Proiectele legilor educației lansate de Ministerul Educației în vara acestui an “au ieșit prost”, iar asta deoarece proiectul prezidențial din spatele lor, România Educată, “este complet dezamăgitor, aș spune foarte clar: incompetent”, apreciază profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educației, într-un interviu acordat jurnalistei Ioana Nicolescu la Euronews România.
Într-un rezumat al evenimentelor din educație din anul 2022 care tocmai se încheie, Miclea a comentat și alocarea de 2,1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Ministerul Educației pentru anul 2023, spunând că “cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin educație, ceea ce este complet greșit“.
“Într-o economie cum este cea din viitor, în care principala resursă nu sunt mineralele și nici capitalul, ci mintea oamenilor, în această economie educația este elementul esențial care-ți asigură prosperitate, care te apără de orice altceva, de boli, de războaie. Ce se poate face cu acest buget alocat educației? Probabil supraviețuirea, adică să ne târâm încă un an de zile în același mod în care am făcut-o până acum, fără să rezolvăm niciuna din problemele majore ale educației“, a continuat fostul ministru al Educației din perioada decembrie 2004 – octombrie 2005.
- Mircea Miclea a mai spus în interviu că “pentru educație, o țară săracă așa cum era România în 2005, se aloca 3,73% din PIB, ceea ce mi s-a părut insuficient, iar acum ajungem la 2,1% din PIB și nimeni nu demisionează, probabil consideră că acest lucru este adecvat…”.
Amintim că Miclea este psiholog, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cercetător și antreprenor. Este singurul ministru al Educației din România care și-a dat demisia din funcție fiindcă nu a primit procentul din PIB pe care îl ceruse Guvernului pentru Educație, pentru a putea face reformele propuse.
În ceea ce privește proiectul de lege a învățământului preuniversitar și cel pentru legea învățământului superior, Miclea a spus despre forma propusă a bacalaureatului că “este foarte prost rezolvată așa cum este formulată în momentul acesta în legi”. “Practic, înveți ceva și dai bacalaureatul din cu totul altceva”, a mai spus fostul ministru în interviu, referindu-se la faptul că absolvenții de liceu ar urma să susțină o singură probă scrisă la limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent”.
Un alt lucru problematic, “major”, este admiterea la liceu, potrivit acestuia: “Ideea ca admiterea să se facă întâi la colegiile naționale, adică ele să fie cele care stabilesc admiterea și abia după aceea se organizează evaluarea națională, mi se pare o soluție total greșită, extrem de discriminatorie”.
“În ceea ce privește învățământul superior, sunt iarăși destul de multe aspecte care sunt problematice: de pildă mandatul rectorilor. Ideea aceasta de a avea un număr nelimitat de mandate mi se pare greșită pentru însănătoșirea instituțiilor”, a mai spus el pentru Euronews.
