Universităţile au primit în anul 2018 finanţări pentru granturi doctorale de peste 240 milioane de lei, potrivit raportului Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Publicarea tuturor tezelor de doctorat, anunțată de ministrul Educației și apoi “filtrată” tot de Anisie, prin invocarea GDPR-ului, ar putea scoate la iveală problemele de etică (plagiat) şi de relevanţă pentru cercetările făcute de doctoranzi, girate de şcolile doctorale ale universităţilor/ Academiei Române. Aceste probleme ar pune în discuţie finanţarea acordată acestor doctori şi implicit şcolilor doctorale. În anul 2018, erau 18.797 de studenţi la doctorat, dintre care 11.620 de doctorate erau finanţate integral de la buget. Pe de altă parte, fiecare angajat care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună, sau, dacă lucrează în învăţământ, primeşte un punctaj suplimentar dacă aplică pentru gradaţia de merit ori pentru anumite concursuri.
- Plus: Vezi precedentul stabilit de Dănuţ Caraşol, condamnat în primă instanță pentru falsificarea diplomei de studii. Compania Transelectrica cere în instanță recuperarea banilor plătiţi ca salariu pentru directorul care nu avea studii superioare şi nu putea deţine această funcţie, potrivit legislaţiei. Nu este vorba despre un titlu doctoral, dar o acţiune similară poate fi depusă şi într-un caz de doctorat plagiat, potrivit juriştilor consultaţi de Edupedu.ro.
Numărul studenţilor la doctorat a scăzut în perioada 2008-2018 de la 32.542 la 18.797, cu o uşoară creştere a acestuia după ce în anul 2015 numărul doctoranzilor atinsese un minim de 16.602 persoane, potrivit documentelor analizate de Edupedu.ro. Pentru perioada luată în calcul, scăderea este de peste 42%.
După forma de finanţare, scăderea cea mai mare a fost pentru locurile bugetate de stat, de la 21.018 în 2008, până la 11.620 în 2018. Numărul celor care fac doctoratul cu taxă a scăzut de la 11.524, la 7.177.
Fondurile alocate universităţilor de stat pentru doctorate, în 2018, au fost de peste 243 milioane lei, potrivit CNFIS. Asta reprezintă 7,29% din totalul alocărilor bugetare pentru finanţarea universităţilor.
Structura finanţării pentru fiecare universitate poate fi văzută în tabelul de mai jos. Cele mai multe fonduri au fost primite de Universitatea Politehnică, urmată de Universitatea Bucureşti şi Universitatea Babeş Bolyai din Cluj.
Finanţarea medie de la bugetul de stat pentru un doctorand în anul 2018, potrivit datelor de mai sus, a fost de 12.970 de lei.
Beneficiile salariale pe care un doctor le primeşte apoi sunt diferite în funcţie de domeniul în care lucrează şi de mediul locului de muncă, bugetar sau privat. Pentru exemplificare, în organigrama de venituri de la ministerul Educaţiei, în luna septembrie 2019 angajaţii cu doctorat primeau 950 de lei pe lună indemnizaţie pentru că deţin acest titlu. Acest drept este pentru toţi angajaţii bugetari, prevăzut în Legea 153 din 2017 la art 14, alin 1. În plus, potrivit aceleiaşi legi, doctorii au şi alte beneficii.
“Drepturi salariale pentru deținerea titlului științific de doctor
ART. 14
(1) Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzută la art. 25.
(2) În situația cumulului de funcții, indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă, la cerere, numai
de către angajatorul unde beneficiarul are funcția de bază declarată.
(3) Personalul didactic de predare care solicită și obține gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, nu primește indemnizația pentru titlul științific de doctor.
Cadrele didactice optează pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru
echivalarea cu gradul didactic I.”
Până acum, din 2016 de când a fost introdusă în lege posibilitatea de retragere a unui titlu de doctor din motive care ţin de nerespectarea eticii universitare şi de cercetare, CNADTCU a propus şi ministerul Educaţiei a emis 23 de Ordine pentru retragerea titlurilor de doctor. Primele au fost pentru fostul şef al Poliţiei Române, Petre Tobă şi pentru primarul localităţii Voluntari, Florentin Pandele. Vedeţi ordinele mai jos
2019
- OM 3691/19.03.2019
- OM 4287/19.06.2019
- OM 4455/11.07.2019
- OM 4456/11.07.2019
- OM 4457/11.07.2019
- OM 4458/11.07.2019
- OM 4459/11.07.2019
- OM 4460/11.07.2019
- OM 4461/11.07.2019
- OM 4462/11.07.2019
- OM 4472/15.07.2019
- OM 4473/15.07.2019
- OM 4474/15.07.2019
- OM 4475/15.07.2019
- OM 4476/15.07.2019
- OM 4477/15.07.2019
- OM 4478/15.07.2019
- OM4810/20.08.2019
2017
2016
Precedentul Caraşol-Transelectrica. Angajatorul poate cere, în instanță, banii înapoi pentru salariul acordat conform unor studii care nu există
Instituţiile sau companiile care au dat salarii şi indemnizaţii pentru doctori care rămân fără acest titlu se pot îndrepta în instanţă, împotriva angajaţilor/foştilor angajaţi, pentru recuperarea prejudiciului, potrivit legii. Adică a sumelor plătite angajaţilor pentru titlul deţinut şi/sau pentru beneficiile privind încadrarea pe o anumită funcţie/grad/portofoliu.
Un caz recent de acest fel este cel în care compania Transelectrica s-a constituit parte civilă în dosarul în care fostul director Dănuţ Caraşol este acuzat de fals, după ce a depus la dosarul de angajare o diplomă de licenţă falsificată, potrivit deciziei în primă instanţă dată de Judecătoria Sectorului 1 București.
Transelectrica solicită recuperarea banilor plătiţi ca salariu pentru directorul care nu avea studii superioare şi nu putea deţine această funcţie, potrivit legislaţiei. Nu este vorba despre un titlu doctoral, dar o acţiune similară poate fi depusă şi într-un caz de doctorat plagiat, potrivit juriştilor consultaţi de Edupedu.ro.
În România sunt acum 197 de şcoli doctorale şi 3254 de conducători de doctorat, potrivit UEFISCDI.
România este un inovator modest, potrivit European Innovation Scoreboard 2018. Performanța în acest domeniu a scăzut constant față de anul 2010. Dacă în 2010 performanța României în domeniul Inovării era de 47 de puncte față de media Uniunii Europene, în 2017 aceasta a scăzut la 33 de punte față de acel moment, față de performanța UE din 2010. Uniunea nu a stat pe loc, iar dacă e să comparăm România Inovatoare 2017 cu Europa Inovatoare 2017, atunci scorul este de 100 la 31, deci un decalaj și mai mare.
Absolvenții de doctorat noi erau, ca număr, la fel ca media UE în 2010, adică România obținea la acest capitol 100 de punte. Dacă e să comparăm situația din 2017 cu cea de atunci, numărul acestora a scăzut la mai mult de jumătate (49,9 puncte). Dacă ne comparăm însă cu performanța UE din 2017, atunci suntem și mai jos – doar 35,8 puncte.
Citește și:
-
Publicarea tezelor de doctorat se poate realiza de către Ministerul Educației fără “consimțământul” autorilor – anunță Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care se “delimitează” de afirmațiile Monicăi Anisie
-
Ministerul Educației reacționează la replica Autorității pentru Protecția Datelor în cazul publicării tezelor de doctorat
Costin Ionescu și Mihai Peticilă
Mircea Miclea
Redacția
G4Media.ro
1 comment
Aceasta măsura este OBLIGATORIE. Uneori CURĂȚENIA se face cu durere, dar este necesară.
Și nu cred că se supără MEC dacă îi crește bugetul cu sumele recuperate de la plagiatori. Și, Doamne, ce sume vor fi!!!!!
Dacă nu se publică, deja se ridică suspiciuni de interese colaterale, în cârdășie cu plagiatorii!