Mircea Miclea: Școala să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie, din acest an. Împărțirea în trimestre se justifică dacă se reduce fragmentarea și crește durata anului școlar

23.667 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: RBL
„Ar fi bine ca anul școlar să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie”, a declarat profesorul Mircea Miclea. Fostul ministru al Educației a afirmat că „ideea de a prelungi anul școlar e foarte bună, ar trebui implementată încă din acest an”. Contactat de Edupedu.ro după ce ministrul Sorin Cîmpeanu s-a declarat pregătit să extindă perioada de cursuri a viitorului an școlar și după ce a anunțat că pune în dezbatere revenirea la trimestre, Mircea Miclea a avertizat că „este esențial să reducem din fragmentarea procesului de învățământ” prin reducerea numărului de vacanțe.

„O decizie de acest gen trebuie luată având două premise: o premisă științifică, pe baza unor analize privind eficiența învățării și bunele practici din alte state / și a doua premisă: este rezultatul negocierii cu actorii relevanți. Dar asta înseamnă, în primul rând, negociere cu beneficiarii educației. Deci cu asociațiile de părinți, elevi și cu comunitățile locale”, a declarat fostul ministru, pentru Edupedu.ro.

Rep.: România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa, cu 165 de zile față de maximul de 200, de exemplu, câte au Italia și Danemarca. Ce spun datele științei: are vreun impact numărul de zile de școală asupra rezultatelor copiilor?

Mircea Miclea: Rezultatele școlare sunt determinate în primul rând de efortul pe care îl fac copiii și nu atât de zilele de școală. Însă dacă se prelungește anul școlar, același curriculum se distribuie pe mai multe ore, deci poate fi învățat mai bine. Prin urmare, ideea de a prelungi anul școlar e foarte bună, ar trebui implementată încă din acest an, nu de anul viitor, având în vedere pierderile acumulate în acest an școlar și în anul școlar trecut. Practic, școala ar trebui din acest an să înceapă de la 1 septembrie, nu în 2022.

După câte știu, această structură a vacanțelor a fost stabilită în perioada interbelică, de către Spiru Haret, în condițiile în care el ținea cont de ritmul muncilor agricole. În timpul verii erau muncile agricole și pentru că atunci copiii participau masiv la aceste munci, vacanțele erau stabilite în funcție de ele, de aici vacanța de vară foarte lungă. Întrucât economia este total diferită de cea din perioada interbelică, nu se mai justifică un ritm al vacanțelor ca în perioada aceea.

Prin urmare, cred că e de bun augur să înceapă școala la 1 septembrie.

O altă problemă pe care o are această structurare a vacanțelor în timpul anului școlar este fragmentarea excesivă.

Este o vacanță intersemestrială în octombrie-noiembrie pentru învățământul primar, e o vacanță în decembrie, apoi încă o vacanță intersemestrială în februarie, urmată de vacanțele de Paști, deci o fragmentare excesivă a curriculumului. Îi disloci de prea multe ori pe elevi din sarcina de învățare și această fragmentare trebuie redusă. Este de preferat să avem o vacanță de iarnă mai lungă decât mai multe vacanțe de o săptămână înainte și după, care nu fac altceva decât să reducă eficiența învățării.

Rep.: Concret, cum ar trebui modificat anul școlar în curs, dacă modificarea se va aplica încă de acum?

Mircea Miclea: Cred că ar fi bine ca anul școlar să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie și cred că se poate prelungi cu o săptămână vacanța de iarnă, în condițiile în care în timpul iernii, mai ales în zonele rurale, uneori deplasările sunt dificile; dacă ne gândim la copii, atunci așa i-am putea ajuta, prelungind cu o săptămână vacanța de iarnă.

Nu aș vedea mai mult decât aceste vacanțe: o vacanță mai lungă de iarnă, o vacanță de primăvară căreia să îi fie lipită săptămâna Școala altfel.

Rep.: Cum ați fi văzut tratat anul acesta, când avem 2 vacanțe de Paște?

Mircea Miclea: În niciun caz nu aș fi susținut închiderea școlilor pe timp de o lună. Este ilogic și nu se poate justifica drept măsură luată la nivelul întregii țări. Sunt sute de mii de copii în sate, în orașe mici unde nu sunt probleme legate de pericolul pandemiei, și totuși ei intră într-o vacanță nejustificată. E o mare gafă întreruperea școlii timp de o lună și nu este în favoarea copiilor. Eventual este în favoarea autorităților, ca să se deresponsabilizeze de sarcinile și deciziile pe care în mod normal ar trebui să le ia.

Cred că ar fi trebuit să se renunțe la vacanță, să dea doar o săptămână de Paște pentru catolici, una pentru ortodocși și atât, dacă vrem să recuperăm pierderile de învățare masive care s-au produs anul acesta, ca și anul trecut.

Rep.: Aceste modificări trebuie să fie aplicate doar anul acesta, afectat de pandemie?

Mircea Miclea: Nu. Eu cred că ar trebui aplicate începând din acest an, în fiecare an de-acum încolo.

Rep.: De ce ar trebui să fie anul școlar mai lung? Ce ar putea face elevii și profesorii în mai multe zile de școală?

Mircea Miclea: Ar fi o încărcare mai mică a materiei de învățat pe orele din fiecare zi. Practic, s-ar putea învăța mai bine aceeași cantitate de informație pentru că ar fi distribuită pe mai multe zile. În loc să reducem din curriculum, din materia care trebuie predată, mai bine am înmulți numărul de zile în care ea să fie predată și atunci favorizăm învățarea. Astfel ai mai multe ore la dispoziție pentru aceeași materie și atunci poți să faci aplicații, corelații, predare transdisciplinară, etc.

Rep.: Cel mai nou anunț al ministrului educației privește o posibilă înlocuire a semestrelor cu trimestre, pe considerentul că trimestrele aduc cu ele mai multe teze, lucrări de control, teste, perioade pur și simplu de ascultare, care impulsionează învățarea. Care este opinia dvs.: semestre sau trimestre?

Mircea Miclea: Simt nevoia unei fundamentări științifice a deciziei. După câte îmi aduc aminte, nici când s-a trecut de la trimestre la semestre nu s-a făcut niciun fel de fundamentare științifică. Cred că este esențial să reducem din fragmentarea procesului de învățământ. Asta e esența și nu neapărat împărțirea pe semestre sau trimestre.

Împărțirea în trimestre se justifică dacă crește durata anului școlar, pentru că începi la 1 septembrie și până în decembrie copiii obosesc, au nevoie de vacanță. Dacă pui doar vacanța de Paște, dar nu o mai pui și pe cea din februarie, da, merită. În condițiile în care crește durata anului școlar, se justifică mai bine împărțirea pe trimestre, mai ales că împărțirea pe semestre e complet asimetrică. Primul fragment este de 3 luni, deci este trimestru, iar al doilea este de 5 luni.

Dar esențială este reducerea fragmentării. Dacă nu se reduce numărul de vacanțe, tot suprafragmentați suntem cu vacanța din octombrie-noiembrie, cea din decembrie, februarie, două de Paște, Școala altfel și vacanță în 15 iunie.

La noi, dezvoltarea a fost că au apărut mai multe vacanțe, decât ore de școală, or asta nu e un progres, ci e un regres. Probabil lozinca a fost: vacanțele lungi și dese, cheia marilor succese.

Rep.: Asistăm an de an la aceeași dezbatere a structurii anului școlar, în care nu auzim însă vocea experților în educație decât provocată de media, dar nu invocată de minister. Care este normalitatea: cine trebuie să stabilească perioadele de învățare și vacanțele? Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație din subordinea Ministerului?

Mircea Miclea: Acest centru de politici nu mai are autonomie; celălalt guvern PNL-ist [Guvernul Orban – N. Red.] a integrat Institutul de Științe ale Educației în minister și acum structura nu mai are autoritatea ISE, care era doar în coordonarea Ministerului Educației, nu în subordinea sa, și avea o voce. Ei acum sunt niște funcționari, deci fac ce le spune ministerul: dacă Ministerul nu le cere nimic, nu fac nimic. Daca Ministerul Educației le cere să justifice ceea ce face ministerul, ei vor justifica.

O decizie de acest gen trebuie luată având două premise:

  • o premisă științifică, pe baza unor analize privind eficiența învățării și bunele practici din alte state.
  • si a doua premisă: este rezultatul negocierii cu actorii relevanți. Dar asta înseamnă, în primul rând, negociere cu beneficiarii educației. Deci cu asociațiile de părinți, elevi și comunitățile locale.
Rep.: Asta înseamnă și primăriile?

Mircea Miclea: Absolut. De exemplu, ești un liceu agricol. Primăria din Geoagiu trebuie să aibă un cuvânt de spus în ce privește momentul în care sunt stabilite vacanțele, pentru că are un liceu agricol care se leagă de activitatea agricolă. La fel, de exemplu, în cazul unui liceu naval.

De aceea trebuie ca negocierea să fie cu beneficiarii educației: beneficiarii primari sunt elevii, beneficiarii secundari sunt familiile și beneficiarii terțiari sunt comunitățile.

Eu negociez cu beneficiarii, pentru că dacă negociez cu angajatul meu tu vei vrea vacanță cât mai lungă.

Rep.: Este nevoie de o structură fixă a anului școlar sau de modificările pe care le vedem de la an la an?

Mircea Miclea: Ar trebui să fie cât mai stabilă structura anul școlar, în condițiile în care există mult mai multă volatilitate în jur. Și așa se schimbă mult prea multe lucruri în jur, în viață. Părinții trebuie să își facă o planificare a concediilor, celelalte industrii trebuie să își facă o planificare și au nevoie să aibă de repere: vacanța de vară e din data … până în data…. Ai nevoie de asta pentru reglarea economică, pentru planificarea concediilor părinților, a transporturilor, de exemplu.

Rep.: Am văzut, până acum, că guvernele au discutat foarte mult cu reprezentanții industriei hotelurilor, de exemplu, care au militat constant pentru menținerea unei vacanțe de vară cât mai mari.

Mircea Miclea: Vom vedea acum dacă guvernul e interesat mai degrabă de o Românie educată sau de o Românie a hotelurilor și a restaurantelor.

Citește și:
Numărul de ore și de zile de școală contează în rezultatele elevilor. Dragoș Iliescu: Copiii din România nu fac prea multă carte. Având ore puține de școală, îi încărcăm masiv cu teme, ceea ce nu e în ordine
Cîmpeanu: Eu personal nu am înțeles niciodată trecerea la semestre / Revenirea la anul școlar cu trei trimestre va fi lansată în dezbatere publică cel târziu la toamnă
Revenirea la structura cu trimestre, în loc de semestre și posibilitatea de a prelungi anul școlar încă din toamnă, dacă vor părinții, elevii și sindicatele – ipoteze enunțate de ministrul Educației / Nicio decizie argumentată pe baza științei sau a propunerii specialiștilor
GRAFIC România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală. Câte zile de școală au statele din Europa


44 comments
  1. Sub nicio formă!Se uita la alte state si la condițiile lor sau numai la numărul de zile?Chiar ne comanda cum vor fără să le pese de parerea părinților măcar, daca nu a elevilor?Prea multe ore,prea puțin timp liber..Nu apuca sa învețe, sa faca teme.. prea aglomerati…

  2. Numai euglene verzi și parameci…… Mama voastră de minți luminate….. Sistemul l-ați distrus…… Copiii la fel….. Voi nu aveți nevoie de copii inteligenți doar de prosti cu diploma…. Punct😡😡😡😡

  3. Din cauza faptului ca dl. Câmpeanu sta numai cu urechea plecata și gata oricand sa ii execute pe profesori, toți parerologii nu mai au somn.

  4. Pot fi de acord cu prelungirea anului scolar, cu conditiile: sa se puna aer conditionat in fiecare clasa (nu pe cheltuiala parintilor), sa se micsoreze numarul de ore pe saptamana, sa se pastreze vacantele. In Franta, la fiecare 6 saptamani de scoala (aprox.) sunt doua saptamani de vacanta. In plus, orele incep la 9 si se termina pe la 16-17, deci cu pauze, cu optionale de inot si echitatie, cu masa de pranz. Nu poti tine un copil 7 ore la scoala, cu pauze de 10 minute (pe care uneori i le fura cate un profesor zelos), cu un covridog ca masa de pranz si sa-i ceri rezultate extraordinare la teste PISA. Sunt profesor, dar sunt si parinte!

    1. Asa gandesc si eu. Cine stă în birouri cu aer condiționat nu are cum să știe ce înseamnă să stai între o sală de clasă cu 30 de elevi când afară este foarte cald.

    2. Nu sunt deacord cu nici o prelungire
      Avem conditii?Nu!!!
      Aer con ditionat nu etc
      Sau o sa ne oblice sa facem din banii nostri nu?
      Cum se pricedeaza si in ziua dr azi.
      Dc nu dai te pruvesc cu alti ochi
      Lasatii odata in pace ca îi zapaciti complet

  5. Fara orizont..renuntarea la vacante ar aduce si mai putine incasari pentru industria horeca.in Austria vacantele copiilor sunt date pe landuri in asa fel ca toti copiii sa beneficieze de vacante la ski….sunt multe de spus..cred ca aceste hotariri trebuie luate in urma consultarii mai multor ministri ….economie…turism

  6. Restructurarea materiei ar fi o solutie nu mai multe zile. In 12 ani de scoala am invatat mate dintre care, 80% materie inutila si neaplicabila in viata reala.

  7. Cum de in fiecare zi punem de o reformă in învățământul preuniversitar? Parca e un brainstorming continu. Si mereu apare ca motivație: părinții si elevii vor multe ore, puține vacanțe, vaccinuri la profesori și la copii…etc. Manipulare zilnică pe nervii noștri ai dascălilor. Cine sunt acei părinți și acei elevi? Ce procent relevant 0,001%? Haideți să dăm nume când facem afirmații… să și le asume public. Oricum după mătrășelile cu Covidu nu mai crede nimeni in statisticile lor.

  8. Domnule fost ministru al învățământului, haideți să vorbim puțin de numărul de elevi dintr-o clasă, de numărul de ore săptămânale pe care le face un copil de 12 ani. După aceea faceți comparație cu norma didactică a unui profesor ..și să auzim de bine!

  9. Toti vorbesc de faptul că sunt prea multe zile libere,vacante,etc,dar nimeni nu vorbeste despre restructurarea materiei caci exista foarte multă materie inutilă.Asta nu se poate vedea de pe la școlile din afara?

  10. De unde apar asemenea” somități aberante”, sa vina cu asemenea idei distruse? Vacanta de vara a avut întotdeauna ,chiar și pe vremea lui Ceaușescu 3 luni punct! Chiar și atunci când se făcea școală și performanță,de aceea încă mai avem oameni de valoare ,încă ! Pentru că ceea ce se întâmplă acum vin învățământ nu ne duce decât în groapă,in cap! Cu asemenea specimene se distruge din temelie baza sistemului educațional! Rușine!

  11. Aloooo, domnule Miclea!!!!!
    Știi mata câte teme primesc copiii noștri în vacante???? Sa nu mai spun de cele de după orele de curs!!!! Pune-ți în aplicare ideile pe copiii dumneata nu pe ai noștri, numai noi părinții știm cu ce stres se confrunta copiii timpul orelor de curs!!!! Lăsații sa se bucure măcar de vacanțe.

  12. Intreb, cei care fac astfel de propuneri, au copii la scoala acum? Cu siguranta sunt mari. Ne raportam la alte tari, da, dar cum sunt dotarile din alte scoli, din tarile la care se face referire. Copii, merg cu autobuzul scolar, programul este facut in asa fel incat copii invata de placere. Se fac cursuri in aer liber, la noi? Ii inghesuim 30 intr.o clasa. Dar venim cu tot felul de “idei”.

    1. Referitor la numărul de copii de vina sunt părinții deoarece in loc să își ducă copilul la școală de cartier unde numărul de copii în clasa este mic prefera să străbată orașul din cap in altul să îl ducă la așa zise scoli “bune”. Aceste școli sunt cu acest renume deoarece părinții se ocupa cu bani de copii lor. Fac meditații la DNA învățătoare de la cls I -IV sau contribuie cu greu la așa zisul fond al clasei. Toți copii sunt buni daca se ocupa și părinții de ei nu numai invatatorul. E foarte ușor să dăm.vina pe profesor dar noi să nu încercăm.sa facem ceva cu copilul nostru. Sub scuză că nu ne pricepem nu facem nimic și dam vina pe profesor.

  13. 1.„Non multa, sed multum . ” Nu multe, ci mult. Adica nu mult și prost, ci puțin și bine. Ati auzit de aceasta deviza a lui Quintilianus? Si Cicero avea o vorba asemanatoare : „Non numero, sed pondere.” Nu dupa numar, ci dupa greutate, adica valoare. Dupa aceste principii ar trebui sa ne ghidam, nu dupa cele comuniste de tipul „Tarii cat mai mult carbune”.
    2. De ce nu propuneti, domnule Miclea, ca invatamantul universitar sa inceapa la 1 septembrie? Va e frica, desigur, ca s-ar revolta imediat si pe buna dreptate toti colegii dumneavoastra din toate universitatile din tara. Si v-ar afecta si pe dumneavoastra, pe cand asa e vorba numai de „fraierii” din preuniversitar, pe care putem sa-i bulversam in fiecare zi cu tot felul de propuneri fanteziste.

  14. Dusi cu pluta. Se vede ca nu au copii la scoala care sa vina acasa la ora 15-16 si in jumatate de ora sa se apuce de teme si de invatat. Habar nu aveti ce volum de munca au si cum inca se merge pe principiul memorizarii lectiilor ca papagalul. Plang copiii….mami dar eu cand ma mai joc??? Normal ca in strainatate pot face scoala si 365 de zile pentru ca ei habar nu au ce sunt temele pentru acasa sau invatatul ca ii asculta a doua zi lectiile pe de rost. In strainatate profesorii nu vaneaza copilului greselile, ci doar ii lauda orice evolutie, oricat de banala ar fi. Pe mine diriginta copilului m-a certat ca am tinut copilul acasa cand a facut febra 38. A spus ca asta nu e temperatura si ca il cocolosesc. Cu astfel de “profesori” avem de-a face si voi va prefaceti ca nu stiti. Sunteti aberanti si distrugeti generatii intregi. Iar acei elevi care cica sustin prelungirea, modificarea, eliminarea vacantelor etc sunt absolut prefacuti si manipulati. De fapt isi strang punctaje pentru a aplica la facultatile din strainatate. Cunosc direct astfel de “eminenti” care in cadru informal afirma ca abia asteapta sa scape de scoala si de sistemul asta mucegait. Si profesorii, la cati nervi acumuleaza, oare nu au si ei nevoie de vacante asa cum trebuie ca sa isi refaca celula nervoasa? Tot pe elevi se vor razbuna. Scoateti si concediile de odihna de la angajati si rezolvati oamenii cu totul. Incaltea sa sfarsim toti la fara clanta sau cu streangul de gat.

    1. Avem 62 de zile libere, nu va ganditi ca sunt multe. Iar in universitar sunt 40 de zile. Trebuie sa tineti cont ca un profesor nu poate sa isi ia liber cand vrea cum pot altii. Daca esti bolnav trebuie sa gasesti inlocuitor. Plus ca suntem liberi numai in sezon cand concediile sunt cele mai scumpe, deabia ne permitem cateva zile de vacanta.

  15. Dl Miclea este unul dintre responsabilii pentru dezastrul din învățământul românesc. In loc să se revizuiască programa școlară și să se elimine balastul cu care sunt încărcați elevii, se caută subterfugii prin modificarea structurii anului de învățământ. Soluția constă in modernizare și adaptare, nicidecum în continuarea politicii de “peticire” susținută de mai toți miniștrii până acum. Dar pentru asta e nevoie de oameni competenți…actualul ministru e o speranță…

  16. 15 septembrie-15 iunie
    Cursuri+ vacanțe
    15 iunie -15 iulie
    EN , BAC, TIT
    15iulie-1august
    Repartizare pe posturi, detașări, concurs parțial posturi vacante directori, inspectori
    1 august -1 septembrie
    Concediu generalizat in educatie

    Argumentare
    Legea prevede un anumit confort termic in salile de clasă. Acesta nu mai poate fi asigurat dupa 15iunie.
    Incercati o sala de clasă de la et 3.
    PS. Da, salile de clasa din preuniversitar nu sunt dotate cu AC.
    PPS Prea multi isi dau cu părerea. Asta nu face decât sa inflameze si mai mult degringolada creată de avalanșa de propuneri care inflamează zilnic sistemul de educație.

    1. Bună ziua. Este o propunere pertinentă. Așa am trecut prin cei 12 ani de învățământ preuniversitar și rezultatul a fost ok. Așa se face că nu era nevoie de învățământ particular pt. obținerea de diplome fără cunoștințe reale?! P. S. Și limba română nu era străină pt. atât de mulți români ca în zilele noastre.

      1. Nu ai inceput niciodată la 1septembrie. Mereu s-au început școala la 15 septembrie și se termină la 15 iunie. Indiferent în ce periodă vorbiți. Mai mult acum recent s-au prelungit cursurile după 15iunie , dar înainte de termină la 15iunie. Așa că nu mai spuneți lucruri neadevarate

    2. Acest domn ministru habar nu are cu ce se mănâncă învățământul.. toti care trec pe la minister vin cu fel și fel de idei trăsnite.
      L-aș pune pe ministru sa vină la școală , sa stea într-o bancă 6 ore pe o căldură de 35 de grade. In clasă peste 30 de elevi , aer greu de respirat, soarele care bate in clasă, elevi cu capul pe bancă pentru că nu suportă canicula.
      Chiar si la 1 septembrie, canicula nu ne lasă.
      Aer condiționat intr-o clasa? Mai rar.
      Si așa examenele se dau pe caniculă.
      Păi canicula nu prea iti da voie să gândești normal .
      Si atunci cum este domnule ministru ?
      După el va veni alt ministru cu alte schimbari .
      Mai bine descongestionati materiile.
      Ati innebunit copiii, părinții si profesorii.
      Școala sa se termine pe 15 iunie si să înceapă pe 15 septembrie.

  17. Domnilor Profesori și Experți în educație, aveți contact direct cu învățământul preuniversitar???
    Dacă ați avea, nu ați mai face astfel afirmații. Elevii nu sunt roboți, au nevoie de odihna,timp pentru joaca și chiar pentru a se plictisi. Au nevoie de odihna după 2 luni de cursuri, de treziri dis de dimineață, de scris și de învățat.
    Sa existe cât mai puține vacanțe nu este o soluție, elevii obosiți nu pot asimila nimic! Soluția o reprezinta implicarea tuturor( părinți, elevi, profesori) pentru un învățământ de calitate. Programa este foarte încărcată. Lungirea anului școlar va obosit inutil elevii buni, implicați, care invata zi de zi. Cei care nu invata de regula,nu vor învăța oricât de lung ar fi anul școlar. Vina este a familiei în acest caz, nu a scolii.
    Sa nu ne miram de ce elevii nu pot folosi informații primite în anii de școală, atunci când li se baga pe gat ” din toate cât mai mult “.
    Un an școlar mai lung nu va rezolva nimic!!!

  18. Miclea, in octombrie – noiembrie este vacanta ” INTERrsemestriala” ??!!
    Mai vorbesti de reforme , schimbari….!👎

  19. S a trezit și asta după nu știu cât timp sa mai apară cu o,, minune”… Eu zic sa nu mai fie deloc vacanta și sa fie un an școlar continuu… Ce ziceți? Asa ar fi mai bine? Ferească Dumnezeu!

    1. Bine spus Cristina! Așa mă gândeam și eu. Fiecare cum vine pe la minister schimba vacanțe, dupa bunul plac. Ce visează noaptea pune în aplicare ziua. Școala începe pe 15 septembrie și vacanță pe 15 iunie. Ce atâta suceli și învârteli? Suntem cobaii voștri?

  20. Orice modificare a structurii anului școlar nu se face în timpul anului școlar.
    Mie împărțirea în trimestre mi se pare eficientă; poate pentru că așa stăteau lucrurile când eram eu elevă. În plus, poți să faci un efort mai mare, și ca elev și ca profesor, atunci când vezi luminița de la capătul tunelului, adică vacanța, mai aproape.

    1. Foarte corect. Vacanta este un stimulent. Asa, daca inveti 20 de saptamani si mai prinzi si ca anul asta nema zile libere de la stat, iti dai duhul pana in 23 decembrie. E frustrant. De ce? Si elevul si profesorul nu si termina munca vineri ca salariatii. Ei continua sa pregateasca , ajungand uneori sa aiba drept zi libera poate numai duminica. Ce se intampla cu profesorii care mai au cursuri sau cercuri sambata? Ajung sa isi faca rolul de parinte, sot si tot ce trebuie doar duminica. Asadar, el nu mai are timpul de odihna, de repaus nici fizic, nici mental. E mereu in priza, mereu obosit. Uneori, unii sunt navetisti(eu am naveta de 3 ore dus-intors cu trenul zilnic). Plec dormind si ma intorc dormind de oboseala. Daca tu forjezi acesti oameni 20 saptamani la foc continuu, fara vacanta, fara zile libere, nu primesti niciun randament. Pe cand, sistemul echilibrat cu 3 trimestre ar lasa loc de respiro si acea motivatie ca la capatul trimestrului vine vacanta. Cand eram copii 3 saptamani iarna uitam de toate, eram la sanie, la oameni de zapada. Dar… Exista un dar. Inainte de inceperea scolii patintii ne indrumau sau noi singuri repetam materia. Nu ne prezentam la scoala ca boii la poarta noua. Ne era rusine, aveam respect pentru profesori si nu ii puteam dezamagi uitand tot din trimestrul I.

  21. I-am fost student domnului profesor Miclea. Un om destept si dedicat invatamantului. Observatiile sale din acest articol sunt ale unui om avizat. Totusi am o observatie: fragmentarea nu este neaparat rea. Si elevii au nevoie de odihna. Voi aduce un argument din vremea mea: am facut liceul (chimie-biologie) pe vremea lui Ceausescu. In majoritatea anilor scolari trimestrele ne erau organizate 3 saptamani de scoala o saptamana de practica. Saptamana de practica era lejera, de fapt un fel de vacanta. Intr-un an practica in agricultura a fost de 5 saptamani in loc de 2, asa ca pe parcursul trimestrului I s-au scos saptamanile de practica de laborator si a facut scoala fara intreruperi. Pe 21 decembrie (ultima zi de scoala) eram storsi cu totii – atat elevi, cat si profesori.

  22. Dar salariile cum sunt pe acolo?Condițiile în școli cum sunt pe acolo?Sau tot așa?Nu pot sa faca un împrumut la banca pentru o casa si vin cu markerul de acasă sa aiba cu ce sa scrie la tablă.

  23. Domnul Miclea nu a auzit de lege și de faptul că nerespectarea ei este pedepsita? Bine, el a făcut o discuție, dar care asuma nerespectarea prevederilor legale în vigoare, ce nu pot fi schimbate așa, hocus-pocus! Nu e nou, când zilnic foarte multi vin cu idei care mai de care mai crețe! Nu schimbi lucrurile din pix și peste noapte, nu modifici regulile jocului in timpul acestuia decât dacă ești vătaf pe moșie! In plus, dacă luăm măsuri de formă și nu atingem problemele fundamentale, și anume perfecționarea reală a profesorilor, stimularea pregătirii acestora, aprecierea reală a muncii lor și adaptarea conținuturilor învățate la lumea de azi, nu am rezolvat mai nimic!

  24. Ce de experți are educația!!!! Bibliotecile sunt pline cu manuale actualizate, programele sunt aliniate la cerințele actuale. școlile sunt dotate cu aer condiționat că doar trăim în România nu în Germania unde vara cauți o haina mai groasa sa nu te îmbraci. Mulțumim partidului pt acești oameni deosebiți care ne conduc!!

  25. Italia are o populatie imbatranita si un nivel slab al studiilor. Danrmarca are cea mai mare rata din Europa a retardului mintal. Unii ar spune si poate pe buna dreptate din cauza lipsei vitaminei D din soare. Dar nu s ar explica atunci de ce norvegienii au cap. Danemarca subventioneaza si facultatea si masterul, acestea fiind gratuite pentru cine vrea sa stidieze. Tocmai pentru ca au putini care ajung la acel nivel, QI-ul national fiind mic. Desteptilor, de asta au astia nevoie de mai multa scoala!!! Romanii nu au probleme(majoritar) cu inteligenta, ci, cu lenea si nesimtirea. Sa fie clar.

    1. Mai figura geometrica,nu ti-e rusine sa iti bati joc de copiii nostri? Sa iti maresti tie perioada de studii.Lasa copiii sa se bucure de vara. Si nu mai veniti cu idei de 2 bani si mai mult nu uitati ca traiti pe spatele nostru din bani publici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

În Ungaria, mai mulți adulți cred că pentru a prospera sunt mai utile conexiunile politice și prieteniile decât o diplomă de învățământ superior / Majoritatea populației apreciază că învățământul s-a deteriorat în ultimii 15 ani, perioadă ce se suprapune cu guvernarea Orban – Sondaj

Două treimi (65%) din populația adultă a Ungariei, deci și o bună parte a susținătorilor actualului premier Viktor Orban, apreciază că în ultimii 15 ani s-a înregistrat o deteriorare a…
Vezi articolul
Consiliul Rectorilor

Examenele de admitere la liceu, susținute prin pachetul de legi ale educației – o sursă de inechitate în ochii OCDE. Organizația propunea, într-un raport de anul trecut, soluții prin care “să se pună mai puțin accentul pe rezultatele examenelor”

Admiterea pe bază de examen la licee de elită cum sunt colegiile naționale, urmărită prin pachetul noilor legi ale educației, este un model contestat de experții în educație ai Organizației…
Vezi articolul

Rectoriada III. Cine sunt rectorii care vizează al treilea mandat, politicienii care conduc universități și cazul aparte al Politehnicii, unde alegerile au loc cu 6 luni înainte de expirarea mandatului

Portița introdusă în legea educației de miniștrii Costoiu și Pricopie devine astăzi calea pentru al treilea mandat de rector pentru 10 dintre șefii instituțiilor de învățământ superior de stat din…
Vezi articolul

Daniel David, sfaturi psihologice în lupta împotriva epidemiei de coronavirius: Unii interpretează COVID-19 catastrofic, cu gândire rigidă, și atunci voi fi furioși, mânioși, depresivi / Mintea noastră atrage fake news-ul ca magnetul fierul

“Omenirea se confruntă astăzi cu o problemă practică majoră, și anume epidemia de coronavirus (COVID-19). Prin modul în care ne raportăm la această problemă practică, putem genera răspunsuri psihologice adaptative/funcționale…
Vezi articolul