Modelul chinez de educație online, văzut din interior. Profesor american la Beijing, pentru EduPedu.ro: Toată țara se mișcă în masă în aceeași direcție / Cât de rapid s-au stabilizat lucrurile și cum se instalează oboseala

O lună le-a luat profesorilor și elevilor din China să ajungă de la întrebarea: “și acum ce facem?” la o situație relativ stabilă, în care peste 270 de milioane de copii și tineri învață online, la distanță. Șocul produs de închiderea școlilor, începând din februarie 2020, din cauza noului coronavirus i-a forțat pe profesori să facă lucruri pe care altfel nu le-ar fi luat în calcul, după cum spune, pentru EduPedu.ro, un profesor american de la o școală internațională din Beijing. Acesta ne-a explicat transformările prin care a trecut școala chineză, în doar patru săptămâni: “am îndurat un soi de ‘dezvoltare profesională’ care ne va influența procesul didactic pe viitor”, după revenirea la clasă. În China, când se schimbă ceva, “toată țara se mișcă în masă în aceeași direcție”, arată profesorul.

• Pentru a înțelege cum s-a adaptat la închiderea școlilor și la învățământul online cea mai mare populație de elevi dintr-o țară a lumii, EduPedu.ro a contactat, pentru o perspectivă din interior, un profesor provenind din SUA, care predă științe la o școală internațională din Beijing, capitala Republicii Populare. Școala fiind una de stat, regulile nu îi permit să dea interviuri, drept urmare nu poate să se identifice sau să menționeze clar numele școlii. De aceea, vom folosi, în continuare, un nume fictiv – Mike.

Cum s-au adaptat elevii chinezi la șocul învățării online

Profesorul Mike de la școala internațională din Beijing povestește cât de repede s-au adaptat elevii, profesorii și părinții la noua situație. “În China, cele mai multe școli erau în vacanță din data de 18 ianuarie, iar școala urma să reînceapă pe 17 februarie. Când a fost luată decizia să se închidă școlile, la începutul lui februarie, cei mai mulți profesori, chinezi și străini deopotrivă, erau plecați fie la casele părinților, fie în străinătate. Oamenilor li s-a cerut să stea la casele lor, având în vedere că majoritatea serviciilor erau închise, iar problemele de sănătate ce-i pot afecta pe elevii chinezi sunt luate foarte în serios în China, mai ales de către părinți. Nu s-a pus, practic, problema să fie retrimiși la școală.”

Drept urmare, povestește profesorul american, “toată țara a trecut la predare online pe 17 februarie. Școala unde predau aplică mai multe versiuni internaționale de curriculum, iar directorii acestor programe au ieșit imediat la înaintare, să ceară informații despre platforme și resurse pentru învățământul online. La doar câteva zile după anunțul oficial, școala mea avea un ghid pentru începerea educației online. A existat o ușoară confuzie. Când a venit directiva de la guvern, a fost implementată rapid. Fiecare profesor a fost liber să-și construiască așa cum găsea de cuviință cursurile, iar atitudinea conducerii a fost una de susținere, în ideea că “vom trece de această situație împreună””.

A trecut o lună de atunci. Acum, “situația e destul de stabilă. Administratorii au stabilit linii directoare bazate pe mandate de la guvern, iar directorilor academici le revine sarcina să se asigure că programele lor servesc nevoilor de învățare ale elevilor. Directorii de program au folosit experiența colectivă a profesorilor pentru a găsi website-uri, platforme online de învățare, biblioteci video, site-uri de demonstrații și simulări de laborator și exemple de bună practică pentru învățământul online. Aceste informații au fost canalizate către administratori, care le-au transformat în ghiduri specifice fiecărei școli – nu măsuri obligatorii, ci ghiduri”.

Modelul chinez de educație online: Cum a procedat Mike, profesor de științe?

“Mi-am conceput ‘lecțiile online’ așa încât acestea să fie modulare. Am decis să nu țin cursurile ‘live video’, mai ales că unii elevi erau plecați din țară, pe alte meridiane, iar alții puteau să aibă probleme de conectivitate sau conflicte de programare cu orele altor profesori (un elev la acea școală are, în medie, opt cursuri pe zi). M-am concentrat ca lecțiile să fie ușor accesibile și să existe cursivitate în evaluare. Nu mi-am dorit ca elevii să sară cu învățarea de la un lucru la altul, ci să înțeleagă ce e necesar să știe și ce trebuie să facă.”

Potrivit profesorului, acum situațía este stabilă și elevii, pofesorii și părinții – care joacă un rol foarte important în procesul educațional, în China – lucrează împreună pentru a face ce e de făcut. Dar, spune el, “intrăm în a cincea săptămână de școală online și ceea ce numim ‘noul normal’ începe să sune foarte redundant. Cred că toată lumea își dorește să se întoarcă la clasă, dar probabil vom mai preda online pentru încă o lună”.

Școala unde lucrează el nu aplică un examen național comun valabil în școlile din China, GaoKao (examen standardizat de admitere la colegiu) și nu știe dacă vor fi amânări sau întârzieri. Dar, spune Mike, “printre profesorii internaționali se vorbește mult despre extinderea anului școlar, la școlile unde predau ei”.

Ce e de interes la școala online – repetarea informațiilor deja învățate? Acumularea de noi informații? Se dau teste? Există o strategie?

Profesorul Mike arată că “într-un an școlar normal, aș preda informații noi până în prima parte a lunii aprilie și aș folosi a doua parte pentru pregătirea de examene. Totuși, pe platforma de învățare online, progresul poate fi prea rapid sau prea lent și e dificil de evaluat nivelul de înțelegere a unui subiect, printre studenți. Drept rezultat, am început să combin conținut nou cu materiale de revizuire a informației. Pe parcursul săptămânii, mă voi concentra pe lucruri noi, de care elevii au nevoie pentru examene, dar includ și exerciții de recapitulare, pentru concepte și capitole de la începutul anului școlar. E un ciclu de care nu ar fi nevoie dacă am fi în sala de clasă.”

O altă problemă, spune el, ține de laborator. Elevii trebuie să dea examene de laborator când vine vorba despre științe (fizică, biologie, chimie). În condiții normale, ar exista săptămânal ore de laborator, care să îi pregătească pe elevi pentru acel examen. În online, pretindem că folosim date de laborator – elevii nu vor face greșelile tipice orelor de laborator, dar vor avea ocazia să lucreze cu date veritabile”.

• Despre interesul elevilor pentru școala online: “Să păstrezi implicarea elevilor e un act de echilibrare. Ca profesor, am observat că elevii care ar fi implicați la ore, când suntem la clasă, sunt și aici silitori și își predau temele la timp. În același timp, am elevi care nu mi-au predat nimic de cinci săptămâni. O modalitate de a aborda această situație este să îi contactez pe elevi direct și apoi să contactez părinții, să văd dacă există o problemă de acces. De obicei, așa crește numărul temelor predate.”
• Despre interesul profesorilor în procesul de predare online: “Trecerea la școala online, în China, a fost bruscă și completă. Toată țara a luat-o în această direcție pe 17 februarie. Personal, acum muncesc mult mai mult pregătind lecții și gândindu-mă cum să predau un lucru sau altul, pe care altfel le-aș schița pe tablă. Să folosesc programul acesta sau altul? Să folosesc site-ul ăsta pentru teste? Sau site-ul acesta pentru simulări? Toate aceste întrebări și multe altele erau în minte tuturor, în primele săptămâni. Grupurile de profesori de pe Wechat (rețea socială din China – n.r.) erau pline cu idei și exemple în primele săptămâni. La început, scopul era să ții capul la suprafață și să nu pierzi controlul. Acum, lucrurile par să fi intrat în linie dreaptă și profesorii se gândesc cum să umple golurile predării online, în momentul când vor reveni la clasă. Se instalează primăvara și odată cu ea senzația de oboseală față de predarea online. În același timp, cred că profesorii au fost nevoiți să adopte măsuri și să foloseacă platfome pe care, altfel, nu le-ar fi luat în considerare. Cred că am îndurat, ca profesioniști, o ‘dezvoltare profesională’ care ne va influența procesul didactic pe viitor“.

Mari dificultăți întâmpinate în procesul de predare online:

• La examene și verificări, pe profesor îl înteresează ca elevul să arate cum ajunge la un anume rezultat. Acest lucru e ușor de urmărit la clasă. Online, procesul e mai dificil.
• Practica de laborator – tendința este să acopere necesarul de laborator cu simulări de date, urmând să recupereze munca de laborator după redeschiderea școlilor.

Cum e să predai, ca străin, în China în această perioadă

Profesorul Mike se declară “fascinat” de viața în această țară. “Atunci când e decisă o schimbare de direcție, măsura e adoptată uniform și pare că toată țara se mișcă în masă în acea direcție. În privința educației, ministerul a introdus înainte de 17 februarie o platformă în cloud, susținută de peste 7.000 de servere și menită să servească unui număr de 50 de milioane de elevi. Aceasta e o mobilizare masivă.”

Pe de altă parte, arată el, “ca profesor străin, nu fac parte din acest cloud. Totuși, școlile s-au mobilizat foarte rapid și nu am suficiente cuvinte de laudă pentru ce a făcut și continuă să facă școala unde lucrez, încă de la începutul epidemiei. Noi trebuie să ne înregistrăm în comunitățile locale. Trebuie să ni se verifice zilnic temperatura. Trebuie să stăm 14 zile în carantină când venim din străinătate. A trebuit să anulăm sau să reprogramăm zboruri și să le anulăm și pe acelea și să rezervăm altele – școala și personalul de suport ne-au ajutat să navigăm prin toate acestea. Aceasta e latura personală.”

În ceea ce privește resursele, “cred că cei mai mulți profesori folosesc resursele pe care le știu sau care le-au fost recomandate de către colegi. Școala ne-a permis să folosim orice considerăm de cuviință, singura condiție fiind ca resursa să poată fi accesibilă fără un VPN (virtual private network, instrument folosit de mulți, în China, pentru a depăși firewall-ul impus de stat și a accesa Facebook, Youtube etc.). Noi nu folosim resursele puse la dispoziție de Ministerul Educației”.

Context: China este țara cel mai grav afectată de criza noului coronavirus și s-a remarcat printr-o intervenție târzie, dar foarte categorică a autorităților comuniste, în încercarea de a stăvili răspândirea epidemiei. Una dintre măsuri a fost închiderea tuturor grădinițelor, școlilor și instituțiilor de învățământ superior. Potrivit datelor centralizate de UNESCO, au fost astfel afectați peste 233 milioane de participanți la învățământul pre-universitar și peste 45 milioane de participanți la învățământul terțiar. Săptâmâna aceasta, primele școli s-au redeschis în unele zone.

• Amintim că această țară, participantă cu doar 4 regiuni (avantajate economic și social, în comparație cu alte regiuni ale țării), s-a situat pe primul loc la testele PISA 2018.

Sursa: Pexels.com

Citește și:

• “Îndrumarul” școlii online, pus de China la dispoziția experților din toată lumea. Ce soluții spun chinezii că ar putea fi adaptate în alte țări