Mircea Miclea, soluții pentru lecții online eficiente: Să avem înregistrate părți din lecțiile predate, pe care le oferim elevilor îmbogățite prin comentariile noastre în timp real / Elevii au o minte hibridă și va trebui să construim instrumente și lecții hibride

6.938 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: Adrian Cuba – Agerpres Foto
Elevii au o minte hibridă și va trebui să construim instrumente și lecții hibride, spune profesorul universitar Mircea Miclea, psiholog și fost ministru al Educației. Acesta a participat la un seminar al Asociației Profesorilor de Limba și Literatura Română – ANPRO, unde le-a vorbit profesorilor despre câteva soluții pe care le au la dispoziție pentru a face lecții online pentru o învățare eficientă.

„Să avem înregistrate diverse bucăți din lecția pe care noi o predăm la un moment dat și apoi să combinăm oferirea acelor înregistrări, care au avut loc altădată, când poate am fost mai inspirați, când am dat un exemplu mai bun, cu comentariile noastre în momentul în care prezentăm această lecție”, spune Miclea.

Acesta a explicat cum, mai departe, asociațiile de profesori ar putea dezvolta un sistem de validare a unor astfel de resurse, de la profesorii membri, apoi le-ar putea pune la dispoziția lor și astfel ar aduce un plus de conținut pentru fiecare cadru didactic.

Redăm soluțiile prezentate de Mircea Miclea:

“Primul lucru care cred că merită analizat este faptul că ar trebui să facem o distincție în anii care vin între învățarea online și streaming. În anul acesta, care a trecut, predarea online, învățarea online, au fost asociate cu streaming-ul, adică exact în momentul în care tu predai, elevul este în partea cealaltă și recepționează performanța ta în momentul respectiv. Învățarea online este mai mult decât așa ceva și probabil că acesta este următorul pas la care noi trebuie să trecem.

Să avem înregistrate diverse bucăți din lecția pe care noi o predăm la un moment dat și apoi să combinăm oferirea acelor înregistrări – care au avut loc altădată, când poate am fost mai inspirați, când am dat un exemplu mai bun – cu comentariile noastre în momentul în care prezentăm această lecție. Comentariile noastre în vocea din off, cum ar veni, despre ceea ce oferim.

Altfel spus, trebuie să începem să trecem de la streaming – oferirea o performanță într-un moment dat – la a oferi o construcție în care noi, pe baza a ceea ce am făcut deja sau a ce vom face de-acum încolo, pregătind înregistrările acestea, pot fi combinate cu performanța noastră. Este ca și cum în același timp am oferi cogniție și o metacogniție.

Eu ofer, de exemplu, lecția pe care o țin despre Riga Crypto și Lapona Enigel, dar în același timp pot să fac și comentarii despre propria mea performanță, sau despre propria mea prestație la lecția respectivă, pe care o ofer elevului. Elevul poate să reflecteze asupra acestor lucruri, deci asta înseamnă deja o construcție. Asta înseamnă că adunăm experiențele noastre digitale și începem să construim mai sofisticat lecția. Acesta este adevăratul învățământ online, sau mai degrabă ce anume ar trebui să furnizăm, să nu mai credem că online înseamnă doar streaming.

Oricare dintre noi, prin ceea ce am făcut în acest an, poate prin ceea ce vom face anul viitor sau în aceste luni care vin, am putea selecționa anumite secvențe care sunt foarte bune sau alte secvențe care sunt foarte proaste – dacă mă gândesc la cursurile mele, sunt sigur că am avut și secvențe foarte proaste la cursurile acestea online pe care le-am ținut, dar și momente foarte bune – am putea decupa numai acele secvențe, numai acele părți din lecție și am putea, astfel, apoi, construi alte momente pe intervenția directă, online, alături de aceste înregistrări.

Ar putea, după aceea, ca Asociația (n. red. ANPRO) să facă o selecție a celor mai bune lecții și să ofere un fel de instrument de resurse, de lecții online pe care mulți să le ruleze și cu propriile lor comentarii. Dacă, de exemplu, doamna profesoară prezintă o lecție, eu aș putea să iau, practic, lecția dânsei și aș putea să adaug propriile mele reflexii asupra ei sau propriile mele exemple, proceduri etc. și aș putea să o îmbogățesc. În felul acesta va fi un fel de shared learning, învățare împărtășită, dar nu numai prin viu grai, prin faptul că ne transmitem unii altora materialele de bună calitate, apoi construim asupra lor, reflectăm.

Cred că experiența care s-a produs în anul care a trecut este un prim pas. A fost făcut forțat, dar este benefic pentru că ne-a învățat să lucrăm și cu alte tehnologii decât cu cele clasice și ne-a adus la convingerea că se pot face lucruri și cu tehnologiile online, nu numai cu prezență față în față. Dar cred că trebuie să ne gândim la depășirea, deja, a acestui nivel, pentru că putem să construim din diverse componente, ale noastre sau ale altora, lecții din ce în ce mai bune, lecții din ce în ce mai complexe, lecții câteodată calibrate pentru atunci când cineva este foarte bun și vrem să-l ducem la excelență, pentru cineva care este începător, are dificultăți de învățare și vrem să-l aducem la nivelul mediu, așa putem să construim pentru una și aceeași lecție diverse variante care să ne fie utile.

Aceste variante se pot duce prin reflecție se pot îmbogăți și perfecționa mereu. Atunci, cred, am avea o colecție de instrumente, de lecții multimedia, online, care să devină din ce în ce mai bune, care să ajungă la nivelul de excelență și pe care să le folosim atunci când trebuie, cum trebuie.”

Va trebui să devenim din ce în ce mai mult niște constructori, specialiști în „hibridizat” conținuturi

“Cred că viitorul aparține unui învățământ hibrid. Nu contează ce se întâmplă cu criza aceasta, nu are legătură cu criza. Ne uităm această generație digitală, uitați-vă în interacțiunile pe care le au, cât stau în sisteme digitale, pe device-uri. Adesea preferă interacțiunea prin intermediul device-urilor decât interacțiunea directă, preferă să-și comunice mult prin chat, decât să stea de vorbă față în față. Au posibilitatea de a accesa informația de oriunde, oricând, o pot derula de câte ori doresc, informația este multimedia, nu este doar unimedia etc.

Avem o minte a elevilor care vin în școala noastră, care clar este o minte hibridă. Este o minte care combină reprezentări ale lumii dobândite din interacțiunea directă cu lumea, cu reprezentări ale lumii dobândite mediatic, mediate de mediile digitale. Mintea lor e hibridă, prin urmare și noi va trebui să avem, din partea școlii, o ofertă tot hibridă. Ofertă în care vom combina în diverse proporții componente online sau componente multimedia, digitale, cu componente față în față. Deci, pentru o minte hibridă, va trebui să construim instrumente și lecții hibride.

Principala problemă pe care o s-o avem în viitor, ca profesori, din punctul ăsta de vedere, sună cam așa: ce fel de conținuturi trebuie prezentate? Cum, online, offline, față în față, sub formă de text, sub formă de film, sub formă de prezentare? Ce fel de conținuturi, cum trebuie predate ca să obținem maximum de învățare din partea celor care ne ascultă pe noi? Deci va trebui să devenim din ce în ce mai mult niște constructori, specialiști în „hibridizat” conținuturi, pentru că mintea celor care ne ascultă este hibridă.

Așa că dincolo de pandemia aceasta, care va ține cât va ține, după care se va termina, trebuie să ne gândim că de acum încolo avem în față o serie de generații care au o minte hibridizată. Noi trebuie să încetăm să oferim ceva ce se potrivește din ce în ce mai puțin cu mintea lor.”

Intervenția lui Mircea Miclea poate fi urmărită în video-ul de mai jos ,la minutul 43:00:


10 comments
  1. La teorie se procepe toată lumea, însă practica lasă de dorit!
    Și la orașe sunt școli care n-au ce le trebuie în clase, dar despre calculatoare și alte dispizitive ce să mai vorbim!!!
    De ce nu primesc și elevii clasei pregatitoare manuale/auxiluare ca și alți școlari, deși sunt arondați școlilor de vreo 8 ani??? Ori nu s-a născut persoana care să participe la vreo ” eventuală licitație ”în acest sens ?!! Cum se-ntoarce acest copil în prima zi de școală fără cărți, în timp ce fratele lui de la altă clasă primește ce – i trebuie ???

    1. Online nu inseamna doar streaming: adica sa mai muncim o data si acasa. De parca elevii de azi sunt si interesati sa aprofundeze!
      Dar de ce streaming? Are anume calitati lectia expusa live la clasa? De ce nu vdeo inregistrat acasa, cu tableta grafica afisata pe ecran? Asa vezi pe youtube lectii intregi predate de 9ameni importanti de pe glob Lectia la clasa are avantajele: permite scoaterea la tabla a elevului, interactiunea sociala pe viu, supravegherea elevilor. Aceste comentarii chat pe marginea inregistrarii video ar fi bune daca si elevul ar fi interesat: eu de cand predau online (la inceput cu materiale create si furnizate) nu am avut bicio intrebare la chat legata de continutul lectiilor (comentarii bascalioase mai degraba). In fine, daca tot a descoperit coada la pruna dl. Miclea… de ce nu se furnizeaza lcontinutul lectiilor in format electronic, pe classroom iar la clasa, se discuta pe marginea continuturilor furnizate? Mi se pare o strategie mai buna. Nu mai pierzi timpul cu dictarea la clasa, doar discuti si inveti lectia deja predata. E mai eficient!

  2. A descoperit inregistrarea dupa ceun an si jumatate a fost folosita din plin si invetata tot de catre profesorii care au avut parte de un an de online. A vazut o la vreo inspectie de gradul I si l-a uimit? Marea problema a invatamantului in Romania este ca ,,inovatia” se realizeaza acolo jos de catre o mana de profesori care se zbat sa gaseasca solutii iar cei care sunt platiti doar pentru a gasi solutii, ne vorbesc despre ,,apa calda” cu aplomb si ca sicum ei ar fi descoperit-o!

  3. A descoperit America! Cam asa a decurs un an si jumatate in orasele mari! A vazut asta in vrea inspectie online de grad didactic I si vine sa explice cum ar trebui sa se face ceea ce se face deja inainte de a sti dumnealui?

  4. Bravo, in sfârșit un om ancorat in realitate, sunt mama a trei copii școlari. Viitorul este in tehnologie si online pentru studiu, nu in a asculta cum tipa niște profesori obosiți și rău intenționați intr-o clasa murdara, suprapopulata si plina de viruși si microbi. Dar va fi greu de schimbat mentalitatea profesorilor atâta vreme cât la minister avem niște molii de pe vremea lui mama mare cărora le pasa de copii, de dezvoltarea si sănătatea lor așa cum îmi pasa mie de șoarecii din pod.

    1. Dvs vreți, de fapt, homeschooling. Să scăpați de obosiții și rău intenționații ăia de profesori care țipă. Să stea copiii acasă și să urmărească niște lecții înregistrate ale unor profesori odihniți, bine intenționați. Aveți grijă ce vă doriți! Acolo unde copiii nu înțeleg, trebuie să îi lămuriți. Veți fi, practic, profesorul lor. Numai să nu obosiți…

      1. Lasă tu nu purta de grija altora, ca cei care vor homeschooling inseamna ca se descurca, ca de nu nu ar cere asta. În străinătate se poate face homeschooling și nu faci toate materiile de umplutura a timpului, faci doar cele care te interesează. Asa ar fi normal și la noi. Dar stați pe pace ca se zice ca tot de ce ți-i frica nu scapi! Pana la urma se va face sa fie legal și în România. Ca sunt mulți care vor. Trebuie doar cineva sa ii adune.

        1. Nu am ceva împotriva homeschooling-ului. Spun doar că este extrem de dificil și de costisitor. Și nu studiezi doar ce îți place, ci tot ce se studiază în școala clasică, altfel cum să primești certificate de absolvire a diverselor cicluri școlare?
          În cazul de față Miclea nu vorbea despre homeschooling, ci despre o altă abordare a educației în școli, dar tot cu profesorii pe care nu îi agreează doamna. De altfel, Mircea Miclea nu recomandă homeschooling.
          Am avut un comentariu cam acid, recunosc. Nu mai acid însă decât al doamnei, care generalizează nepermis.

      2. Va spun eu cum preda profesorul la clasa pregatitoare de ani de zile. Isi cumpara mai intai caiete de lucru aferente, apoi topuri de hartie. Apoi, tot anul face fise claselor de pregatitoare pe care le are. Asta in cazul fericit in care are o imprimanta si 300 de lei pentru tus sa inceapa anul. (Anul trecut am terminat la 18 septembrie tusul inclus in imprimanta noua). Asadar, totul pe banii cadrului didactic. Uitati de SF-uri de tipul: ” Cumpara parintii caiete speciale sau de colorat” in rural. Asta e ceva ce nu vezi la copii carora si asa trebuie sa le duci munca de lamurire sa nu abandoneze scoala. Cam asa e cu pregatitoarea.

  5. da, desi n-as fi crezut ca o sa spun asta..intr-adevar, elevii au ,,minte hibrida”, aici i-au adus anisie si campeanu…Si, da, trebuie sa vedem cum facem sa-i invatam, plecand de la aceste date ale ,,problemei”…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Șase cauze ale victoriei lui Călin Georgescu, candidatul pro-Putin, cu mesaje antisemite și legionare, în primul tur al alegerilor, identificate de profesorul Radu Vancu: Războiul hibrid, cinismul lui Iohannis, lipsa reglementării TikTok în România, cum a jucat Biserica Ortodoxă Română

Profesorul Radu Vancu face o analiză atentă a cauzelor care au condus la un rezultat fără precedent în istoria României, în alegerile prezidențiale: un candidat care nu a fost surprins…
Vezi articolul

Doi elevi au cerut tuturor inspectoratelor județene informații despre navetă, educația pentru minorități, “ilegalități” printre profesori. Raportul rezultat: Doar 1 din 6 navetiști ar fi primit bani pentru decont / În 9 județe nu se face deloc școală în limba maternă

Mai puțin de 20% dintre elevii navetiști din România ar fi primit bani pentru decontarea navetei în anul 2020-2021, potrivit estimărilor făcute de un “grup informal de inițiativă”, numit “Cu…
Vezi articolul

România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice. Cheltuielile mici s-au văzut în scorul slab al elevilor la citire, la PISA 2018 – raport OECD / Ce spune despre salariile profesorilor și dezvoltarea profesională a acestora

România a avut, în 2018, cheltuieli cumulate de sub 25.000 de dolari per elev, în categoria de vârstă 6-15 ani. Împreună cu toate țările care au cheltuit atât de puțin…
Vezi articolul