pentru învățare în sistem blended learning, în conformitate cu art. 6 din Metodologia-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020;
2. derogare de la prevederile art. 105 și art. 107 alin. (7) și (8) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât lucrările semestriale scrise (pentru disciplinele la care se susțin lucrări semestriale scrise – teze) să poată fi înlocuite cu portofoliu semestrial al elevului întocmit în baza criteriilor prezentate la începutul semestrului.
În vederea implementării programului-pilot se aprobă derogare de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.393/2017 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul gimnazial, astfel încât unitatea de învățământ să poată asigura planuri-cadru de învățământ noi și programe școlare noi, personalizate, cu respectarea obiectivelor curriculare de învățare specifice ciclului, în conformitate cu art. 13 din Metodologia-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020.
R.P.
Redacția
Mihai Peticilă
Alexa Stănescu
23 comments
Buna ziua! Am 47 de ani in invatamant si, de-a lungul timpului, am constatat ca nu exista materie predata care sa nu il ajute pe elev intr-o situatie sau alta. Cred ca articolul cu pricina este, din nou, o diversiune. Incepem iar sa ne aratam cat de valorosi suntem predand o materie la care se da examen. Personalitatea unui copil se formeaza si prin acele elemente de cultura generala. Sunt foarte multi copii care s-au pregatit intr-un domeniu si performeaza in cu totul altul, valorizand cunostintele acumulate in scoala. Nu ne trebuie muzica si desen, de aceea ne-au invadat Kitsch-urile si muzica de factura indoielnica. Nu mai avem nevoie sa stim literatura marilor scriitori, nici istoria patriei. Ne focusam pe materii la care multi dintre elevi nu fac fata. Eu cred ca trebuie schimbata tota procedura de admitere la un liceu si la facultate. Examenul de admitere este sfant.
Sa ne spună acest mare pedagog care le știe pe toate, ce disciplina preda? Și în marele articol nu am văzut care discipline trebuie scoase. Hai sa nu mai facem nici una. Sa ne duca la școală că să ne întâlnim sa ne udam cu apa vara cand e cald , iarna să ne batem cu zăpada (daca avem) sau sa mergem la un bar(ptr clsVIII-XII) să tragem un tutun , poate pe nas și totul e ok. Ce ne trebuie școală și cultura generala….când găsim toate porcăriile pe net,dar nu facem distincție ce e bine ce e rău..
Buna ziua! Nici cu domnul nu sunt de acord dar nici cu dumneavoastră! La ce-i trebuie copilului meu sa memoreze in clasa V-a 6 pagini la Istorie pentru ca are un profesor cretin? Ce sa mai vorbim de limba franceza unde I se cere sa citeasca cu “accent”? Scoala ar trebui sa se bazeze si pe lucruri practice, nu numai pe “tocit”!!
Evident, nu ar trebui să memoreze 6 pagini la istorie în clasa a V-a, dar asta nu înseamnă că istoria este în plus.
În privința francezei, nu vă înțeleg. La engleză nu tot cu accent I se cere să vorbească? E limbă străină, ideal ar fi să poți vorbi cu accent. Nu poți, asta e, dar cel puțin încerci. Ce treabă are aici tocitul?
Cititul cu accent la franceză e lucru practic! Accentul face diferenta de sens! Cultura nu e pentru oricine, doar pentru spirite alese! Practica e pentru orice salahor! Probabil asta se vor românii!
Cultura generala ,huh, dupa ce iesi din scoala cate mai retii . Nu ai timp sa asimilezi cantitatea mare de informatii si le uiti le inveti pe de rost pentru un examen sau test si gata. De asemenea la majoritatea materiilor pana le gasesti o utilizare practica deja ai uitat ca exista .Cultura generala nu cred ca se uita asa usor
Sincer sa fiu cu tine,exista si discipline inutile.Deci hai sa ne calmam putin.
Un titlu mare pentru un articol sarac.
Privesc cu stupoare la groapa in care s-a adancit învățământul romanesc in ultimii 20 ani, dar cand citesc articole despre astfel de “reforme” incep sa inteleg de ce.
Care sunt acele multe materiile pentru care tinem profesorii in școli? Daca dl. Dorobantu crede ca ariile si volumele fac matematica inutila atunci probabil ca i-au fost supraevaluate competentele pentru postul pe care il deține. Ar trebui sa se orienteze catre agricultura sau cresterea animalelor.
Nu în agricultură, că trebuie să calculeze aria suprafeței cultivate.
Bună ziua!
Din nou se prezintă opinii fără fundament practic. Disciplina Fizică ar trebui să apară și la clasa a V-a, dar o continuare a activităților desfășurate la orele de Științe clasele a III-IV-a și în anul respectiv elevii să descopere prin demonstrație cum se calculează ariile și volumele corpurilor. S-a tăiat habarnistic o oră de matematică și la Fizică trebuie să explicăm noi elevilor noțiuni de trigonometrie din matematică la clasa a VII-a. Dacă vom continua nesistematic să cerem tăieri de ore și discipline vom ajunge la un dezastru total.
Mai degrabă ajutați și asistați profesorii tineri să performeze. Găsiți o cale prin care profesori valoroși ce se îndreaptă spre pensie să facă mentorat cu cei tineri. Restul e propagandă adusă din vest și nu ne ajută cu nimic, așa cum s-a întâmplat și la ei.
S-au activat membrii de partid pentru crearea unei crize: eliminarea titularizării din viitoarea Lege a educației. “Nu mi se pare corect.”
După părerea mea nu materii trebuie scoase și nici numărul de ore ci gradul de dificultate .E mult și greu.Tu ,ca profesor,nu ai timp să insiști asupra unui capitol că trebuie să treci la următorul.Dincolo de indiferența copiilor față de școală, cred că sunt copleșiți și de avalanșa de informații. Comparați cu Spania,Italia …unde noțiunile sunt mai puține și mai ușoare.
…. in baza carui studiu de impact a carei analize a pietii reale si nu contrafacute ….. dc nu se axeaza pe problemele reale ….. se urmareste folosirea slabiciunilor umane exacerbarea acestora precum comoditatea ca sa nu spun puturosenie pentru distrugerea traditilor cutumelor in spatele asa zisei modernizari ascunzand faptul dorintei propriide a iesi in fata si ca vom avea generatii inepte spalate pe creereeeeee dar asta se si doreste iar ce se distruge intr-un an se reconstruieste in 10 sau niciodata cu ajutorul facatorilor de bine .
Hai să nu fim ipocriți, că nu pricepeți exact nici prezentul… apăi să aveți proiecții vizionare!!! Sunteți muuult prea ocupați să vă rezolvați toți afacerile personale, pe termen lung, atunci când ajungeți prin posturi decizionale centrale. Preocuparea voastră nr. 1 e să ungeți sistemul în așa fel, încât să funcționeze, cel puțin o vreme – cât mai mult, în direcția care vă avantajează afacerile și aranjamentele personale.
Tocmai ca elevii prefera sa invete fornulele de arie si de volum, decat sa gândească si sa elaboreze o demonstratie.
Nu mai sunt elevii profunzi de alta data, domnule profesor. Acum se poarta lenea si superficialitatea.
In plus, matematica se face in scris. Cine sa scrie, elevii? Adica sa rezolve probleme? Vreti sa le omorâți neuronii ramasi dupa ce s-au jucat ani de zile pe telefon si pe computer?
Vreti sa ii uite prietenii de pe retelele de socializare?
Nu sunt de acord cu ce spui.Din contra,daca ne culcam fix pe urechea asta,apoi tara se va duce dr…!Eu zic sa ne trezim toti din prostie pana nu e prea târziu.Asta e tot ce am avut de zis.
Constatarea este foarte corectă.
Angajarea celor perfomanți pentru un ciclu de școlaritate, respectiv 4 ani, sau 5 ani la primar unde este inclusă clasa pregătitoare.
Solicitați calificativele personalului didactic din toate școlile și veți constat că au califictive de FB toți sau 99,99%, iar elevii sunt 44% analfabeți funcționali sau mai noua apreciere LITERAȚI, preluați din engleză fără „traducere”.
Sigur că e normal și eficient să legăm teoria de practică, să urmărim crearea de competențe, nu doar obținerea de informații. Nu m-am lămurit însă care sunt materiile în plus, cele păstrate doar pentru ca profesorii să aibă de lucru. Aș fi vrut ca domnul Dorobanțu să fi avut curajul să vorbească deschis și să argumenteze convingător de ce o anume materie nu le este de folos copiilor.
Presupun – dar numai presupun – toate disciplinele umaniste, care oricum sunt pe cale de disparitie. Si apoi va plangeti de analfabetism si, as adauga, lipsa de identitate a romanilor. Crede cineva ca a fi patriot roman inseamna sa pretinzi ca ungurii sa stie limba romana? Sau sa ceri unirea cu Moldova? Inainte de toate invatati sa va cunoasteti si sa respectati limba, istoria, literatura, filozofia, identitatea. Limba neo-latina, si nu se mai studiaza latina, tara ortodoxa dar nu se stie greaca sau macar alfabetul chirilic. Dar vreti competente utile pe piata muncii. Si de unde stie nenea asta, sau oricare altu, de ce competente va fi nevoie pe piata muncii peate 20 de ani? Eu unu sunt convins ca scoala, mai ales in primele 8 clase, trebuie sa dea cunostinte si o singura competenta: sa ii invete pe copiii sa gandeasca cu capul lor, sa deduca, sa-si cultive curiozitatea, sa-si caute zonele de interes, sa exploreze. Pentru acestea, nu este necesara schimbarea de curriculum, ci de metode. Acelasi lucru se poate preda in feluri complet diferite. In sinteza, nu v-ati saturat de 30 de ani de revolutii? De 30 de ani de “vrem competente” fara a sti ce inseamna sau incotro sa o apuce? In fine, eu am sansa sa-mi iau copii si sa ii aduc in alta tara sa invete, restul sa-si bata capul cu competentele de pe piata muncii din Romania. Imi cer scuze, dar frustrarea e mare cand vezi zilnic ce se debiteaza pe tema educatiei
Va spun eu un exemplu, într-o localitate din Ro, copiii nu au putut beneficia de limba engleză pentru că era acolo o profă de rusă. În fiecare an era scandal, foarte multi copii au fost mutați cu școala în orașul apropiat , din acest motiv.
Absolut nici o materie studiata nu este inutila, studierea acestora conduc la formarea unei culturi generale a copilului, dar in zilele noastre se pare ca nu se poarta cultura ci incultura! Copilul sa stie doar un lucru, restul nu mai conteaza!
Da, așa e, se schimbă matematica, nu mai e cazul ca 2+2 să facă 4, că doar ne-am modernizat acum.
1. Meseria ar trebui învățată la Școala de Arte și Meserii sau Școala Profesională. Nu la gimnaziu. Gimnaziul are rolul de a oferi o educație generală, bazele pregătirii profesionale de mai târziu. Încetați cu isteria de a obliga elevii să decidă ce pot, ce vor și ce ar vrea să devină de la vârste din ce în ce mai mici. La final de gimnaziu, la vârsta de 11 ani, numai la ce meserie o să trebuiască să aibă nu se gândește copilul. Unii nu pot decide nici la final de liceu. Hai să nu mai punem carul înainte boilor.
2. Dacă întrebi elevii ce ar vrea să facă, răspunsul e întotdeauna – cât mai puține discipline, fără note, cu cât mai puține ore. Că ”nu se cere”. Habar n-au nici ce ”se cere” acum, nici ce ”se va cere” în 15 ani.
3. Profesorii de matematică și română care ajung în funcții de conducere decid foarte ușor, din declarații, ce ALTE discipline sunt sau nu necesare elevilor. Nu e nevoie de muzică și desen, că nu-s pregătiți elevii pentru meserie! Și oricum nu e matematică sau română. Nu e nevoie de latină, că nu pregătește elevii pentru o meserie. Și oricum, nu e matematică sau română! Etc. Hai să nu mai privim lucrurile din perspectiva ”ce-i al meu e al meu, restul să moară.”
4. Oricât de minunate sunt lecțiile și activitățile… evaluarea o decid onorabilii din Minister, care efectiv obligă școlile să pregătească elevii pentru promovarea unui test, altfel școlile sunt numite slabe. Degeaba elevului îi place Harry Potter, evaluarea se face pe un text din Creangă sau Blaga. Oricât ar vrea d-l de matematică să ”facă schimbări”, algoritmii de rezolvare tot trebuie însușiți de elev și demonstrată cunoașterea lor. Și gata.
Nu e nici Muzica ,nici Desen decât în școală de artă .Pentru a studia aceste discipline este nevoie de probe eliminatorii care sa testeze talentul.In Gimnaziu și Lucru disciplină este Educație muzicală și ,respectiv,vizuala .Scopul este educația pe aceste domenii si nu performarea talentului.
Totuși,chiar de sus nu este înțeles acest lucru .Acesta este motivul pentru care multi profesori ,elevi,părinți vad aceste materii inutile.
În era tehnologiei mai este necesară creativitatea și dezvoltarea sensibilitatii, adică formarea unei gândiri creative?
Se vorbește mult de interdisciplinaritate dar, nu- i nicăieri , pentru că toate cursurile de perfecționare și gradele didactice au că scop ,nu maturitatea profesionala,ci un salar mai bun.