Evaluarea Națională poate fi schimbată cu o examinare cu mai multe probe, inclusiv transdisciplinare, așa cum au cerut recent un director de școală și un lider de sindicat, dacă Legea educației Iohannis-Deca este modificată, dacă se schimbă curriculumul și este înlocuit cu unul hibrid și dacă profesorii sunt formați. Analiza vine de la fostul ministru al Educației Mircea Miclea, cel care în 2011 alături de ministrul de atunci Daniel Funeriu a introdus în Legea educației schimbată anul trecut de Ligia Deca un examen transdisciplinar la Științe, alături de mai multe probe, pentru evaluarea elevilor la finalul gimnaziului.
„Pisica putea fi «ruptă» în 2011”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul ministru Mircea Miclea, ce a explicat că Legea statua atunci ca evaluarea să fie susținută la clasa a IX-a (care ar fi trebuit să fie clasă de gimnaziu, nu de liceu) la Limba română, la Limbă străină, la Competențe digitale, Competențe civice și competențe interdisciplinare – prin Științe. „Era deja din 2011 scrisă legea aceasta, din păcate nu a fost acceptată, a fost printre primele articole boicotate din legea intrată în vigoare și anulate de Guvernul Ponta. Acum, după 13 ani, lumea începe să revină. Este de bun augur, dar nu cred că este masă critică pentru așa ceva”, a precizat Miclea.
Fondator al școlii cognitive în psihologia românească și președintele Comisiei prezidențiale pentru Educație înființată de președintele Traian Băsescu pentru a realiza Legea educației implementată în 2011, Mircea Miclea a explicat pentru Edupedu.ro cum ar putea fi aplicată evaluarea cu elemente transdisciplinare la finalul gimnaziului, în locul actualei Evaluări Naționale cu doar două probe: Română și Matematică.
Rep: Directorul de școală Viforel Dorobeanțu a făcut la începutul săptămânii, în prima zi de examen pentru elevii de clasa a VIII-a, apel public către toți profesorii „să «rupem pisica în două» și să schimbăm acest tip de examen, înlocuindu-l cu o evaluare similară cu cea din clasa a VI-a, cu mai multe probe de examen: – comunicare (limba română, limba străină), matematică, științe (fizică, chimie, biologie). Fără să mai punem o presiune imposibilă pe copii care, în aceste două zile de examen, trebuie să performeze doar la matematică și limba română!” Care este evaluarea dumneavoastră, sunt astăzi părinții și profesorii mai deschiși spre o evaluare mai onestă decât au fost în 2011 când au respins noile tipuri de examene lăsând politicienii să amâne aplicarea legii 1/2011 la acest articol?
Mircea Miclea: Eu mă bucur că apar astfel de poziții, dar nu cred că deocamdată cei care susțin schimbarea au făcut masă critică. Pisica putea fi „ruptă” în 2011, atunci a fost introdusă la clasa a IV-a evaluarea transdisciplinară, dar reamintesc că în articolul 74 al variantei inițiale a Legii [Legea educației nr.1/2011 cunoscută ca Legea Miclea-Funeriu – N.Red.] era propusă ca inclusiv Evaluarea la intrarea în liceu să fie transdisciplinară. Evaluarea a fost gândită după următoarea logică: tot ceea ce este important trebuie învățat și evaluat. Prin urmare, Evaluarea era stabilită la articolul 74 din Legea 1/2011 la Limba română, limbă străină, competențe digitale, competențe civice și competențe interdisciplinare, prin științe. Era chiar scrisă în lege materia de examen: Științe.
Teoria pe care și-o fac copiii cu privire la învățare este determinată de evaluare. Dacă noi evaluăm numai Română și Matematică, atunci nicio altă competență nu va fi considerată importantă de elevi. Și atunci s-a mers pe logica asta la evaluare. Era deja din 2011 scrisă legea aceasta, din păcate nu a fost acceptată, a fost printre primele articole boicotate din legea intrată în vigoare și anulate de Guvernul Ponta. Acum, după 13 ani, lumea începe să revină. Este de bun augur, dar nu cred că este masă critică pentru așa ceva.
Pentru a fi aplicată acea evaluare cu elemente transdisciplinare, ar trebui rezolvată următoarea problemă:
- întâi trebuie conceput un curriculum transdisciplinar, asta înseamnă că el trebuie să fie o combinație de Științe, separat Fizică, Biologie, Chimie, Matematică și subiecte care se predau transdisciplinar. Nu cred că trebuie să începem direct transdisciplinar, ci printr-o hibridare de disciplinar și transdisciplinar. De exemplu, dacă învățăm la Fizică despre lentile și optică, dacă învățăm la Chimie despre substanțe chimice și la Biologie despre părțile componente ale unui organ, putem să predăm apoi transdisciplinar ochiul, pentru că în ochi integrezi elementele de optică de la Fizică, elementele de chimic și biologic. Deci soluția pe care o văd este o predare hibridă, disciplinară și transdisciplinară pe anumite teme. Îi înveți pe copii atât să dobândească o anumită disciplină, cât și să facă o sinteză în manieră transdisciplinară.
- al doilea pas este pregătirea profesorilor pentru o astfel de predare, deci trebuie un program de formare.
Toate lucrurile astea ar fi trebuit începute în 2011, inclusiv Masteratul Didactic era gândit în felul ăsta. Nici Masteratul Didactic nu a fost acceptat [universitățile nu au organizat Masterate Didactice din 2011 și până în urmă cu 3 ani, deși erau în lege prevăzute – N.Red.], nici abordarea transdisciplinară așa cum era scrisă în articolul 74 din varianta inițială a Legii educației nr1/2011.
Dar să sperăm că dacă vor mai fi luări de poziție se va ajunge la așa ceva. Este păcat că pierdem timpul în dispute irelevante.
Rep: Liderul unuia dintre cele două sindicate din educație, Marius Nistor, a susținut apelul directorului Viforel Dorobanțu și a afirmat că profesorii își doresc înlocuirea Evaluării Naționale cu o examinare transdisciplinară cu 4 probe, așa cum sindicatul a propus în urmă cu un an sub formă de amendament la ceea ce pe atunci era proiectul legii educației Deca-Iohannis, amendament respins de Parlament, care a menținut o lege cu o examinare la doar două discipline.
Mircea Miclea: Dar în urmă cu 13 ani au aplaudat modificarea articolului 74. Este bine că totuși revin la intenții mai bune, mă bucur că gândesc așa. Trebuie să avem din nou o schimbare a legii, în cazul ăsta. Întrebarea este: e dispusă actuala și viitoarea coaliție de guvernare să schimbe propria lege pe care a adoptat-o? Mă îndoiesc.
Soluția pentru a aduce o evaluare cu elemente transdisciplinare la final de gimnaziu este în 3 pași:
- înseamnă schimbarea legii actuale,
- schimbarea curriculumului și eu văd curriculum hibrid, o combinație a predării disciplinare cu elemente transdisciplinare pe anumite teme
- iar pasul trei: formarea profesorilor. Pentru că dacă nu ai formarea profesorilor, nu poți să reglezi predarea doar din curriculum. Asta ar fi soluția, în 3 pași.
Rep: Republica Moldova tocmai a pus în dezbatere un curriculum de gimnaziu care prevede că la clasele a V-a, a VI-a și a VII-a elevii vor învăța Științe, disciplină care va reuni transdisciplinar fizica, chimia și biologia. La noi, conceptul este încă departe de deciziile luate până acum de guvernanții aflați la putere. Înțeleg ministrul de la Chișinău, absolvent de Cambridge și UBB, și președinta Maia Sandu, absolventă a Universității Harvard din SUA realitățile educaționale și sociale altfel decât o fac Klaus Iohannis și Ligia Deca?
Mircea Miclea: Evident că înțeleg mult mai bine situația din educație, dar nu doar că o înțeleg, ci și încearcă să o optimizeze. Eu sunt într-o anumită măsură implicat în aceste schimbări, sunt în Consiliul de Administrație al unui Institut înființat la inițiativa doamnei președinte Maia Sandu. A înființat Institutul Național de Educație și Leadership (INEL), a cărui funcție este de a selecta toți profesorii buni din școli, de a le oferi o pregătire specială și apoi acești profesori devin mentori pentru colegii din școlile lor, dar mentori în mai multe sensuri: mentori care îi ajută să se integreze în școală, mentori în sensul că îi monitorizează, le fac vizite la ore și le dau feedback ca să își optimizeze activitatea la clasă, ceea ce este esențial; și în al treilea rând, mentorii se vor ocupa de cei care fac practica în școlile din Republica Moldova pentru a deveni profesori. Deci INEL este o construcție administrativă, științifică, ce va avea un impact major în reformarea sistemului de învățământ din Republica Moldova. Eu sunt în boardul lor, particip la ședințe.
Acolo este o elită care a ajuns la conducere, o elită rezolutivă: a ajuns la putere ca să rezolve probleme. Noi avem o elită extractivă, care a ajuns la putere pentru a extrage resurse din sistem; aceste resurse sunt bani publici, posturi pentru clientela politică, influență. Deci sunt la putere pentru a extrage resurse pentru beneficiul unui grup minoritar: ei și partidele lor. Elitele extractive nu vin să rezolve probleme, ci să aloce resursele publice în interesul unei minorități.
Rep: Regretatul sociolog educațional Lazăr Vlăsceanu, partenerul dvs de idei, scria în lucrarea Modernitatea românească, detaliind una dintre teoriile dezvoltate chiar cu dvs, că elita guvernantă a României aplică practici economice și politice extractive, adică politici prin care extrag cât mai multe profituri de la marea masă a populației pentru grupul lor restrâns și că „În locul unei educații performante, s-a încurajat și menținut o educație precară pentru cei mulți, lipsită de investiții publice și de surse de motivare individuală și socială a învățării individuale temeinice”, pentru că așa elita guvernamentală a putut menține „dependențele individuale din rețele clientelare” [pagina 18 din volumul „Modernitatea românească”, autori Lazăr Vlăsceanu și Marian-Gabriel Hâncean, Editura Paralela 45]. Președintele Klaus Iohannis, Guvernele Ciucă-Ciolacu sub conducerea cărora fosta consilieră prezidențială Ligia Deca a realizat noile legi ale învățământului au menținut în mod deliberat o lege retrogadă față de evoluția societății?
Mircea Miclea: Cred că esența atitudinii lor a fost de a extrage resurse, nu de a rezolva probleme. Și exemplificarea simplă este modificarea inspectoratelor școlare în direcții, pe care o prevede legea. Aduce această schimbare a inspectoratelor un plus pentru educație? Zero, niciun plus. Dar ce aduce? Păi posturi pentru clientelă. Dacă schimbi denumirea unei organizații, în cazul acesta Inspectoratele Școlare Județene se schimbă în Direcții, atunci toate concursurile date sub vechea siglă pot fi anulate din punct de vedere juridic, deci poți să le scoți la concurs și le umpli cu clientela ta politică. Prin urmare, iată cum se obțin resursele! Pe exemplul ăsta concret, schimbarea inspectoratelor va face sistemul disfuncțional o jumătate de an, dacă se va aplica. Oamenii se vor întreba: care este fișa postului, cum ne subordonăm, cine va fi în noua stuctură? Instituțiile și așa lucrează prost, dacă le bagi într-o vrie din asta vor merge și mai prost, dar nu îi interesează decât resursele. Deliberat doresc să extragă resurse și sunt o elită extractivă. Acum, cred că multe lucruri le-au făcut din încoștiență și incompetență, nu numai din interes. Pur și simplu nu au înțeles despre ce este vorba. Legea educației este rezultatul conjuncției dintre anumite interese prin care au vrut să îi gratifice pe cei care să îi susțină, pe de o parte, și pe de altă parte a unei nevoi prezidențiale de arăta că totuși se face ceva la Cotroceni. A ieșit o soluție complet nesatisfăcătoare și va fi tot mai limpede cât de nesatisfăcătoare este pe măsură ce trece timpul.
Rep: Care este analiza dumneavoastră, în contextul acesta politic și social România poate avea după alegeri un leadership pe educație care să implementeze soluțiile fundamentate științific de care are nevoie societatea în dezvoltare sau doar un accident, o lebădă neagră poate aduce un Guvern și un președinte capabili să aplice reformele educaționale necesare?
Mircea Miclea: Să ne uităm un pic la cum se câștigă alegerile: nu prin soluții, ci prin manipulare și vot negativ. Nimeni nu a câștigat alegeri în ultimii 20 de ani pentru că a venit un grup cu soluții. Alegerile nu vor fi câștigate pentru că cei care vor ocupa pozițiile guvernamentale și majoritatea parlamentară vor veni cu soluții. Pur și simplu va fi o manipulare, se va alege răul mai mic și rămâne aceeași structură. Nu există deocamdată, și îmi pare rău să spun lucrul ăsta, pentru toamnă perspectiva unei soluții viabile, pentru că nu vor fi luate opiniile specialiștilor adevărați, ale celor care au curajul să spună adevărul indiferent care este el, ci ale celor slugarnici, care pupă inelul. Nu văd nici la aceste alegeri o atitudine favorabilă pe punctul de vedere al unor specialiști onești.
Dar trebuie să sperăm că o să apară ceva. Nu trebuie să ne pierdem speranța. Avem o premisă majoră: realitatea este dezamăgitoare. Din această premisă, noi nu putem extrage logic valid o atitudine defetistă de tipul: dacă realitatea este dezamăgitoare, atunci nu are rost să mai facem nimic. Nu, noi trebuie să extragem concluzia etică corect: noi trebuie să schimbăm realitatea, dacă realitatea este dezamăgitoare. Nu trebuie să ne facă pasivi. Așa că eu sper ca, fiind realiști și văzând că realitatea este dezamăgitoare, noi nu vom deveni pasivi, ci vom încerca să o schimbăm. Totdeauna e mai important să fii un Don Quijote decât să fii un Hamlet și să te îndoiești de orice. Ideea este să nu te lași copleșit de disfuncționalitățile din realitate.
_____________
Mircea Miclea este psiholog, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cercetător. A fost cel mai tânăr șef de catedră din istoria Universității, cancelar al UBB, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească. Ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, a fost timp de 5 ani președintele comisiei prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, diagnoză care a stat la baza Pactului național pe educație semnat în 2008 de toate partidele politice și apoi la baza Legii educației nr. 1/2011, schimbată în 2023 cu Legea Deca-Iohannis. Doctor în psihologie și cu un masterat în administrarea afacerilor, Mircea Miclea este fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom, care dezvoltă produse la intersecția dintre psihologie si tehnologie, două dintre acestea fiind paxonline.net și depreter.ro.