„Există o confuzie cronică: considerăm că atunci când elevii au nevoie de noi cunoștințe trebuie să creăm și o nouă materie. Este greșit”, spune psihologul Mircea Miclea, profesor și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească. Educația sexuală predată în școli a devenit din nou subiect de dezbatere, după ce ministrul Educației a anunțat că susține introducerea unei discipline distincte obligatorii, intitulată astfel. Contactat de Edupedu.ro, Mircea Miclea a declarat că „este nevoie, într-adevăr, de cunoștințe mai profunde despre sexualitate și despre aspectele sanitare”, dar nu transmise printr-o nouă materie separată.
„Să ne gândim că vrem să reducem numărul de sarcini în rândul minorilor: e modificarea unui comportament. Cum îl reduci? Punând o materie obligatorie sau utilizând mai multe căi?”, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro. Fostul ministru al Educației a precizat că “sunt multe cercetări care arată că atunci când vrei să optimizezi un comportament, intervențiile multifocale sunt mai eficiente decât intervențiile unifocale, prin intermediul unei materii școlare. Avem mai mari șanse de a optimiza comportamentul elevilor dacă abordăm tematica sexualității prin intermediul mai multor căi, decât printr-o materie obligatorie”.
“Altminteri, de ce să facem materie separată? Să se bată cu pumnul în piept niște ONG-uri că au făcut treaba asta? Interesul elevilor e să aibă cunoștințe, nu materii în plus”, a precizat Miclea.
Rep.: Este nevoie de educație sexuală, în școli?
Mircea Miclea: Eu aș face o diferență foarte clară între cunoștințele despre comportamentele sexuale, pe de o parte, și materiile școlare, pe de altă parte. La noi există o confuzie cronică: considerăm că atunci când elevii au nevoie de noi cunoștințe trebuie să creăm și o nouă materie. Este greșit.
Este nevoie, într-adevăr, de cunoștințe mai profunde despre sexualitate și despre aspectele sanitare, în general. Ele nu trebuie, însă, neapărat să fie transmise prin intermediul unei noi materii.
Iată cel puțin 4 căi alternative prin care am putea realiza același lucru, și anume dobândirea de către elevi a informațiilor necesare pentru optimizarea comportamentului:
- Prima cale este de a utiliza mai bine lecțiile de Biologie. În momentul ăsta, biologia din școală e un fel de variantă prescurtată a unui manual universitar. Este plină de concepte, fără niciun fel de aplicație. La fiecare lecție s-ar putea face o aplicație, de exemplu cum folosim cunoștințele de biologie pentru sănătate. Și atunci, prin intermediul materiei Biologie profesorul poate face aplicații inclusiv de educație sexuală.
- A doua cale este modificarea programei orelor de consiliere, fostele ore de dirigenție. O parte din aceste ore pot fi alocate educației sanitare.
- A treia cale este săptămâna Școala altfel, în timpul căreia elev pot, prin vizite la clinici de ginecologie, de exemplu, sau prin interacțiunea cu specialiști din domeniul medical, să intre în relații directe cu medici care să îi învețe ce este de făcut și în felul acesta săptămâna Școala altfel ar fi mult mai bine aplicată.
- A patra cale este de a modifica fișa postului consilierului școlar, astfel încât el să se ocupe și de optimizarea comportamentelor elevilor legat de propria sexualitate și de comportamentele de risc sexual la care uneori se expun.
Ideea este să nu introducem o nouă materie, pentru că și așa sunt prea multe materii obligatorii în programa școlară. Soluția cea mai bună este de a exploata ce avem, folosind pentru educația sanitară lecții de biologie, activitățile de consiliere făcute de consilierii școlari, Școala altfel și orele de dirigenție.
Sunt multe cercetări care arată că atunci când vrei să optimizezi un comportament, intervențiile multifocale sunt mai eficiente decât intervențiile unifocale, prin intermediul unei materii școlare. Avem mai mari șanse de a optimiza comportamentul elevilor dacă abordăm tematica sexualității prin intermediul mai multor căi, decât printr-o materie obligatorie.
Noi dorim să modificăm comportamentul elevilor: să fie mai atenți la riscul bolilor cu transmitere sexuală, să fie mai atenți la comportamente de risc privind sarcina prematură, deci nu numai să aibă niște cunoștințe, ci să le modificăm niște comportamente. Modificarea comportamentelor se face mai bine printr-o intervenție multifocală, utilizând mai multe căi.
Poate tu te deschizi mai repede la consilier și înțelegi mai bine de la el sau vine un medic și vorbește sau îți prezintă o persoană care a trecut printr-o situație de avort. Ea are mult mai mult succes în a modifica comportamentul, decât o materie obligatorie.
Ca să nu mai spun că toate activitățile de mai sus le fac toți elevii din școală: deci îi expui pe toți și nu faci decât să aplici Biologia pe o chestie practică, să aplici Consilierea pe o chestie concretă de comportament sexual, să utilizezi Școala altfel mult mai util prin întâlniri cu specialiști.
Rep.: De ce nu folosirea tuturor intervențiilor de mai sus, plus o oră separată de educație sexuală un an școlar întreg?
Mircea Miclea: Sunt împotriva înmulțirii numărului de materii din programa școlară. Cu cât avem mai multe materii, cu atât învățarea este mai superficială la fiecare dintre ele. Pe de altă parte, o materie înseamnă note. Aici dăm note pe ce?
Eu cred că sunt necesare cunoștințe mai aprofundate despre educația sanitară sau sexuală. Nu e necesară o nouă materie, din moment ce aceleași cunoștințe se pot dobândi prin mai buna lor gestionare.
Este o presiune, probabil ideologică, și nu îi văd rostul. Nu este în interesul elevilor să aibă o nouă materie. În interesul lor este să aibă noi cunoștințe. Scopul este: cunoștințe mai aprofundate despre educația sanitară și propria lor sexualitate. Acest scop se poate atinge utilizând inteligent căile disponibile în sistem.
Trebuie să utilizăm conjugat toate căile pe care le avem la dispoziție. Nu numai la orele de biologie, ci și la dirigenție, și la orele pe care le face consilierul școlar, și în săptămâna Școala altfel și atunci atingem scopul fără să aducem o nouă materie.
Intervenția multifocală are o mai mare șansă.
Să ne gândim că vrem să reducem numărul de sarcini în rândul minorilor: e modificarea unui comportament. Cum îl reduci? Punând o materie obligatorie sau utilizând mai multe căi, de la consilierul școlar, la Săptămâna Șc. Altfel în care se duce la vizită la clinică, la ora de dirigenție și de biologie? Dacă una nu este eficace, atunci una dintre celelalte căi este și, în final, ai mai multe șanse de modificare a comportamentului.
Altminteri, de ce să facem materie separată? Să se bată cu pumnul în piept niște ONG-uri că au făcut treaba asta? Interesul elevilor e să aibă cunoștințe, nu materii în plus.
Dacă o ținem tot așa – spunând că avem nevoie de materii obligatorii de educație rutieră, de educație pentru mediu, șamd – elevii vor sucomba sub un număr foarte mare de materii. Nu trebuie înmulțite materiile, ci trebuie atins scopul, care este să aibă cunoștințe mai aprofundate despre sexualitate.
A crescut antreprenoriatul odată cu introducerea materiei Educație antreprenorială? Mult mai bine se făcea dacă stabileai întâlniri cu antreprenori, dacă în făceai interviuri și tot felul de activități. Nu se schimbă comportamentele prin materii, ci prin intervenții.
Rep.: Poate educația sexuală prost făcută să conducă la începerea timpurie a vieții sexuale sau să producă confuzie în mintea copiilor cu privire la identitatea și prioritățile lor?
Mircea Miclea: Poate crea probleme acolo unde nu sunt probleme și de aceea subliniez că trebuie o intervenție gradată, prin utilizarea mai multor căi și a mai multor actori (aceasta este intervenția multifocală), ținând cont de solicitările elevilor (adică demand-based).
Cred că trebuie să fie o intervenție gradată, poate unele lucruri făcute prin ore de dirigenție și discuții la consilier înainte de clasa a VII-a, dar gradat, în funcție de nevoile elevilor.
Rep.: Poate educația sexuală să fie făcută eficient exclusiv de către părinți, la nivelul întregii societăți?
Mircea Miclea: Nu. Răspunsul este clar ‘Nu’. O educație sexuală optimă se face nu printr-o materie, ci prin conjugarea mai multor căi și a mai multor actori. Părintele este unul dintre actori. Alți actori sunt profesorii de biologie, diriginții, consilierii școlari, personal medical cu care se poate intra în interacțiune inclusiv prin Săptămâna Școala altfel.
Trebuie să fie făcută în funcție de cererea și la solicitarea elevilor. Este demand-based, pentru că informația dată în funcție de cerere este mult mai bine stocată în mintea oamenilor. Reții mai bine, atunci când obții informația de care ai nevoie atunci când ai nevoie.
____
Mircea Miclea este profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai, cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, a fost președintele comisiei prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, diagnoză care a stat la baza Pactului național pe educație semnat în 2008 de toate partidele politice și apoi la baza Legii Educației nr. 1/2011. Miclea a fondat Institutul privat de cercetare în psihologie Cognitrom.
Informații de background
Programa școlară de la materia Biologie prevede obligatoriu, din anul școlar 2019-2020, predarea următoarelor:
- Modificări hormonale, somatice, afectiv-emoționale și comportamentale la vârsta pubertății
- Reproducerea și sistemul reproducător la om
- Autocunoaștere și responsabilitate în concepție și contracepție
- Interpretarea relațiilor dintre propriul comportament și starea de sănătate – vizionarea unor filme, întâlniri cu specialiști în scopul identificării unor comportamente de risc și al realizării de predicții referitoare la consecințele medicale și sociale ale adoptării unor astfel de comportamente (droguri, Boli cu Transmitere Sexuală, sarcină la o vârstă nepotrivită etc.)
- Elemente de igienă și de prevenire a îmbolnăvirilor sistemului reproducător la om, infecții cu transmitere sexuală
- Dezbateri, mese rotunde pe teme vizând igiena/comportamentele de risc/miturile privind funcțiile de relație și de reproducere
- Interpretarea contextualizată a informațiilor științifice: analiza unor date statistice (de exemplu: corelarea acte de violență/accidente rutiere/ morbiditate – consum de alcool sau droguri, comportament sexual iresponsabil – ITS, sarcină nedorită) în scopul identificării comportamentelor de risc
Programa școlară de mai sus face parte din noul curriculum de gimnaziu și s-a aplicat la clasa a VII-a începând din anul școlar 2019-2020 (sursa pentru noile programe școlare de gimnaziu aici și aici).
De precizat că predarea conținuturilor de mai sus, deci a elementelor obligatorii de educație sexuală prin materia Biologie, a fost afectată major de criza pandemică, ce a întrerupt cursurile în al doilea semestru al anului trecut, exact în momentul în care programa prevedea predarea pentru prima dată a acestor informații.
Elevii care sunt în prezent în clasa a VIII-a sunt primii care au învățat după programa nouă la Biologie la clasa a VII-a.
DOCUMENT Noua programă școlară de la Biologie, clasa a VII-a:
Peste 700 de mame minore în 2018, în România
Conform datelor INS Tempo, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia.
De asemenea, dintre mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua naștere, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea.
Totodată, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidență de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. România se află pe primul loc din țările Uniunii Europene în ceea privește mortalitatea prin cancer de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).
Foto: Marius Tuca Show / Mircea Miclea
Citește și:
Harta educației sexuale în Europa: ce se predă și câtă importanță are tematica în celelalte sisteme educaționale de pe continent
Introducerea educației sexuale în școli ca disciplină obligatorie sub denumirea de Educație sexuală, susținută de ministrul Educației, care spune că este nevoie și de educație parentală
VIDEO Dan Barna, despre proiectul legii educației sexuale în școli: Trebuie să ne gândim la copii și nu la himerele medievale ale părinților / Obligăm în continuare generații de tineri și tinere să facă lecția de educație sexuală în spatele școlii sau în toaletă
Iohannis cere reexaminarea legii care prevede înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și introducerea obligativității acordului scris al părinților pentru ca aceste ore să poată fi predate în școli
Ioana Nicolescu
Ștefan Lefter
C.I.
Redacția
12 comments
Ce se predă la astfel de cursuri în celelalte sisteme educaționale din UE diferă, însă, considerabil de la o țară la alta. Astfel:
Temele biologice și anatomice sunt omniprezente, fiind incluse în programa din 24 de state.
Chestiunile legate de iubire, căsătorie, parteneriate, familie sunt predate în 18 state. În tot atâtea țări sunt predate teme legate de abuz sexual și violență domestică.
În 17 țări se predau informații despre sarcină și naștere.
În 16 țări sunt incluse în programă tematici referitoare la orientarea sexuală și LGBTI.
În 15 țări se predau informații privind HIV/SIDA.
Contracepția e abordată în programa școlară din 12 țări.
Consimțământul reciproc este prevăzut în programă în doar 10 țări. La fel tematica rolurilor de gen.
Cel mai slab acoperite sunt temele legate de drepturile omului și sexualitatea în contextul online media, care apar în opt țări.
Școlile din Finlanda și Germania sunt singurele unde sunt acoperite toate aceste tematici.
O curiozitate. In marea majoritate a articolelor care tin de educatie ii intervievati predominant pe Miclea si David. Voi stiti ca mai exista si alti specialisti in domeniu in afara de ei, right? Mai mult decat atat, in problematica educatiei sexuale cred ca ar trebui sa aiba prioritate in discurs un specialist in domeniul sexologiei, nu un amarat de fost ministru al educatiei. Zic doar.
Sunteți f deștepți, Mircea și Funeriu , n-ați făcut nimik cât ați fost miniștri.felicitari.
Lipsa orelor de ed sexuală se vede, au ajuns la 12 ani să NASCĂ. Nu va mai trece mult timp și vor naște pe la 8 ani, fără glumă .
CARE ESTE CAUZA? Si corelatia nu implica cauzalitatea.
Cum se desfasoara orele si calitatea profesorului conteaza cel mai mult. Nu stiu daca este nevoie de o noua materie si de educatie sexuala.
O solutie pragmatica si relativ simpla – probabil refuzata la noi de multi ani – ar consta in compararea planurilor si programelor din invatamantul nostru preuniversitar cu cele existente in diferite alte state – mai ales cele care au obtinut cele mai bune rezultate la testele internationale ale elevilor si absolventilor…. Am predat timp de 7 ani in invatamantul superior din 4 state fiind placut impresionat atat de diversitatea cunostintelor obtinute de studenti din informatiile si experimentarile realizate cat si de faptul ca toate acestea erau pragmatice intrucat se refereau la aplicatii practice curente, atractive si utile in scopul eficientizarii lor… Cunoscand si unele scoli din aceste state precum si planurile/ programele lor mi-am dat seama ca aceasta orientare catre educabil (elev/ student) incepe din preuniversitar! Nici pomeneala de discipline strict specializate ca la noi, abordarea pluridisciplinara integrata fiind de departe preferabila tuturor celor implicati… In orele dedicate PROBLEM SOLVING (un vast domeniu incluzand probleme economice, tehnice, sociale, etc. reale si importante, propuse spre rezolvare in echipa de educabili) de exemplu, educabilii aflau si multe informatii aferente cunostintelor unor subdomenii pentru care la noi se cer de 30 de ani noi si noi discipline, cadre de specialitate, manuale, loc in orar, etc. Sub aceasta forma atractiva si motivanta pentru educabili – dar un pic mai dificila pentru cadrele didactice – se pot oferi informatii si experiente relevante si utile privind, de exemplu: protectia sanatatii si vietii consumatorilor, protectia mediului ambiant si turismul, educatie sanitara, regulile circulatiei rutiere, tranzactiile bancare…Din pacate, in Romania, pe langa faptul ca, in 30 de ani de democratie, tot nu am stabilit prin CONSENS (nu prin reglementari, vot majoritar sau calificat) ceea ce inseamna o SCOALA/ UNIVERSITATE DE CALITATE, dar multi tot nu doresc sa lucreze in echipa (conform vechiului principiu “daca vrei sa traiesti bine trebuie sa traiesti ascuns!”) si pentru prea multi conationali este evident ca interesele personal si de gasca sunt prioritare fata de interesul public/ national…Ce-i de facut????
O solutie pragmatica si relativ simpla – probabil refuzata la noi de multi ani – ar consta in compararea planurilor si programelor din invatamantul nostru preuniversitar cu cele existente in diferite alte state – mai ales cele care au obtinut cele mai bune rezultate la testele internationale ale elevilor si absolventilor…. Am predat timp de 7 ani in invatamantul superior din 4 state fiind placut impresionat atat de diversitatea cunostintelor obtinute de studenti din informatiile si experimentarile realizate cat si de faptul ca toate acestea erau pragmatice intrucat se refereau la aplicatii practice curente, atractive si utile in scopul eficientizarii lor… Cunoscand si unele scoli din aceste state precum si planurile/ programele lor mi-am dat seama ca aceasta orientare catre educabil (elev/ student) incepe din preuniversitar! Nici pomeneala de discipline strict specializate ca la noi, abordarea pluridisciplinara integrata fiind de departe preferabila tuturor celor implicati… In orele dedicate PROBLEM SOLVING (un vast domeniu incluzand probleme economice, tehnice, sociale, etc. reale si importante, propuse spre rezolvare in echipa de educabili) de exemplu, educabilii aflau si multe informatii aferente cunostintelor unor subdomenii pentru care la noi se cer de 30 de ani noi si noi discipline, cadre de specialitate, manuale, loc in orar, etc. Sub aceasta forma atractiva si motivanta pentru educabili – dar un pic mai dificila pentru cadrele didactice – se pot oferi informatii si experiente relevante si utile privind, de exemplu: protectia sanatatii si vietii consumatorilor, protectia mediului ambiant si turismul, educatie sanitara, regulile circulatiei rutiere, tranzactiile bancare…Din pacate, in Romania, pe langa faptul ca, in 30 de ani de democratie, tot nu am stabilit prin CONSENS (nu prin reglementari, vot majoritar sau calificat) ceea ce inseamna o SCOALA/ UNIVERSITATE DE CALITATE, dar multi tot nu doresc sa lucreze in echipa (conform vechiului principiu “daca vrei sa traiesti bine trebuie sa traiesti ascuns!”) si pentru prea multi conationali este evident ca interesele personal si de gasca sunt prioritare fata de interesul public/ national…Ce-i de facut????
Într-un final un om care nu s-a zdrelit la cap. A și spus că asta e o presiune ideologică, dar printre rânduri.
O întrebare pentru guvernanți: ei chiar cred că educația funcționează? Că sistemul educațional românesc dă roade și că elevii găsesc în dascălii lor modele? Să luăm un exemplu simplu – Matematica. Câți elevi trec anual examenul de Bacalaureat la matematică? Câți dintre ei fac pregătire particular? Li se vorbește an de an despre asta, fac exerciții, au teme, li se spune că fără matematică nu se poate nimic și cu toate astea, unii termină liceul fără să știe tabla înmulțirii. Ce vă face să credeți că proful de educație sexuală va fi băgat în seamă mai mult decât un prof de matematică? Apropo, cine va fi proful de educație sexuală? Ce culoare politică va îmbrăca cămașa lui slim-fit și de ce o va asorta cu o cravată in culorile curcubeului?
Daca tacea filosof ramanea. Ce atata galagie cand educatia sexuala este deja in programa de biologie?
Miclea se face ca nu are habar. A gasit o solutie romaneasca, incompleta si proasta. Un fel de Dorele, fa-te ca muncesti. Miclea, pe ce lume traiesti bre?
Educatia sexuala este mai mult decat a invata despre hormoni, contraceptie si ciclul sexual. Educatia sexuala trebuie sa includa aspectele fizice, emotionale, sociale si interpersonale. Trebuie sa includa subiecte ca egalitate de gen, diversitate, drepturi, violenta sexuala. Probabil si altele.
Pentru ca problemele romanesti sa inceapa sa-si gaseasca rezolvare este nevoie mai mult decat de educatia sexuala in scoala. Este nevoie de lege, de un sistem de consiliere in afara scolii si de implicarea ONG-urilor. Cu Miclea si niste politicieni ignoranti nu ajungem departe. Ar trebui setate obiective ambitioase si lasata gargara ieftina la o parte.
Bravo, Mircea! Fă-te că gândeşti!
Ai oală sub presiune pe umeri?
Dumneavoastră nu ințelegeți că unicul lor scop este introducerea informației OBLIGATORIE despre LGBT? Pentru că educația sexuală din 16 țări ale Europei cuprind deja astfel de informații…
Da, punctul 3 cel cu vizita la secția de ginecologie mi se pare cea mai bună, mai ales că la 13 ani fetele în România nasc, așa văd și știu ce le așteaptă. Eventual pot să nască asistate de colegi și profesori. Bă voi sunteți duși cu pluta? Este bine, cam bolnavi cu capul experții în educație.