Ministerul Educaţiei a solicitat Inspectoratelor şcolare să transmită până luni situaţia pe fiecare categorie de bursă, iar pentru bursele de merit o defalcare pe tranşe de medii, urmând ca, după analizarea acestor date, să se facă propuneri de modificare a unor prevederi din Legea învăţământului preuniversitar care au dus la apariţia „unor anomalii”, a declarat secretarul de stat Florian Lixandru, pentru Agerpres.
Cel mai recent caz semnalat a fost în presa locală din Sibiu: doi elevi, unul cu media generală 1,59 și altul cu 1,85, primesc bursă de merit de 450 de lei pe lună în acest an școlar.
- Toate școlile vor trimite până luni, 30 octombrie, numărul elevilor care iau burse școlare, pe categorii, în anul 2023-2024, conform solicitării Ministerului Educației
Acele prevederi din lege privind acordarea burselor de merit care au condus la „anomalii” vor putea fi remediate printr-o ordonanţă de urgenţă sau printr-o iniţiativă parlamentară, potrivit lui Florian Lixandru.
„Am discutat la nivelul conducerii ministerului şi acest lucru poate fi remediat doar prin modificarea legii. Legea poate fi modificată printr-o ordonanţă de urgenţă sau printr-o iniţiativă parlamentară. (…) Noi am solicitat din teritoriu o statistică pe fiecare categorie de bursă, pe fiecare criteriu, să vedem care este numărul de beneficiari şi, în funcţie de ce vom constata aici, vom propune măsuri de remediere. (…) Suntem în analiză, la acest moment colectăm datele din teritoriu.
Până luni am dat termen de raportare Inspectoratelor şcolare, inclusiv la bursele de merit am cerut o defalcare a acestora pe tranşe de medii să vedem până la ce medie practic s-a putut obţine bursă de merit. (…) Legea este aprobată de Parlament. Noi nu facem decât să punem în practică ceea ce este scris în lege pentru că metodologia de acordare a burselor şcolare nu face altceva decât să transpună în practică ceea ce este prevăzut în lege”, a afirmat secretarul de stat.
El a precizat că există cazuri în care potrivit actualelor prevederi ale legii învăţământului preuniversitar vor primi burse de merit elevii de clasa a IX-a care au avut note mici la Evaluarea naţională sau care chiar nu au susţinut acest examen.
„Această anomalie care a apărut cu medii sub 5 pentru bursa de merit – este vorba de elevii din clasa a IX-a, în special elevii de la învăţământul profesional, care au fost admişi chiar şi fără Evaluarea naţională. Practic, criteriul de ierarhizare pentru bursa de merit la clasa a IX-a este media de admitere. (…) Sunt clase în special în învăţământul profesional unde au fost admişi toţi elevii indiferent de medie, au fost ierarhizaţi după această medie şi au fost admişi, iar prin aplicarea procentului este posibil ca elevi cu medii sub cinci să beneficieze de burse de merit pentru că aşa prevede legea.
Probabil că vom avea şi situaţii în care au fost admişi elevi la profesională fără Evaluarea naţională, pentru că, nefiind obligatorie Evaluarea naţională, ei au participat … Cei care nu au susţinut Evaluarea naţională au putut fi admişi la învăţământul profesional în limita locurilor disponibile. (…) Întâi intră în calcul cei care au susţinut Evaluarea naţională”, a explicat Lixandru.
Legea 198/2023 reglementează la articolul 108 plata burselor, fiind prevăzut că 30% dintre elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu beneficiază de burse de merit fără a se face nicio precizare în ceea ce priveşte media, a amintit secretarul de stat.
„Aplicând acest procent situaţia diferă de la o clasă la alta. La o clasă pot să am burse de merit până la media 9,50, pentru că noi am prevăzut în metodologie că, în urma aplicării acestui procent dacă rămân elevii cu medii peste 9,50 inclusiv în afara procentului de 30%, lista se va extinde, astfel încât să fie cuprinşi toţi elevii care au cel puţin media generală pe anul şcolar trecut de 9,50. Vom avea şi anumite colective de elevi, anumite clase unde ultima medie poate să fie sub 9,50, poate să fie 8,7, depinde care este nivelul fiecărei clase”, a indicat Florian Lixandru.
Informații de context despre bursele din anul școlar 2023-2024
Pot lua bursă de merit și elevii care nu au susținut Evaluarea Națională, pentru bursa socială monoparentală se acceptă și certificatul de divorț și convenția notarială, potrivit instrucțiunii Ministerului Educației pentru bursele școlare din 2023-2024.
Elevii de clasa a V-a trebuie să primească burse de merit pe baza premiilor de la concursurile și olimpiadele școlare, obținute anul trecut când erau clasa a IV-a, încă din septembrie, odată cu ceilalți elevi de gimnaziu, se arată într-o instrucțiune a Ministerului Educației trimisă în teritoriu marți după-amiază, 26 septembrie, obținută de Edupedu.ro. În documentul cu precizări suplimentare despre modul în care se acordă bursele școlare se mai arată și că o condiție pentru acordarea burselor de merit la clasa a V-a este ca elevii să aibă calificativul Foarte Bine la (FB) purtare pe anul școlar trecut.
Bursele școlare pentru septembrie și octombrie pe 15 noiembrie, a anunțat Ministerul Educației marți, 12 septembrie.
În ceea ce privește bursele de merit la clasa a V-a pe baza rezultatelor școlare, în instrucțiune se arată că elevii vor primi aceste burse din ianuarie 2024 pe baza mediei notelor obținute pe primele două module, adică până la vacanța de Crăciun 2023. Edupedu.ro a semnalat și acest aspect în septembrie: elevii care au început clasa a V-a în această toamnă vor primi primele burse de merit de 450 de lei pe lună abia peste 155 de zile, la mijlocul lunii februarie 2024.
Bursele de excelență se acordă pe tot timpul anului școlar, și în vacanțe. Pentru bursele de merit și tehnologice există o formulă de calcul a sumei primite lunar, în funcție de numărul de zile de școală și zile de vacanță.
Citeşte şi:
Toate școlile vor trimite până luni, 30 octombrie, numărul elevilor care iau burse școlare, pe categorii, în anul 2023-2024 – o nouă solicitare a Ministerului Educației
Până pe 20 octombrie, toate școlile vor transmite inspectoratelor școlare lista elevilor care iau burse, pe lunile septembrie și octombrie, și sumele estimate pentru plata lor – document
LISTĂ Concursurile școlare, olimpiadele și competițiile sportive pentru care elevii pot lua bursă de merit sau de excelență în anul școlar 2023-2024 / Este nevoie de o copie a diplomei și o cerere pentru acordare
Cele mai frecvente întrebări și răspunsuri despre bursele școlare 2023-2024, publicate de Ministerul Educației / Școala poate cere anchetă socială pentru bursa socială monoparentală, dacă componența familiei nu se poate dovedi prin documentele din Metodologie
OFICIAL Instrucțiunile Ministerului Educației pentru bursele școlare din 2023-2024: Pot lua bursă de merit și elevii care nu au susținut Evaluarea Națională, pentru bursa socială monoparentală se acceptă și certificatul de divorț și convenția notarială
DOCUMENT Elevii de clasa a V-a primesc burse de merit din septembrie pe baza premiilor la concursurile din clasa a IV-a și, din ianuarie 2024, pe baza mediei notelor din primele două module, transmite Ministerul Educației într-o instrucțiune / Condiția: să aibă calificativul Foarte Bine la purtare pe anul trecut
OFICIAL Sărbătorile legale se iau în calculul burselor de merit și tehnologice. Exemplu de calcul
Elevii transferați de la o clasă în alta în cadrul aceleiași școli vor primi bursa până la finalul cursurilor/anului școlar, potrivit metodologiei-cadru
OFICIAL Comisia de management al burselor din fiecare școală va fi formată din 3-9 profesori. Care sunt atribuțiile acestei comisii
OFICIAL Regulile noi pentru cele cinci tipuri de burse școlare 2023, publicate în Monitorul Oficial
C.I.
Alexa Stănescu
Redacția
14 comments
Acest Lixandru e un monument de incompetență. Spune că Evaluarea Națională – cea de la sfârșitul clasei a 8-a- nu e obligatorie. Cum să iasă legi bune, dacă acestea sunt “emanațiile” unora ca el?
Au uitat sa remedieze discriminarea copiilor de clase primare, copii merituosi care cu premiul 1, national, la concurs cu cod CAEN, organizat de ME, eligibil la bursa de merit pt colegii de gimnaziu/ liceu, dar nu si pentru cei mici.
Repet: am copil de clasa a V-a care ia bursa pentru ca e “mare” si copil de clasa a III-a care nu ia bursa de merit pentru ca e “mic”, desi au participat la aceleasi concursuri si au aceleasi reusite.
Se incalca art. 16 din Constitutie si se incalca Legea 137/ 2000, impotriva discriminarii.
Mii de parinti au inaintat o petitie catre ME, prin care semnalau discriminarea celor de clase primare. Termenul de 30 de zile a trecut iar ME nu a acordat niciun punct de vedere noua, parintilor semnatari ai petitiei.
CNCD, ca institutie ce apara poporul impotriva discriminarii, a depasit termenul de 30 de zile, fara a ne acorda un status/ rezolutie la dosare.
Chiar trebuie sa scriem Comisiei de Invatamant Preuniversitar din Parlament, pentru ca institutiile sa citeasca ce le scriem/ sa analizeze punctele noastre de vedere, sa argumenteze de ce noi gresim, daca gresim?
Chiar trebuie sa ajungem la Avocatul Poporului?
Cerem doar sa citeasca ceea ce scriem si sa ni se raspunda punctual la ceea ce semnalam. Daca cei din primara nu sunt discriminati de Legea 198/ 2023, sa ne spuna ME ca gresim, argumentand de ce nu sunt discriminati de lege.
Pana la un raspuns argumentat, noi, mii de parinti, consideram ca acesti copii merituosi, de clase primare, sunt discriminati.
Cine contesta ceea ce spunem, sa ne dovedeasca faptul ca gresim.
Sperăm că prin această ordonanță de urgență să se ia în calcul și discriminarea elevilor ciclului primar.
Acești copii au merite pe categoria lor de vârstă.
Sunt copiii care muncesc enorm.
În timp ce colegii mai mari cu medii de 1.97 stau în parcuri mănâncă semințe și folosesc un vocabular pentru care vor lua și bursa de merit ,ei muncesc ore în șir în diferite domenii ,aducând premii și demonstrând că pot și merită să fie văzuți de minister,nu discriminați doar pe criteriu de vârstă.
Asta e consecinta angajarii la stat, in toate institutiile statului, pe baza de apartenenta politica, de inrudire, pe baza de pile, pe baza de concursuri masluite, etc a tuturor incompetentilor !
Acum se vede cat de mult freaca menta, cat de mult “gandesc” respectivii angajati !
Acum se vede cat de mult cunosc autoritatile situatia reala !
Acum e momentul să vă spălați păcatele. Adică cei din clasele a IX-a ,care nici n-au participat la EN sau au medii sub 5 au obținut bursă. Fica mea , care a obținut 7.50 la EN , dar care a învățat la o școală de prestigiu și timp de 4 ani de gimnaziu a avut mereu media anuală peste 9.50 , fiind bursieră , ea nu merită. Vă rog să-mi explicați motivul pentru care ați făcut această discriminare pentru cei din clase a IX-a.Oare istoria , geografia , biologia , chimia , fizica , etc nu sunt materii destul de importante? Da ,media de la EN a decis unde își continuă studiile . Dar de ce doar pentru ei nu contează eforturile depuse în cei 4 ani la TOATE materiile. De ce li se acordă doar lor bursele după media celor două materii ?Atunci , dacă așa ați decis , trebuiau luate în considerare și la restul anilor doar mediile de la matematică și limba română. E un eșec total încercarea mea de a-i explica de ce nu contează că în clasa a VIII-a, la 11 noaptea încă învăța la geografie( în loc de matematică și română) , pentru că e trebuie învățat. Ei ați făcut exact inversul a ce ați dorit să obțineți.,, De ce să mă strofoc cu celelalte materii ? Dacă acum eu cu 9.68 în clasa a VIII-a n-am meritat bursă dar vecina noastră cu 4.30 la EN are. Explicați vă rog. Nici măcar pentru bursa pe care ar putea-o obține anul viitor , pe baza mediei dintr-a IX-a nu se mai luptă. ,, Or să vină cu altă lege la anul . De ce să mă strofoc ?” Mulțumesc doamna ministră pentru dezaprecierea efortului copilului meu premiant. Mulțumesc pentru neîncrederea și devalorizarea pe care i-ați sădit-o în suflet.
Stimate domnule secretar de stat,
Nu erați Dv. unul din factorii importanți în elaborarea și aprobarea în comisiile Parlamentului a noii Legi a învățământului preuniversitar? Nu ați făcut parte și Dv. din grupul (desemnat de mai-marii din eșalonul superior) care avea sarcina de a susține elaborarea unei legi corecte și eficiente?
Legile educației au trecut prin forurile legiuitoare cu o viteză supersonică și acum se vede că trebuie modificată „pe ici, pe colo, prin punctele esențiale”. Și acestea vor fi multe, pentru că a fost elaborată o lege în care s-au implicat puțini pricepuți și mulți neaveniți, iar cei cu răspundere și reală cunoaștere a sistemului, unii din minister, nu au intervenit în suficientă măsură pentru evitarea unor asemenea capcane.
Altora le-a convenit un fel de status quo, privitor mai ales la „punctele esențiale” din mobilitatea personalului didactic: o metodologie stufoasă, mai mare decât legea însăși, pretransferul consimțit, schimbul de posturi între pensionabili și profesori cu vechime mai mică în învățământ, un fel de înțelegere particulară între candidați, tot felul de invenții-priorități, neluarea în seamă a întregii cariere ale cadrelor didactice, ci numai a ultimilor doi/cinci ani, care bulversează grav ierarhiile etc.
Evoluția în carieră a personalului didactic menține, cu prioritate, prăfuitele cursuri de formare, circa 680 aprobate de Ministerul Educației, cele mai multe cu titluri și conținuturi sofisticate și ciudate, inutile în planul activității didactice concrete. Se perpetuează astfel o greoaie și greu controlabilă industrie a cursurilor de formare, multe care nici nu se țin cu numărul efectiv de ore, dar care sunt alimentate cu circa o treime din primele pentru cariera didactică.
S-a stabilit să se folosească acești bani din primele de carieră didactică, deși Legea 198/2023 prevede, la articolul 188, alin. (9): „Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).”.
A rămas în aer și includerea, în Legea învățământului preuniversitar, a doctoratului în formele de pregătire a personalului didactic pe tot parcursul vieții, deși constituie calificarea superioară, de nivelul 8 în Cadrul European al Calificărilor de învățare pe tot parcursul vieții (CEC) și în Cadrul național al calificărilor, acest titlu fiind menționat în toate legile învățământului preuniversitar, de la legea lui Spiru Haret din 1898 până astăzi.
Cei care au elaborat textul noii legi a folosit toate eforturile și tertipurile în formularea art. 185, alin. (2) și (3), pentru a exclude titlul de doctor din lege. Față de o primă variantă a legii, au denumit gradele didactice II și I titluri: „(3) Gradul didactic II și gradul didactic I sunt titluri obținute în urma unor examene care atestă dobândirea competențelor la nivelul de complexitate aferent etapei de evoluție în carieră, potrivit profilului cadrului didactic aprobat prin ordin al ministrului educației, specific nivelului de învățământ.”
Concluzie: doctoratul nu se înscrie în „nivelul de complexitate aferent etapei de evoluție în carieră”, nu este necesar pentru profesorii din preuniversitar, Ministerul Educației nu le recunoaște acestora, contrar legii, o diplomă oferită de universități românești și străine, pentru că urmează să se modifice, prin ordin de ministru, „profilul cadrului didactic […] specific nivelului de învățământ”.
Probabil această reducție a profilului profesional al cadrului didactic din învățământul preuniversitar se va produce, potrivit OME nr. 6072/2023, prin „Ordin al ministrului educației pentru aprobarea metodologiei privind profilul profesional al cadrului didactic”, cu termen de adoptare 1.04.2004. Deci, domnilor profesori, se pare că la această dată va veni cineva de sus cu foarfeca și vă va tăia ani de muncă, de studiu, de idealuri, de cercetare în interesul învățământului, din motive obscure, subiective, din manipularea dusă în media împotriva doctoratului, din cauza câtorva incompetenți care au compromis acest titlu onorabil. Și ministerul a anulat, a amputat ab initio, carierele profesionale ale câtorva mii de cadre didactice. Ceea ce nu se întâmplă în învățământul universitar, alt motiv de discriminare evidentă pentru cei din școli și licee.
Iar domnii care au redactat legea vor complica recunoașterea rolului și a statutului doctoratului, fără a ține seama că în învățământul preuniversitar sunt profesori cu un grad mult superior de pregătire, de inteligență și de competențe, cărora se evită să li se recunoască, chiar prin legea educației, aceste calități.
Cu toate acestea, deși doctoratul nu mai există în noua lege, până la 1.08.2027, când se va elabora un nou ordin de obținere a gradelor didactice în locul OME nr. 5561/2011 (atât de târziu, ultimul pe listă, al 281-lea!), prin efectul de perpetuum mobile se menține echivalarea doctoratului cu gradul didactic I.
Această prevedere a fost de la început discriminatorie, pentru că sunt în sistem profesori care au parcurs toate etapele de formare (licență > definitivat > gradul II > gradul I > doctorat), iar această măsură arde etapele (mai înainte, licență > doctorat > gradul I sau, mai târziu, licență > definitivat > doctorat > gradul I).
Se poate face, pentru fiecare din aceste situații un calcul comparativ al anilor de formare/învățare pe tot parcursul vieții: licență, 4 ani > definitivat 2 ani > gradul II 4 ani > gradul I 4 ani> doctorat 4 ani, total 18 ani; licență, 4 ani > doctorat, 4 ani > gradul I, 2 ani, total 10 ani; licență, 4 ani > definitivat, 2 ani > gradul II, 4 ani > doctorat, 4 ani gradul I, 2 ani, 14 ani. Diferențele, cu efect discriminatoriu, sunt evidente.
Stimate domnule secretar de stat,
Privind cele 386 de ordine ale ministrului educației necesare pentru aplicarea noilor legi ale învățământului, cel mai mare număr de până acum, nu invidiez nicicum aparatul tehnic și legislativ care va lucra din nou sub presiune. Cum s-a început, cu ordinul privind declarația de interese, care deja a declanșat multe discuții, această amplă acțiune trezește multe semne de întrebare. Iar repetarea sau perpetuarea unor ordine existente potrivit Legii1/2011, și acestea cu multe imprecizii și inconsecvențe, nu reprezintă o soluție optimă.
Iar dacă tot vă propuneți să modificați Legea nr. 198/2023, faceți măcar o parte din alte modificări ale absolut necesare.
când se vor lua înapoi bursele,faceți un storno …că așa a ajuns educația….o tarabă!
Rezultatele se vad in timp – observ ca se doreste de catre cititori mentinerea polarizarii dintre licee !
Cu exceptia examelor – in invatamantul romanesc – nu s-a schimbat mai nimic in ultimul secol – aceleasi metode invechite de predare.
Exista copii de demnitari care nu au meditatori ? Exista vreunul dintre acestia care isi continua studiile in Ro? Ar fi interesant de stiut.
Nu este niciodata tarziu sa indreptati anomaliile create prin noua metodologie astfel incat elevii cu medii intre 9-9.50 sa aiba bursa de merit. Este strigator la cer ca acesti copii sa nu aiba bursa din cauza acelui nenorocit de procent insa cei cu medii de la 2 la 7,8 sa ia. Se numeste BURSA DE MERIT!!!! Poate ca merit inseamna pentru minister lenea, absentele, nepasarea, lipsa efortului, copiatul, neinvatarea. Asta recompensati!!! Inca mai aveti timp sa va spalati rusinea si asa cum ati schimbat peste noapte criteriile in sept la clasa a 9 a, puteti sa veniti cu OUG de modificare. Meritul sa fie merit iar hahalerele sa isi cumpere tigari din banii lor, nu din bursa de la stat.
Vă susțin opinia . Un om cu capul pe umeri dar care-l și folosește!
Din August strigăm pe aici.
Acum politrucilor, doar damage control.
Prea puțin și prea târziu.
Macar scăpați de Deca.
Poate mai salvați ceva!
Si nu numai de Deca, scapati si de absolventa de spiru si de presedinta haracip – toate trei si-au adus aportul la aceasta parodie de lege.
Legea strâmbă a fost “gândită ” de onor domniile voastre si acum nu stiti cum sa o dregeti,după ce ați văzut ce a ieșit.Sunteti rusinea națiunii.Incurajati nulitatile si jefuiti populația cu hotărârile aberante pe care le luati.Sunteti niste incompetenți sinistruii .
Studiul de impact trebuia sa se faca dinainte!❗️