Mircea Miclea, despre “viziunea Andronescu”: Viitorul ar fi putut începe acum 8 ani, dacă nu s-ar fi pogorât noaptea peste mințile unora care au ciuruit legea educației

“Avem din partea doamnei Andronescu o reciclare sub forma unor principii vagi a unor soluții concrete prezentate cu 8 ani în urmă. Mai clar spus, viitorul ar fi putut începe acum 8 ani, dacă nu s-ar fi pogorât noaptea peste mințile unora care au schimonosit legea și au ciuruit-o”, a declarat pentru Edupedu.ro psihologul Mircea Miclea. Fostul ministru al Educației a analizat, pentru Edupedu.ro, viziunea pe educație lansată în dezbatere de ministrul Ecaterina Andronescu, precum și anunțul Eurostat că am ratat toate țintele țintele Europa 2020 pe Educație și Cercetare.

Miclea avertizează că introducerea unui bacalaureat tehnologic ce nu dă acces absolvenților la facultate creează “un Bacalaureat second-hand”, care va lovi direct în învățământul tehnologic. În plus, specializarea îngustă timpurie este invalidată de studii, spune fostul ministru al Educației.

“Într-o lume foarte volatilă, o bază generică de cunoștințe din mai multe specialități te ajută să te adaptezi mai bine la volatilizarea piețeii muncii, decât o specializare foarte îngustă”, a afirmat Mircea Miclea.

Declarațiile integrale făcute de Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, despre viziunea lansată de Ecaterina Andronescu cu privire la educație:

“Aș împărți documentul în 2 componente: prima componentă a documentului prezintă, sub forma unor principii vagi, niște soluții concrete existente deja cu 8 ani în urmă. Adică, în Legea educației naționale [Legea Miclea-Funeriu aplicată în 2011, în vigoare și în prezent, dar cu foarte multe modificări aduse de guvernele social-democrate care s-au succedat – n.red. ] se spunea foarte concret că va crește flexibilitatea educației și a școlilor și se spunea cum: doar 80% din programa școlară va fi stabilită de Ministerul Educației la gimnaziu și doar 70% la nivel de liceu. Se mai spunea și că programa de la o disciplină va fi făcută în așa fel încât profesorii să o predea în 75% din orele aflate la dispoziție pentru disciplina respectivă, ca să aibă timp școala și profesorul să se flexibilizeze la nevoile elevilor și ale comunității locale.

Vine doamna Andronescu și spune că școala trebuie flexibilizată. Deci în locul unei soluții concrete, vine cu un principiu.

Un alt exemplu: În Legea educației naționale se spune că școlile trebuie să fie autonome și se spunea foarte clar ce înseamnă autonomia: directorul va fi decis de Consiliul de Administrație, iar profesorii devin angajații școlii, pentru ca școala să îi și poată da afară, dacă predau prost. Deci prin urmare o autonomie foarte clară: directorul nu mai e numit, ci e un concurs organizat de Consiliul de Administrație și profesorul e angajat de școală.

• Nota Redacției: Autonomia școlilor descrisă mai sus era prevăzută în legea educației în 2012, când Ecaterina Andronescu se afla în al treilea mandat de ministru al Educației. Andronescu nu a aplicat, însă, legea. Articolele care introduceau autonomia școlilor au fost în cele din urmă eliminate din lege, în 2014, printr-o ordonanță de urgență dată în guvernul social-democrat în care miniștri ai educației și cercetării erau Remus Pricopie și Mihnea Costoiu, apropiați la acea vreme de Ecaterina Andronescu. Detalii aici și aici

Vine doamna Andronescu și spune la modul general: școala trebuie să fie cât mai autonomă. Aș putea da multe exemple.

Prin urmare, ce avem? Avem din partea doamnei Andronescu o reciclare sub forma unor principii vagi a unor soluții concrete prezentate cu 8 ani în urmă. Mai clar spus, viitorul ar fi putut începe acum 8 ani, dacă nu s-ar fi pogorât noaptea peste mințile unora care au schimonosit legea și au ciuruit-o.

În al doilea rând, documentul vine cu niște noutăți. Aș spune noutăți foarte discutabile. Mă rezum la 3.

1. Prima noutate spune că învățământul obligatoriu este de 15 ani, ceea ce ne face campioni europeni. Vom avea cel mai lung învățământ obligatoriu din toată Europa, în condițiile în care practic majoritatea țărilor, inclusiv cele cu performanțe extrem de bune la testele internaționale, au 10 ani de studii obligatoriu. Iau cazul Finlandei: învățământul obligatoriu începe la vârsta de 6 ani și se termină la vârsta de 16 ani, care e parte a gimnaziului.

• Citește aici pe larg o analiză realizată de Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro, despre durata învățământului obligatoriu în Europa și în statele cu rezultate bune la testele PISA.

În legea educației naționale, noi am pus că clasa a IX-a trebuie să fie la gimnaziu. Guvernele social-democrate ne-au infirmat-o, iar acum o pun la loc. Ei au fost cei care au modificat-o, în aplauzele prelungite ale sindicatelor.

2. Înființarea unui program remedial, dacă nu ai promovat examenul la clasa a IX-a. De principiu, soluția este interesantă, poate chiar bună. Însă implementarea ei poate să o facă o soluție complet dezastruoasă. Dacă în localitatea A avem 5 elevi care nu promovează, în localitatea B avem 7 elevi care nu promovează și în C avem 3 elevi, unde se organizează învățământul remedial și cine îl organizează: liceul sau școala gimnazială? Nu prea văd implementarea adecvată.

3. Al treilea lucru de notat este diferențierea mai puternică a bacalaureatului, în 4 rute. Această diferențiere este binevenită, însă bacalaureatul tehnic în viziunea aceasta nu dă dreptul celor care au acest bacalaureat să acceadă la învățământul superior. Ceea ce înseamnă că se creează un Bacalaureat second-hand, ceea ce înseamnă că nimeni nu va dori să meargă la învățământul tehnologic, care se finalizează cu un bac care nu dă acces la facultate. Vor fi și mai demotivați elevii să urmeze liceele tehnologice. Trebuie să lași la nivelul universității să decidă pe cine acceptă la admitere.

Dacă programul de studii se finalizează prin bacalaureat, atunci el trebuie să dea aceleași drepturi ca orice bacalaureat. Nu îți trebuie neapărat un bacalaureat tehnologic, dacă vrei să fii onest cu oamenii aceștia. Dar nu le vinzi iluzia că ajung la un Bacalaureat, dar le spui apoi că el nu valorează mare lucru pentru că nu le dă niciun acces.

Soluția ar fi: fie acest învățământ tehnologic se finalizează cu un certificat profesional, fie dacă îl închei cu un BAC atunci dai dreptul celor care îl au să aiba aceleași oportunități cu cei care iau alte tipuri de BAC și lași la nivelul autonomiei universităților să decidă pe cine acceptă și pe cine nu.

Studiile spun că este greșit să începi o specializare prea timpuriu. Tocmai asta era și un argument în plus ca liceul să aibă numai 3 ani: să ai specializarea pe socio-uman, pe științe, pe vocațional, tehnologic mai târziu. Pentru că după aceea urmează învățământul de nivel licență, care iarăși e destul de generic. Dar e complet ilogic să supraspecializezi oamenii înainte de universitate, ca să le oferi apoi un învățământ generalizat la nivel de licență, ca să îi oferi un învățământ din nou specializat la nivel de masterat.

Într-o lume foarte volatilă, o bază generică de cunoștințe de mai multe specialități te ajută să te adaptezi mai bine la volatilizarea piețeii muncii, decât o specializare foarte îngustă. Îmi aduc aminte de studiile din Australia, care arătau că într-o piață a muncii volatilă specializările înguste te ajută pe termen scurt. Dar dacă se modifică tehnologia în care tu ai făcut învățământul profesional, ești dezadaptat. E ca un fel de gramatică: printr-o formare multidisciplinară îți formezi o gramatică generativă care te ajută foarte bine să asimilezi noi cunoștințe o dată cu progresul tehnologic, diferite de cele pe care le-ai învățat inițial.”

Citește partea a II-a a interviului cu Mircea Miclea:

Mircea Miclea: Aceste generații slab educate, cu abandon școlar mare, vor construi România de mâine. Vom avea o țară și mai incompetentă

Despre Mircea Miclea

Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, președinte al comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, – o diagnoză a întregului sistem de învățământ din România.

Comisia prezidențială pe educație condusă de Mircea Miclea a creat, pornind de la diagnoza sistemului de educație și cercetare, Pactul național pe educație, care în 2008 a fost semnat de toate partidele politice.

Pasul al treilea al comisiei a fost transformarea Raportului prezidențial în Legea educației nr. 1/2011 adoptată în mandatul lui Daniel Funeriu. Legea este și acum în vigoare, deși modificată major de guvernele PSD.

Citește și:

• Toate școlile din România, obligate de Andronescu să-i dezbată „viziunea” după vacanța de Paște. Ce prevede ghidul trimis de la minister

• INFOGRAFIC Cum arată școala în “viziunea Andronescu”. Redenumirea claselor și eliminarea Evaluării Naționale de la clasa a IV-a, singura care monitoriza sistemul de educație

• Tudor Chirilă, despre “Ciudata viziune a Ecaterinei Andronescu”: Un document bun. Din păcate, cel mai mare obstacol în calea împlinirii acestei viziuni este chiar ministrul care o promovează

• DOCUMENT Ce conţine “viziunea Andronescu” în cele 22 de pagini lansate în dezbatere sub sloganul “Educaţia ne uneşte”

• Proba de creativitate de la BAC în ”viziunea Andronescu”. Explicațiile ministerului, după ce profesorii au numit examenul ”Elevii au talent”

• Geografia nu este materie de Bacalaureat în ”viziunea Andronescu”. Societatea Română de Geografie: un ministru sau un consilier nu doreşte ca Geografia să formeze conştiințe

• Afacerea Informatica lipsă de la BAC-ul propus de Andronescu. Explicația Ministerului Educației: Probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi definite în metodologii, nu într-o viitoare lege a educației