Ministerul Educației a pus în dezbatere publică, vineri, 26 aprilie, proiectul de metodologie prin care școlile pot aplica pentru statutul de școli-pilot. Documentul nu mai prevede modul prin care ar fi plătiți profesorii care sunt implicați în activități specifice, așa cum se întâmplă în prezent, prin actualul ordin în vigoare, nr. 4811/2020. În plus, s-a modificat perioada minimă pentru care școlile pot derula proiectul pilot: cel puțin un an, față de minimum 4 cât prevede ordinul 6547/2023.
- “Pentru anul școlar 2024-2025, selecția unităților de învățământ cu statut de unitate-pilot se va face exclusiv prin intermediul apelului de proiecte Granturi pentru unitățile de învățământ pilot, finanțat prin PNRR“, se mai precizează în proiect.
Proiectul de metodologie prin care școlile pot aplica pentru statutul de școli-pilot, pus în dezbatere publică, vineri, 26 aprilie nu mai prevede modul în care profesorii care participă la activități specifice în cadrul școlii-pilot, ar urma să fie plătiți, așa cum se precizează în ordinul în vigoare. Practic, ordinul actual este o rescriere a metodologiei, nu o modificare punctuală a acesteia, Ministerul Educației propunând schimbarea regulilor și obligând școlile, care vor să fie școli-pilot din septembrie 2024 să facă asta doar prin încadrare în proiectul finanțat prin PNRR. Obligația apare prin ordinul de ministru propus, nu prin legislația primară, adică Legea 198/2023, aceasta nefiind restrictivă.
Potrivit ordinului de ministru nr. 4811/2020, la art. 10, alin 4 se menționează că: “Pe întreaga durată a funcţionării unităţii de învăţământ la care sunt încadraţi cu statut de şcoală-pilot, experimentală sau de aplicaţie, cadrele didactice implicate în activităţi specifice vor fi remunerate potrivit timpului de muncă efectiv lucrat pentru aplicarea intervenţiei educaţionale/proiectului de cercetare educaţională sau pentru organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice, în funcţie de contractul individual de muncă (structura încadrării)/de anexele la contractul individual de muncă”.
Proiect de ordin de ministru pus acum în dezbatere publică nu are nici o referire la plata profesorilor implicați în activitățile specifice unei școli-pilot, prevede doar faptul că “finanţarea unităţilor-pilot se face conform prevederilor legale în vigoare, din bugetul de stat, cu respectarea costului standard/elev. Dacă finanţarea unităţilor-pilot se face din alte surse, pot fi aprobate mecanisme adaptate de finanţare, stabilite prin regulamentele specifice”.
O altă modificare față de actualul ordin este timpul de pilotare. Proiectul propune o perioadă de minimum un an. Durata pentru care unităţile de învăţământ dobândesc statutul de şcoală-pilot era – “durata echivalentă cu durata intervenţiei educaţionale pilotate”.
Cel mai recent ordin de ministru, emis în octombrie 2023, nr. 6547/2023, a prevăzut ca cele 14 școli-pilot aprobate să desfășoare proiectul timp de 4 ani, în perioada 2023-2027.
Pentru anul școlar 2024-2025, selecția unităților de învățământ cu statut de unitate-pilot se va face exclusiv prin intermediul apelului de proiecte Granturi pentru unitățile de învățământ pilot, finanțat prin PNRR. Valoarea maximă a finanțării nerambursabile este de 200.000 euro.
În cadrul apelului de proiecte pot aplica atât unitățile de învățământ care dețin deja statut de unitate-pilot, cât și cele care nu dețin acest statut.
Potrivit proiectului de metodologie:
“În școlile din sistemul public nu se pot percepe taxe de la elevi sau părinți pentru implementarea pilotărilor. Materialele de studiu care trebuie achiziționate de către furnizorul public de educație ca parte a organizării pilotării trebuie să fie gratuite pentru elevi.
Scopul înființării unităților-pilot constă în creșterea responsabilității la nivelul școlii, prin
crearea unei rețele de unități-pilot pe intervenții sistemice, prin pilotarea unor intervenții educaționale inovative, a unor noi modele curriculare și de carieră didactică, a unor modele noi de management descentralizat, pentru a spori treptat, în mod sustenabil, autonomia unităților de învățământ preuniversitar și pentru a îmbunătăți reziliența sistemului de educație.
Unitățile-pilot sunt selectate de către Ministerul Educaţiei, în contextul unor intervenţii sistemice, în diverse domenii – curriculum, inclusiv adaptări curriculare pentru învăţarea blended learning/online, carieră didactică, etică şi integritate, evaluare şi examinare, combaterea şi prevenirea violenţei în mediul şcolar, inclusiv combaterea şi prevenirea bullyingului, asigurarea accesului la educaţie prin suport alimentar, prin dispozitive electronice adecvate învăţării în sistem blended learning/online etc.
Obiectivele înființării unităților-pilot, potrivit proiectului: îmbunătățirea rezilienței sistemului de educație, prioritate majoră pentru construirea unui învățământ mai bun, care să se adapteze noilor provocări.
Școlile pot pilota un nou model centrat pe management descentralizat, inclusiv prin modificări curriculare în cadrul fiecărei școli-pilot în parte, adică curriculum oferit de școală, alcătuit din trunchi comun și curriculum la decizia elevilor din oferta școlii, “în acord cu valorile, profilul absolventului, competențele-cheie și ariile de învățare definite de Ministerul Educației, precum și a unui nou model de carieră didactică”.
Principiile specifice pentru funcționarea unităților-pilot, conform prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023
a) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de calitate şi la bune practici naţionale, europene şi internaţionale;
b) principiul relevanţei – presupune o ofertă educaţională realistă, actualizată şi corelată cu nevoile elevilor de dezvoltare personală, cu domeniile de cunoaştere, cu valorile socioculturale şi cu cerinţele pieţei muncii;
c) principiul eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;
d) principiul descentralizării decizionale – presupune redistribuirea autorităţii decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;
e) principiul transparenţei – implică asigurarea vizibilităţii deciziei, a proceselor şi a rezultatelor din domeniul educaţiei, prin comunicarea deschisă, periodică şi adecvată a acestora către beneficiarii educaţiei şi către societate în ansamblu;
f) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii primari ai acesteia – vizează orientarea întregului sistem educaţional către nevoile educaţionale, socioe-moţionale, de sănătate fizică şi mintală, ţinând cont de experienţele şi capacităţile elevilor, printr-o abordare flexibilă şi personalizată a curriculumului şcolar, prin promovarea gândirii critice, învăţării active, contextuale şi responsabile;
g) principiul participării şi responsabilităţii părinţilor/reprezentanţilor legali – constă în exercitarea responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educaţional de succes al beneficiarului primar;
h) principiul respectării dreptului la opinie al elevului şi al personalului din învăţământ, în contextul derulării actului educaţional;
i) principiul interesului superior al elevului – presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educaţional sigur şi sănătos, promovarea drepturilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum şi luarea în considerare a impactului deciziilor educaţionale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu şi lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente.
“Pot fi pilotate intervenţii educaţionale inovative, modele curriculare şi de carieră didactică, practici inovative care pun în valoare viziuni şi practici profesionale experimentate şi împărtăşite, cu impact asupra unității de învățământ:
a) elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naţionale, modalităţi de organizare/predare-învăţare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia şcolii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare);
b) variante de organizare a programului şcolar de predare-învăţare;
c) modalităţi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluţie în carieră;
d) strategii didactice, resurse educaţionale, inclusiv din domeniul învăţării de tip blended learning/online;
e) intervenţii inovative în domeniul managementului şcolar şi al dezvoltării culturii organizaţionale;
f) modalităţi de evaluare a rezultatelor şcolare; intervenţii inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piaţa muncii
şi în societate, în general;
g) abordări inovative şi tendinţe de dezvoltare a ştiinţelor educaţiei”.
Selecția școlilor
Mecanismul de solicitare a statutului de unitate pilot:
a) Completarea și transmiterea către Ministerul Educației a formularului de înscriere, conform modelului din Anexa 1, în format online;
b) Încărcarea documentelor justificative scanate:
- solicitare scrisă din partea unității de învățământ pentru funcționare cu statut de școală-pilot;
- declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ, de exprimare a disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotate;
- document care să evidențieze acordul părinților, dat în urma consultării consiliului/ asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ, decizie luată cu acordul majorității celor prezenți (50% + 1 din numărul celor prezenți) și, după caz, a consultării consiliului elevilor
Evaluarea proiectelor depuse în vederea obținerii statutului de unitate-pilot va fi asigurată de către o Comisie de evaluare a proiectelor, constituită prin ordin al ministrului educației, cu posibilitatea de revizuire anuală a componenței acesteia.
Comisia de evaluare este formată din președinte, 12 membri și 4 supleanți, desemnați din cadrul Ministerului Educației și din cadrul altor instituții sau organizații cu rol relevant în educație, cu care Ministerul Educației are încheiate acorduri de parteneriat.
Evaluarea proiectelor se realizează în două etape:
(a) evaluarea eligibilității proiectelor, care presupune completarea, pentru fiecare proiect depus, a Fișei de verificare a eligibilității proiectului, Anexa 1.2 la prezenta Metodologie, cu răspunsurile DA sau NU pentru toate criteriile, după analiza documentelor depuse de către solicitant;
(b) evaluarea calitativă a proiectelor, care constă în verificarea documentelor depuse de către solicitant și acordarea unui punctaj în baza reperelor din Fișa de evaluare a calității proiectului, Anexa 1.3 la prezenta Metodologie.
Repartizarea proiectelor către membri se realizează, în etapele de evaluare a eligibilității și calității proiectelor, de către președintele comisiei, cu evitarea conflictelor de interese.
În etapa de evaluare a eligibilității proiectelor, un membru poate solicita maximum 2 (două) clarificări, după verificarea documentației aferente proiectului depus.
Termenul de răspuns la solicitarea de clarificări este de 2 (două) zile lucrătoare, cu încadrarea în programul de lucru al Ministerului Educației.
În cazul în care solicitantul consideră în mod justificat că termenul de răspuns nu poate fi respectat, poate cere prelungirea termenului cu maximum 2 (două) zile lucrătoare, situație în care evaluatorul stabilește un nou termen de răspuns, cu respectarea programului stabilit la art. 8, alin. (6).
În cazul în care solicitantul nu furnizează clarificările sau acestea nu sunt transmise în termenul stabilit, evaluarea se va efectua pe baza ultimelor documente primite.
După primirea și analizarea răspunsului, membrul finalizează și transmite către secretariat Fișa de evaluare a proiectului.
Dacă solicitarea sau documentele suport fac referire la o altă unitate de învățământ,
atunci proiectul este considerat respins.
Lipsa unuia dintre documentele menționate în Anexa 1 la prezenta Metodologie – Formular standard unitate-pilot, completarea neconformă sau ulterioară etapei de solicitare a clarificărilor, atrag după sine respingerea proiectului.
Proiectele care obțin la toate criteriile de evaluare calificativul DA sunt declarate Admise și intră în etapa de evaluare calitativă. Dacă proiectul primește cel puțin un calificativ NU la oricare dintre criterii, acesta este declarat Respins.
Ministerul Educației, prin Direcția Generală pentru Implementarea Proiectului România Educată, publică rezultatele pe pagina web https://www.edu.ro și precizează termenul pentru eventualele contestații.
După ce sunt declarate eligibile, fiecare proiect este evaluat calitativ de către doi membri. Președintele Comisiei de evaluare distribuie proiectele către membrii Comisiei de evaluare. Membrii implicați în etapa de evaluare a eligibilității pot participa și în etapa de evaluare calitativă a proiectelor depuse.
Fiecare dintre cei doi membri analizează separat proiectele cu documentația aferentă, acordă punctaj individual, iar punctajul final se calculează ca medie aritmetică a celor două punctaje.
Membrii comisiei evaluează obiectiv proiectele atribuite, independent și imparțial, acordă punctaj între 0 și valoarea maximă, în numere întregi, având în vedere fiecare criteriu din Fișa de evaluare a calității, la prezenta Metodologie. Membrii completează, semnează și transmit către secretariatul tehnic Fișa de evaluare, însoțită de comentarii justificative.
Pentru a fi declarat admis în vederea obținerii statutului de unitate-pilot, un proiect trebuie să obțină minimum 70 de puncte din punctajul maxim total.
Criteriile aplicabile pentru selectarea unităților-pilot
a) structura instituţională este adecvată aplicării tipului de intervenţie stabilit de Ministerul Educaţiei;
b) structura resurselor umane calificate/specializate și profilul profesional al cadrelor didactice implicate sunt adecvate implementării intervenţiei pilotate;
c) durata propusă pentru implementarea intervenției pilotate este de minimum 1 (un) an școlar și maximum un ciclu de învățământ;
d) grupul țintă vizat prin planul de pilotare cuprinde:
- personal care este implicat în managementul unităților de învățământ preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot;
- personal didactic din învățământul preuniversitar de stat cu statut de unitate pilot, care au norma de bază la solicitant;
- elevi/preșcolari/antepreșcolari ai unității de învățământ cu statut de unitate pilot;
e) proiectul strategiei de pilotare şi planul de acţiune sunt complete și detaliate, evidențiindu-se clar motivația pentru intervenția propusă spre pilotare;
f) analiza de nevoi justifică necesitatea proiectului pentru creșterea performanței și prezintă atât fundamentarea pilotării, cât și investigarea aspectului ce urmează a fi pilotat și caracterul inovator;
g) activitățile propuse sunt corelate cu resursele alocate și cu rezultatele preconizate ale proiectului;
h) deschiderea școlii către comunitate, implicarea altor actori de la nivel local în planul de pilotare;
i) descrierea obiectivelor proiectului, scopului și obiectivelor concrete ale pilotării și descrierea modalităților prin care se va schimba situația inițială descrisă;
j) prezentarea modalității de monitorizare și evaluare a pilotării, metodologia propusă pentru atingerea obiectivelor, a rezultatelor și a impactului.
În situația în care diferența dintre punctajele acordate de către cei doi membri este mai mare de 10 puncte sau dacă unul dintre evaluatori acordă un punctaj mai mic de 70 puncte, iar punctajul celui de-al doilea membru este mai mare sau egal cu 70 puncte, președintele comisiei de evaluare va asigura comunicarea între aceștia în vederea stabilirii consensului.
În situația în care nu se ajunge la consens, se apelează la un panel format din minimum 3 membri, desemnați de către președintele comisiei de evaluare. Membrii panelului nu vor analiza proiecte pe care le-au avut în evaluare în cadrul acestei etape. Secretariatul tehnic transmite prin email documentațiile către membrii panelului.
Membrii panelului evaluează proiectele, completează și transmit către secretariatul tehnic Fișele de evaluare a calității pentru fiecare dintre acestea.
Punctajul final pentru fiecare dintre proiectele evaluate de către membrii panelului este media punctajelor acordate de către fiecare membru.
După finalizarea etapei de evaluare calitativă și centralizarea fișelor de evaluare a calității proiectelor, secretariatul tehnic întocmește și președintele avizează Lista intermediară a proiectelor Admise/Respinse în urma evaluării calitative a proiectelor depuse. Lista va include punctajele obținute, ordonate descrescător, fiind declarate admise proiectele ce au obținut minimum 70 puncte.
Ministerul Educației, prin Direcția Generală pentru Implementarea Proiectului România Educată, publică rezultatele pe pagina web https://www.edu.ro și precizează termenul pentru eventualele contestații.
Art. 21 , alin (1)- În cazul aplicării unor inovaţii cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului naţional (de exemplu, planuri-cadru de învăţământ noi, programe şcolare noi etc.) este necesară o planificare a implementării intervenţiei educaţionale pilotate pentru un întreg ciclu de învăţământ.
(2) Unitățile de învățământ care solicită obținerea statutului de unitate-pilot se asigură de faptul că intervențiile educaționale pe care le propun pentru pilotare nu intră în contradicție cu prevederile altor legi organice.
(3) Propunerea de pilotare a intervenţiei educaţionale va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum şi o analiză a elementelor comune pentru unităţile-pilot şi unităţile din învăţământul de masă, astfel încât să se asigure şanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naţionale şi să se asigure condiţiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învăţământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia.
Ce trebuie să conțină un proiect depus de școală
Descrierea temei, a caracterului inovator și a viziunii cu privire la intervenția ce urmează a fi pilotată:
a) Se vor explica motivele pentru care a fost selectată practica ce urmează a fi pilotată, cum a fost explorat modelul ce urmează a fi pilotat, se vor indica principalele elemente inovatoare și se va detalia viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția ce urmează a fi pilotată.
b) În cazul în care se dorește implementarea unor intervenții deja pilotate de către alte unități de învățământ, este necesar a fi prezentată o analiză sistemică a condițiilor de transfer, pornind de la resursele proprii disponibile.
Analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ
a) Se va descrie motivația care stă în spatele proiectului, identificându-se clar nevoile specifice și/sau problemele/provocările la nivelul unității de învățământ pe care intenționează să le adreseze, inclusiv punctele tari, oportunitățile și beneficiile pentru elevi (vor fi incluse referințe la orice prioritate politică regională, națională, UE sau internațională declarată în
acest domeniu).
b) Analiza de nevoi va fi centrată pe contextul propriei unități de învățământ și se va detalia coroborarea nevoilor specifice identificate la nivelul unității de învățământ cu situații sistemice mai largi.
Analiza riscurilor anticipate de implementare și măsuri de management al riscurilor
Se vor menționa toate riscurile posibile ce au fost identificate în implementarea proiectului de pilotare și se vor detalia măsurile de management propuse pentru a fi implementate în vederea riscurilor menționate.
Impactul preconizat al proiectului
a) Se va descrie concret ce schimbare va produce pilotarea pe termen scurt, mediu și lung. Vă rugăm să explicați cum vor îmbunătăți rezultatele pilotării performanțele elevilor, practicile de lucru în școli, starea de bine a participanților la procesul de educație, calitatea generală a învățământului, cum vor fi atinse și implicate grupurile țintă (inclusiv instituțiile participante, părțile interesate), modul în care acesta va influența grupul țintă.
b) Propunerea de pilotare a intervenței educaționale va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia.
Documente necesare
a) Solicitare scrisă din partea unității de învățământ pentru funcționare cu statut de școală-pilot;
b) Declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ de exprimare a disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotate;
c) Documente care să evidențieze consultarea tuturor actorilor relevanți din școală și sprijinul oferit de aceștia în cadrul intervențiilor propuse spre pilotare, precum și acordul părinților, dat în urma consultării consiliului/asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ și, după caz, a consultării consiliului elevilor.
Încetarea pilotării
Art. 22, alin (1) Unităţile de învăţământ care au iniţiat sau au fost selectate să participe la intervenţii educaţionale pilotate pot solicita încetarea pilotării, în cazul în care:
a) evaluarea continuă a generat date care arată că intervenţia nu dă rezultatele dorite sau că induce riscuri ori efecte secundare negative;
b) există solicitări ale părinţilor de retragere a elevilor din activităţile-pilot;
c) în orice altă situaţie justificată.
Ministerul Educației poate decide încetarea pilotării pentru unitățile de învățământ care au fost selectate să participe la intervenții educaționale pilotate, în cazul în care:
a) evaluarea a generat date care arată că intervenţia nu dă rezultatele dorite sau că induce riscuri ori efecte secundare negative;
b) există solicitări ale majorității părinților de retragere a elevilor din activitățile-pilot;
c) în orice altă situație justificată.
Informații de context
Școlile-pilot au fost activate prin legislația precedentă, articolul 26 din Legea 1/2011, abia în anul școlar 2020-2021, când guvernul de la acea vreme a aprobat o hotărâre de operaționalizare a acestor pilotări, plus două ordine de ministru cu metodologia de pilotare.
Pentru anul școlar 2023-3034, sunt 14 unități de învățământ de stat și particulare care au dobândit statut de școli-pilot cu întârziere, la 56 de zile de la termenul limită stabilit tot de Ministerul Educației, comunicat și afișat public. 6 școli-pilot au fost înscrise în anul 2021-2022 și 28 de școli-pilot în anul 2022-2023.
Proiectul prin care școlile ar fi și finanțate prin bani europeni a fost anunțat din 2022 de fostul Ministru Sorin Cîmpeanu, și abia în aprilie 2024 a intrat în dezbatere publică până în luna iulie.
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București este printre primele Colegii care au fost școli-pilot. “Elevii au fost mai relaxați, mulți spun că Bac-ul se poate lua cu notă mare fără meditații”, a povestit directoarea Colegiului “Gheorghe Lazăr” în conferința de presă a ministrului Educației privind rezultatele finale de la Bac 2022, după contestații.
Un alt liceu din București care a pilotat după modelul Gheorghe Lazăr este Gheorghe Șincai.
Raportul privind implementarea programului de școală-pilot la Colegiul Național Gheorghe Șincai, în anul școlar 2022-2023, realizat de unitatea de învățământ, arată după primul an că sistemul prin care o serie de discipline au fost predate modular, la clasele IX-XI, iar la clasele a XII-a elevii au studiat în format fizic doar la disciplinele de examene a permis o mai bună organizare a timpului elevilor și a fost apreciat, în anul școlar 2022-2023. Documentul, publicat de colegiul bucureștean, afirmă că pilotarea – bazată la clasa a XII-a pe modelul Colegiului Ghe. Lazăr din Capitală și extinsă cu alte elemente pentru clasele IX-XI – “nu a condus la vreo deteriorare a rezultatelor învățării” și a fost în general apreciată, dar arată că a lipsit sprijin din partea Ministerului Educației, în ceea ce privește formarea profesorilor.
De la momentul declanșării pilotărilor, Ministerul Educației nu a mai făcut nicio monitorizare sau evaluare a acestor pilotări, cel puțin asta reiese din informațiile publice anunțate de instituție, asta deși prin regulamentele emise, și chiar prin ordinele de ministru care aprobă pilotările, Direcția „România educată” din Ministerul Educației ar trebui să evalueze și să monitorizeze îndeaproape toate aceste încercări, chiar să propună schimbări și ajustări acolo unde este cazul.
„Direcția generală pentru implementarea Proiectului România Educată din cadrul Ministerului Educației monitorizează și evaluează pilotarea și propune măsuri de îmbunătățire și modificare a acesteia”, potrivit ordinelor de ministru citate. Atitudinea de dispreț față de școlile-pilot reiese atât din întârzierea cu care vin aprobările, cât și din faptul că odată lansate aceste pilotări, nimeni din Ministerul Educației nu analizează și nu publică rezultatele vreunei analize asupra acestora, astfel încât să existe dovezi clare că ce se întâmplă în aceste școli este sau nu bun pentru elevi, se face sau nu în concordanță cu cele asumate, necesită sau nu reglaje.
Cercetătorul Dacian Dolean spunea în 2022 că “deși nu există dovezi că pilotarea programelor educaționale ar fi îmbunătățit ceva în România, această inițiativă este importantă”, făcând referire la Colegiul ”Gh. Lazăr” din București.
DOCUMENT DESCARCĂ Proiect metodologie-cadru de înființare și autorizare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot:
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Cel puțin 60 de școli-pilot pot primi câte 200.000 de euro prin PNRR pentru a pilota noi modele curriculare și de carieră didactică sau management descentralizat, din anul școlar 2024-2025 – proiect în dezbatere
Aproape 250 de elevi de la clasa a XII-a merg doar 3 zile pe săptămână fizic, la școală, pe un orar flexibil “de tip american“, în care mai fac doar materiile pentru Bac. Proiectul pilot de la Colegiul “Gheorghe Lazăr”, caracterizat de directoare după un semestru și jumătate de aplicare: Elevii vin cu plăcere la ore, nu mai sunt stresați
Dispreț al Ministerului Educației față de școlile-pilot – aprobarea pilotării vine abia la finalul primului modul, încălcând cu două luni calendarul anunțat / LISTA celor 14 unități de învățământ
PROIECT 12 milioane de euro, granturi pentru școlile care vor să piloteze noi modele curriculare, de evaluare sau carieră didactică. Pot primi până la 200.000 de euro, prin PNRR, per proiect / Cererile pentru înscriere, fișa de evaluare și documentele esențiale
Școlile-pilot pot angaja profesori, dar aceștia vor fi doar titularii școlii, nu ai sistemului, potrivit secretarului de stat Sorin Ion
Directoarea Colegiului “Lazăr” din Capitală, unde toți elevii au luat Bac-ul: „Sunt convinsă că rezultatele se datorează și programului pilot” prin care în ultimele 3 luni din clasa a XII-a elevii au făcut doar 3 zile pe săptămână școală fizică și doar pregătire pentru Bac
LISTĂ 9 școli pilotează anul acesta modelul de la Colegiul “Lazăr” din București: elevii de a XII-a fac doar materiile de Bacalaureat în ultimele două module ale anului școlar / Ministerul anunță 28 de noi școli-pilot
2022 – Școlile-pilot „care vor avea curajul să intre în program” vor fi susținute cu 12 milioane de euro din PNRR, a anunțat ministrul Educației
Redacția
Matei Pop
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi