Mircea Miclea, explicații despre votul masiv pentru candidatul pro-rus Călin Georgescu: Ce trebuie învățat de aici? Atunci când oamenii intră în criză, crește neliniștea lor și când crește neliniștea, susțin lideri foarte autoritari sau dogme foarte rigide

Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, spune că trebuie analizat și înțeles votul de duminică, în urma căruia candidatul cu discurs pro-rus și neolegionar Călin Georgescu a obținut peste 2 milioane de voturi și a intrat în turul 2 al alegerilor prezidențiale: „Hai să nu-i judecăm pe oameni, hai întâi să înțelegem, să explicăm și după aceea să evaluăm”. Miclea explică votul prin teoria din anii ’50 a psihologului Eric Fromm: „Atunci când crește incertitudinea și starea de neliniște pe care o trăiește o populație, indiferent care este ea, atunci crește foarte mult și nevoia de a avea siguranță și siguranța e dată de un lider autoritar sau de doctrine foarte rigide”, spune Miclea la matinalul Rock FM. El a dat ca exemplu situația din 1933 când în toată Europa aproape, au apărut regimuri autoritare: Mussolini, Franco, Hitler.

• Călin Georgescu, un candidat independent pro-rus și discurs neoleginar s-a situat pe primul loc în turul 1 al alegerilor prezidențiale, cu 22,94% din voturi, potrivit numărătorii finale de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Niciunul dintre exit-poll-urile publicate după închiderea urnelor nu a previzionat un astfel de rezultat.

• Turul doi al alegerilor are loc pe 8 decembrie, între Călin Georgescu și Elena Lasconi

Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească a explicat de ce un număr atât de mare de români (n.red peste 2 milioane, potrivit AEP) a ales să-l voteze pe candidatul pro-rus Călin Georgescu.

„Atunci când crește incertitudinea și starea de neliniște pe care o trăiește o populație, indiferent care este ea, atunci crește foarte mult și nevoia de a avea siguranță și siguranța e dată de un lider autoritar sau de doctrine foarte rigide. Lucrul acesta nu-l spun eu acum, l-a spus prin 1950 Eric Fromm a scris o carte Fuga de libertate“, spune Miclea.

„Ce trebuie învățat de aici este să nu-i condamnăm pe acești tineri, să-i înțelegem, să înțelegem că e un fenomen care are legătură cu nivelul de anxietate și că ceea ce ei exprimă este o modalitate de a reduce din neliniștile pe care le au. Al doilea lucru pe care trebuie să înțelegem este ca noi să nu mai tot comunicăm în fiecare zi pericole peste pericole. Sunt unele pericole care sunt reale, dar exagerarea lor, prezentarea oricăror lucruri într-o cheie de pericol excesiv îi face pe oameni să aibă un nivel general de anxietate din ce în ce mai mare și efectul este că ei vor susține lideri autoritari și ideologii dogmatice”, mai explică psihologul Mircea Miclea.

Redăm declarațiile integrale ale lui Mircea Miclea

Răzvan Exarhu, moderator: Un studiu recent arată că unul din patru tineri care susține după dictatură, care crede că în dictatură era mai bine. Și e vorba, evident, despre tineri care nu au trăit în dictatură, nici măcar nu s-au născut în dictatură, nu au nicio legătură cu asta, au citit, li s-a povestit și au deja o impresie. Cum e posibil așa ceva? Domnule profesor, Miclea, cum vedeți dumneavoastră? 

Mircea Miclea, psiholog, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: O văd așa cum spun datele de cercetare că trebuie văzute. Atunci când crește incertitudinea și starea de neliniște pe care o trăiește o populație, indiferent care este ea, atunci crește foarte mult și nevoia de a avea siguranță și siguranța e dată de un lider autoritar sau de doctrine foarte rigide. Lucrul acesta nu-l spun eu acum, l-a spus prin 1950 Eric Fromm a scris o carte „Fuga de libertate”. El a arătat că atunci când oamenii intră în criză, crește neliniștea lor și când crește neliniștea, susțin lideri foarte autoritari. Uitați, în 1929-1933 a fost criză economică, oamenii pierdeau locuri de muncă, își pierdeau casele, banii etc. După 1933, în toată Europa aproape au apărut regimuri autoritare Mussolini, Franco, Hitler. De ce? Pentru că din nou, atunci când ești în stare de neliniște și anxietate, una dintre modalitățile de a-ți reduce din anxietatea pe care tu ai este de a căuta lideri autoritari, o ideologie autoritară. Al doilea lucru care se întâmplă: devii mai compliant, mai supus. Acum, care e morala pe care trebuie să o învățăm? Nu să dăm vina pe acești tineri și să ne gândim oare mai merită să cultivăm cu fiecare ocazie frica în oameni? Tot timpul să le arătăm în fiecare zi că ziua e plină de pericole, că o ploaie zdravănă de vară are cod roșu și că trebuie să ne fie teamă de asta, că o să vină apocalipsa climatică, că o să vină nu știu ce Covid și altele? Pentru că, cu cât cultivăm mai mult fricile în oameni, cu atât ei vor fi mai dispuși să susțină lideri autoritari și dictatori. Pentru că e o reacție, repet, de diminuare a anxietății și vor deveni mai complianți, mai supuși unor astfel de lideri. Așa că la asta trebuie să ne gândim și nu să acuzăm oamenii aceștia de ce exprimă o reacție care psihologic, are o rădăcină foarte clară, pe care n-o stabilesc eu acum. A stabilit-o deja Eric Fromm din 1950.

Hai să nu-i judecăm pe oameni, hai întâi să înțelegem, să explicăm și după aceea să evaluăm: să spunem, domnule, sunt proști, nu sunt proști, habar n-au. Nu facem asta pentru că e foarte ușor să te repezi cu judecățile înainte de a înțelege. Întâi să înțelegem, apoi să judecăm. Iar înțelegerea este acest mecanism de reacție la criză. Uitați-vă și în Europa acum, la noi încă nu e un regim de dreapta foarte puternic. Dar uitați-vă în Europa. Acum e o ascensiune a liderilor de dreapta, a mișcărilor de extremă dreaptă, care au din ce în ce mai multe voturi. De ce? Că s-au tâmpit toți? Nu. Ci pentru că starea de anxietate, criza care se induce parțial, real, parțial artificial. Pentru că mereu ni se spune că trăim într-o lume de pericole și că mâine va fi și mai rău decât azi.

Și atunci reacția este, cum am spus, dublă: În primul rând cauți un lider care să spună acesta e drumul drept. Nu te mai gândi tu, asta trebuie să faci, așa-ți reduci din anxietate și doi: tu devii mai compliant, tot mai supus. Toți am trei lucrul acesta în pandemie, înainte de pandemie, de exemplu, oamenii mai ieșeau pe stradă, încă mai aveau curaj să conteste că guvernul e tâmpit. A venit pandemia, a crescut anxietatea, am pus toți cap în pământ și am înghițit tâmpeniile de la guvernare? Da. De ce? Pentru că anxietatea a crescut. Când anxietatea crește, devii mai compliant la lideri la fel de proști ca și înainte, dar pe care îi socotești că trebuie să-i ascultăm, pentru că ne trebuie o cale pe care noi trebuie să urmăm, să nu mai producem o nouă entropie, că ne e teamă și mai mult.

Moderator: Și, bineînțeles, avem mare încredere în mesaje care ne arată că se taie în carne vie. În sfârșit, se spune verde în față. Când adevărul devine unul singur, probabil că toată lumea, dacă este anxioasă, capătă și mai multă încredere că acela trebuie să fie adevărul.

Miclea Miclea: Exact asta se întâmplă. Ca să-ți reduci din neliniște tu ajungi să susții deologii tranșante, dogmatice. Pentru că dogmele te fac să nu mai gândești, te fac să le simți mai în siguranță. Că uite așa e calea, nu alta. Asta trebuie făcut, nu altceva.

Moderator: Ați pomenit de anii crizei, de ascensiunea fascismului, naționalismului, rasismului, xenofobiei ș.a.m.d. Apar la pache,sunt întotdeauna prietene cu anxietatea?

Mircea Miclea: Da, apar ideologii radicale, tranșante, dogmatice, care prin natura lor, având aceste caracteristici, te fac să nu mai ai neliniștea că nu știi ce să alegi. Nu. Vin ele și spun asta, trebuie să legi, asta, trebuie să înțelegi. asta trebuie să faci. Și oamenii ca să-și reducă din liniști, susțin ideologii dogmatice și lideri dictatoriali.

Moderator: Și e vina imigranților, a ucrainenilor, a tuturor celor care nu sunt din neam și din o țară… 

Mircea Miclea: Exact. Pentru că unul dintre lucrurile care se întâmplă în capul oamenilor se numește in grup, out grup effect. Adică tot timpul trebuie căutat un dușman, iar dușman este în afara comunității tale. Cei care sunt de altă culoare vorbesc o altă limbă sau în alt loc ș.a.m.d. Și atunci cauți dușmani în afară, pentru ca în funcție de acești dușmani, după aceea tu să canalizezi toate resurse și să simți că pericolul e în afară, nu e înăuntru.

Moderator: Genul ăsta de ideologie ne separă mai degrabă decât ne aduce împreună, nu mai apare coeziunea, nu apare solidaritatea. Lucrurile astea se disipează, pentru că singura solidaritate e o ură față de universul înconjurător și teamă și ascultare față de marele conducător. E ca în George Orwell într-un fel.

Mircea Miclea: Absolut. E ca în Orwell, ca și în Camus, în romanul lui, „Ciuma”. Acolo se pune din nou această problemă. Un pericol dinafară ce-i face pe oameni? Îi face aici solidari sau dimpotrivă, îi face să stea unul lângă altul, dar să nu mai facă nimic unul pentru celălalt, pentru că se gândesc că pericolul este în afara lor? Aceeași poveste este.

Ce trebuie învățat de aici este să nu-i condamnăm pe acești tineri, să-i înțelegem, să înțelegem că e un fenomen care are legătură cu nivelul de anxietate și că ceea ce ei exprimă este o modalitate de a reduce din neliniștile pe care le au. Al doilea lucru pe care trebuie să înțelegem este ca noi să nu mai tot comunicăm în fiecare zi pericole peste pericole. Sunt unele pericole care sunt reale, dar exagerarea lor, prezentarea oricăror lucruri într-o cheie de pericol excesiv îi face pe oameni să aibă un nivel general de anxietate din ce în ce mai mare și efectul este că ei vor susține lideri autoritari și ideologii dogmatice. Și asta nu face bine nimănui. Deci hai să nu ne mai speriem ploile de vară și să le punem neapărat coduri de toate felurile și de vântul care este normal, dar are cod de nu știu care și prezentăm totul încheie de pericol.

Informații de context

Candidatul pro-rus legionar Călin Georgescu a intrat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale de pe prima poziție, deși în urmă cu două luni nici nu apărea în sondaje, scrie G4Media.

Sociologul Sebastian Lăzăroiu a spus pentru Edupedu.ro că din 10 case de sondaje, 8 dau rezultate falsificate. „Uitați-vă doar la casele de sondaje care îl dădeau pe Ciucă aproape în turul al doilea. Toate acele rezultate au fost falsificate, cu bună știință, contra bani de la partid”.

Explicații privind rezultatele au venit și din partea profesorului Radu Vancu de la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu care a identificat pentru Edupedu.ro șase cauze ale victoriei lui Călin Georgescu, candidatul pro-Putin, cu mesaje antisemite și legionare, în primul tur al alegerilor.

Radu Vancu a mai spus că „trăim într-o țară care nu mai formează gândire critică și gândire, de fapt. Asta se întâmplă când educația eșuează. Aproape un sfert dintre votanți, adică votanții lui Călin Georgescu, au fost imuni la semnalele că votează împotriva propriilor interese. 43% din diaspora românească a votat pentru un om care, dacă ar ieși președinte, ar închide probabil granițele și ar încerca să scoată România din Uniunea Europeană, dacă face ce a promis; ar încerca să o apropie de Rusia. Adică oamenii și-au tras singuri un glonț în picior, entuziaști, crezând că fac bine. Asta înseamnă nu doar lipsa gândirii critice, ci lipsa gândirii per se, lipsa gândirii în sine”, a declarat profesorul Radu Vancu, după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Citește și:

Alexandru Florian, președintele Institutului Ellie Wiesel, despre declarația lui Călin Georgescu din 2022, prin care îl numea „erou” pe liderul mișcării legionare în România, Zelea Codreanu: Declarațiile foarte riscante au fost date în ultimii doi ani. Deduc de aici că avem de-a face cu o strategie. Călin Georgescu a fost construit, pregătit într-un proiect politic

„Cum fac să primesc bani? Depinde de implicarea ta”. Mecanismul prin care sunt viralizate postările lui Călin Georgescu pe rețelele sociale: mii de „voluntari” din grupuri pe Telegram primesc comentarii și videoclipuri de-a gata și „premii” pentru cele mai bune rezultate

Cine e Călin Georgescu, profesorul de la Politehnica ce câștigă primul tur la prezidențiale, pro-rus, antisemit cu discurs legionar și anti-Occident

Minciunile propagate de Călin Georgescu pe TikTok, referitoare la educație: Lucian Blaga și Mihai Eminescu nu s-ar preda în școli, elevii nu ar învăța Istorie și Geografie la liceu / Despre medicină: „Singura știință este Iisus Hristos”

INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București