Mircea Miclea, despre urmele lăsate de cele 2 luni de izolare: La nivel de societate, cred că se va accentua cultul siguranței, noua religie / Pe termen scurt vom avea, la mulți oameni, o prelungire a anxietăților, vor fi mult mai sensibili la orice sursă de risc

Care sunt efectele individuale și societale ale celor 2 luni de izolare din cauza pandemiei? Mircea Miclea, psiholog și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, vine cu o evaluare a situației în care se află românii, la capătul unei perioade fără precedent: pe 15 mai 2020, România a ieșit din starea de urgență care a impus izolarea socială. De vineri putem ieși din case fără să mai completăm vreo declarație, însă trebuie să menținen distanțarea și alte măsuri obligatorii stării de alertă în care am intrat.

La nivel de organizații, unele “vor învăța că blendingul, combinarea dintre procedurile tradiționale și cele digitale e obligatorie. Că trebuie să avem blended learning, e-mental health, proceduri hibride de telemuncă și munca tradițională“, a declarat Miclea, pentru Edupedu.ro. “La nivel de societate, cred că se va accentua cultul siguranței, noua religie. Preocupați până la obsesie de a se simți în siguranță, oamenii o să renunțe la libertate. Și asta e grav, extrem de grav!“, a avertizat acesta.

Contactat de Edupedu.ro, Mircea Miclea a explicat și cum putem crește reziliența copiilor în fața unor astfel de evenimente. “Expunerea gradată, adică ponderată, dar continuă, la situațiile de care ne temem, este calea cea mai eficientă de a scăpa de frici. Asta nu e o părere, e un fapt științific“, a declarat Miclea.

Declarațiile integrale acordate de Mircea Miclea pentru Edupedu.ro

Rep: Care sunt urmele pe care le-au lăsat în profilul românilor cele 2 luni de izolare? Efectele izolării, din punct de vedere al sănătății mintale.

Mircea Miclea: Să facem o deosebire, întâi, între efectele pe termen scurt și cele pe termen lung.

Pe termen scurt vom avea, la mulți oameni, o prelungire a anxietăților trăite în această perioadă de criză. Vor fi mult mai sensibili la orice sursă de risc. Un strănut, care poate veni de la o alergie, de pildă, îi va face să fie foarte atenți și precauți. Și vor evita excesiv anumite situații și persoane, ca să se simtă mai în siguranță.

Hipersensibilitatea și hiperreactivitatea vor fi semnele anxietății, chiar dacă ea nu e conștientizată ca atare.

Pe termen lung, vom avea 3 reacții:

1. Majoritatea oamenilor vor reveni la nivelul de funționare emoțională de dinaintea crizei.
2. Aproximativ 8-10% vor avea o intensificare și o cronicizare a stărilor de anxietate sau depresie (vor avea o tulburare de stres post-traumatic),
3. iar 8-10% vor funcționa mai bine decât înaintea crizei (asta se numește Posttraumatic growth, dezvoltare posttraumatică). Cei care au folosit criza ca să-și realizeze un scop, demult amânat, au fost mai disciplinați, au învățat ceva nou, i-au ajutat pe alții – ies bine, vor avea o dezvoltare posttraumatică.

Cei care s-au lăsat copleșiți de stările negative, care au renunțat la orice ca să se supra-protejeze, care au făcut din protecție un cult, devin vulnerabili la reacții posttraumatice negative. Protecția excesivă costă mult.

N-ar fi rău dacă fiecare dintre noi ar sta să reflecteze la două întrebări: “Ce am învățat din această criză? Ce am de făcut, de acum încolo?”

O experiență prin care treci, dacă reflectezi asupra ei, devine o extraordinară sursă de învățare. Una din care n-ai extras niște învățăminte a venit degeaba. Ar fi păcat să pierdem această oportunitate de învățare.

Nu numai indivizii ar trebui să facă asta, ci și familiile, organizațiile, statul. Dezvoltarea noastră de acum încolo depinde mult de ceea ce facem din ce ni s-a întâmplat.

Rep: La ce modificări comportamentale să ne așteptăm unii de la ceilalți, odată cu ieșirea din izolare?

Mircea Miclea: Păi depinde la ce nivel gândim. La nivel individual vor fi cele 3 categorii de reacții despre care vorbeam înainte.

La nivel de organizații (=firme, instituții), totul depinde de capacitatea de învățare și schimbare. Unele vor învăța și se vor schimba. De exemplu, vor învăța că blendingul, combinarea dintre procedurile tradiționale și cele digitale e obligatorie. Că trebuie să avem blended learning, e-mental health, proceduri hibride de telemuncă și munca tradițională.

Altele, vor suferi de debilitate mintală și nu vor învăța nimic. Vor trăi după cum zicea un cântec anii trecuți: “Las-o bă că mergea-așa/ Ne-am obișnuit cu ea”.

La nivel de societate, cred că se va accentua cultul siguranței, noua religie. Preocupați până la obsesie de a se simți în siguranță, oamenii o să renunțe la libertate. Și asta e grav, extrem de grav! Vom fi ca peștii în acvariu: în siguranță, dar monitorizați permanent.

Rep: În contextul în care pentru mulți copii s-a instalat cea mai mare vacanță din viață lor, însă una atipică și cu perspectiva unei noi izolări în toamnă, ce trebuie să facă părinții ca să le crească reziliența și un eventual val II al pandemiei să nu îi lovească dur?

Mircea Miclea: Copiii, cei mici, mai ales, citesc realitatea în funcție de atitudinile pe care părinții lor le au despre realitate. Dacă eu ca părinte reacționez anxios la o situație, să nu mă mir că copilul meu va considera situația aceea ca un mare pericol și va deveni anxios. Semnificația pe care el o dă realității depinde de atitudinea mea față de ea.

Așa că părinții ar trebui să se uite la atitudinile lor, să reflecteze ce consecințe vor avea acestea pentru copiii lor și să procedeze spre binele copilului.

De exemplu, expunerea gradată, adică ponderată, dar continuă, la situațiile de care ne temem, este calea cea mai eficientă de a scăpa de frici. Asta nu e o părere, e un fapt științific.

___

Mircea Miclea este psiholog, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai, cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, a fost președintele comisiei prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, diagnoză care a stat la baza Pactului național pe educație semnat în 2008 de toate partidele politice și apoi la baza legii educației nr. 1/2011.

Citește și:

• Mircea Miclea: În toamnă, când vom merge la școală, vom ști cum să procedăm? Nu, pentru că n-am experimentat / Poți începe în județele cu puțini infectați, prin a merge la școală cu jumătate din efective

• Mircea Miclea: Boilere sau avioane?

• Mircea Miclea: Școala de mâine

• Mircea Miclea: Arta de a trăi în vremuri de criză

• Fețele singurătății

• Cum arată România, la ieșirea din starea de urgență, și ce schimbări comportamentale vor persista? Dragoș Iliescu, psiholog și expert în testare educațională

• Ce prevede capitolul Educație din legea adoptată de Parlament, privind măsurile din starea de alertă

• UPDATE Oficial, am intrat în perioada Stării de Alertă pentru 30 de zile. Măsurile adoptate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență vor fi publicate în Monitorul Oficial

• VIDEO Focuri de artificii în București, la ieșirea din starea de urgență

• România a intrat în stare de alertă. Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență a fost publicată în Monitorul Oficial. Ce restricții rămân în vigoare în perioada următoare (document)

• Klaus Iohannis: Nu se redeschid şcolile, grădiniţele, universitățile, până în septembrie. Evaluarea Națională și Bacalaureatul se vor organiza cum au fost planificate. Anul școlar se încheie pe 12 iunie

• DOCUMENT Decretul prezidențial care instituie starea de urgență în România – prevederile pentru Educație

• OFICIAL Școlile și grădinițele de stat și private se închid începând de miercuri, 11 martie, și până pe 22 martie, din cauza coronavirusului. Orban: Grija noastră este de a-i feri pe copii de orice risc de contaminare. Am lăsat un timp de adaptare părinților