Mircea Miclea: Dacă un cadru didactic este acuzat anonim pentru hărțuire sexuală, se deschide un dosar. Dacă reclamațiile se repetă, atunci se analizează dosarul chiar dacă acuzațiile sunt anonime. Universitățile au avut acest model cu 20 de ani în urmă și nu l-au preluat în codurile lor de etică. Măcar acum să ia măsuri

923 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: G4Media.ro
Universitățile care acum declară „toleranță zero” față de hărțuire sexuală și abuz în mediul universitar au avut încă de acum 20 de ani un model de reguli de aplicat pentru eliminarea cazurilor de hărțuire sexuală, proceduri pe care nu le-au aplicat pentru a combate în realitate abuzurile sexuale din mediul universitar, acuză fostul ministru al Educației Mircea Miclea. Autorul primului cod de etică pentru universitățile din România, Miclea a declarat pentru Edupedu.ro că în 2005 le-a transmis tuturor rectorilor un reper de cod etic universitar, în funcție de care instituțiile de învățământ superior să-și facă propriile coduri universitare cu reguli inclusiv în ceea ce privește eliminarea cazurilor de hărțuire sexuală.

Modelul cu reguli de combatere a hărțuirii sexuale în mediul universitar includea „elemente de procedură la care trebuia să recurgă universitățile. De exemplu: dacă un cadru didactic este acuzat chiar anonim de către cineva pentru hărțuire sexuală, se deschide un dosar și dacă aceste reclamații se repetă, atunci se analizează dosarul chiar dacă acuzațiile sunt anonime. Asta înseamnă că încercăm să rezolvăm problema”, a explicat Mircea Miclea pentru Edupedu.ro.

Fostul ministru a adăugat că modelul includea „două categorii sancțiuni: unele erau sancțiuni legate de avertismente, altele erau administrative. Tot acolo se preciza că universitățile trebuie să stabilească o persoană dedicată rezolvării acestor probleme la nivelul universității și să popularizeze modalitățile prin care studenții să aducă la cunoștință aceste lucruri”.

„Prin urmare, rectoratele au avut timp cu asupra de măsură, 20 de ani, să integreze aceste măsuri în codurile lor de etică. De aceea mi se pare tardiv și destul de ipocrită reacția actuală a rectorilor. Dar să sperăm că măcar acum o să ia măsuri”, a subliniat acesta.

Declarațiile integrale acordate de fostul ministru al Educației Mircea Miclea:

Rep: Rectorii au declarat, printr-o poziție emisă de CNR, că au toleranță zero față de acte precum hărțuirile sexuale în mediul universitar. Peste 50% dintre rectori sunt la al treilea mandat, iar un sfert au ajuns la al patrulea mandat. Dacă ei conduc universitățile de peste 10 ani și vedem această toleranță zero declarată, cum au putut fi posibile cazurile de hărțuire sexuală în mediul universitar pe care le înregistrăm?

Mircea Miclea: Este tristă, dacă nu cumva ipocrită această atitudine. Să pornim de la fapte. În 2005, am elaborat un ordin prin care era stabilit codul de etică universitară; până atunci nu exista așa ceva. La codul respectiv, am atașat un model. Modelul a rezultat de pe urma cercetărilor unui colectiv condus de dna Mihaela Miroiu și a coroborării datelor de la universități de prestigiu.

În acest model erau definite foarte clar câteva lucruri: 

1. Era o definiție clară a ceea ce înseamnă hărțuirea sexuală, care putea fi preluată de universități în propriile coduri de etică. 

2. Erau precizate elemente de procedură la care trebuia să recurgă universitățile. De exemplu: dacă un cadru didactic este acuzat chiar anonim de către cineva pentru hărțuire sexuală, se deschide un dosar și dacă aceste reclamații se repetă, atunci se analizează dosarul chiar dacă acuzațiile sunt anonime. Asta înseamnă că încercăm să rezolvăm problema.

Erau două categorii sancțiuni: unele erau sancțiuni legate de avertismente, altele erau administrative. Tot acolo se preciza că universitățile trebuie să stabilească o persoană dedicată rezolvării acestor probleme la nivelul universității și să popularizeze modalitățile prin care studenții să aducă la cunoștință aceste lucruri.

Prin urmare, rectoratele au avut timp cu asupra de măsură, 20 de ani, să integreze aceste măsuri în codurile lor de etică. De aceea mi se pare tardiv și destul de ipocrită reacția actuală a rectorilor. Dar să sperăm că măcar acum o să ia măsuri. Oricum acest model era la dispoziția lor cu 20 de ani în urmă, în momentul în care am dat ordinul pe baza căruia universitățile să își facă cod etic. 

Din păcate, nu s-au regăsit în codurile lor aceste prevederi. În baza autonomiei universitare, ei au putut să-și facă coduri complet fără legătură cu modelul trimis. Și din cauza că în codurile de etică ale universităților nu s-au regăsit prevederile pe care le-am prevăzut, au apărut situațiile acestea. 

Rep: Ați spus că modelul de cod etică trimis universităților a fost realizat sub coordonarea Mihaelei Miroiu, acuzată la rândul său acum de studente că nu ar fi reacționat în apărarea lor, atunci când acestea i-ar fi spus că au fost hărțuite sexual în facultate. Cum credeți că a putut apărea o astfel de situație: coordonatoarea primului model de cod de etică universitar cu prevederi exprese împotriva hărțuirii sexuale în universități să fie în poziția de a fi acuzată că nu a reacționat concret?

Mircea Miclea: Acuzațiile pe care le-am văzut la adresa Mihaelei Miroiu se referă la evenimente care au avut loc înainte de a apărea acest cod de etică al universităților, la care ea a contribuit substanțial. Dacă cineva a făcut ceva din punct de vedere administrativ, e singurul om pe care îl pot numi. Nu pot numi alți oameni. Sincer, mi se pare că se caută un țap ispășitor care să ascundă alți responsabili, cu adevărat responsabili de ce se întâmplă la SNSPA și ce se întâmplă în alte părți, și mi se pare incorect. 

Rep: Cine sunt responsabilii, în evaluarea dvs?

Mircea Miclea: Primii responsabili de ce se întâmplă în SNSPA sunt persoanele  care au comis actele de hărțuire sexuală, evident. Al doilea palier de responsabili sunt cei care nu au inclus în codul de etică universitară procedurile pe care le aveau sugerate ca model de acum 20 de ani. 

Al treilea palier de responsabili este Ministerul. În loc să întărească etica universitară și codul de etică, a diminuat etica și codul, de exemplu prin acțiunea de a renunța să ia în calcul reclamațiile anonime, chiar dacă ele erau repetate. 

Nu trebuie să facem o vânătoare de vrăjitoare, orice reclamație anonimă să fie luată în seamă, dar dacă reclamația este repetată și se referă la aceeași persoană, atunci ea este relevantă și universitățile ar trebui să verifice veridicitatea acestor reclamații. 

Informații de background

În ultimele săptămâni, au fost semnalate public mai multe cazuri de hărțuire sexuală în universități: cel al profesorului Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie de la SNSPA, cel al lui Marius Pieleanu, precum și al lui Dorin Ștefan Adam, profesor de la Arhitectură din cadrul Universității „Ion Mincu”.

Citește și:
DOCUMENT Hărțuirea sexuală în universități. Încurajarea sesizărilor cu protejarea confidențialității, recomandată timp de 20 de ani universităților din România: Care era procedura de soluționare a cazurilor de hărțuire, pe modelul Princeton University, trimisă tuturor universităților în 2005 de ministrul Mircea Miclea, ca model de cod-etic universitar
Facultatea de Comunicare a SNSPA pune la dispoziția studenților care vor să reclame abuzuri o adresă proprie de contact, separată de procedura prin Comisia de Etică a universității / „Gândurile noastre merg și către cei care, în octombrie, ne vor păși pentru prima oară pragul”
Încep audierile în dosarul de folosire a funcției în scop sexual, deschis după acuzațiile față de sociologul Alfred Bulai de la SNSPA
Proiect de lege pentru ca sesizările anonime să fie permise în codurile de etică ale universităților, care să cuprindă clar mecanisme de protecție a victimelor unor abuzuri sexuale – depus de mai mulți parlamentari USR
„Mulți dintre noi știam despre unele afirmații care pot fi catalogate ca sexiste, rasiste și homofobe ale lui Alfred Bulai”, dar „în rest auzeam doar zvonuri, nu am primit plângeri” – mesajul Facultății de Științe Politice a SNSPA către studenți / Instituția promite o strategie de prevenire a hărțuirii și programe de formare
Puncte unice de contact pentru sesizări, instruire specifică pentru anchetatori, folosirea intensă a datelor, proceduri diferențiate pentru studenți, absolvenți, pentri reclamații în cazuri curente sau cazuri vechi – Recomandări practice pentru universitățile din Marea Britanie, într-un ghid referitor la prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale
EXCLUSIV Premierul Ciolacu anunță că modifică radical legislația privind sesizările anonime pentru hărțuire sexuală: Petițiile anonime depuse pentru fapte din Codul Penal vor fi trimise către parchete și poliție și vor fi acceptate exact ca în cazul avertizorului de integritate. Hărțuirea sexuală e în Codul Penal
Orice sesizare, anonimă sau ne-anonimă, să intre în circuit de analiză – tema unor consultări începute între Ministerul Educației și alte ministere și autorități, anunță Ligia Deca
Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern: Îi cer ministrului Educației, doamna Ligia Deca, să vină săptămâna viitoare cu propuneri de completare și modificare a legislației, în dialog cu Consiliul Național al Rectorilor. Legea să protejeze în mod real victimele, iar agresorii să fie dați rapid pe mâna justiției
Profesorul de la Arhitectură acuzat de hărțuire sexuală va fi suspendat din toate activitățile didactice și este cercetat de comisia de etică, anunță conducerea Universității „Ion Mincu”
Marius Pieleanu părăsește SNSPA, în urma scandalului privind acuzațiile de hărțuire sexuală: „De mâine voi răspunde doar în calitate de persoană fizică” / El a respins orice acuzație privind eventuale abuzuri și gesturi cu tentă sexuală 
Consiliul Național al Rectorilor va elabora un ghid, cu proceduri și practici internaționale “în domeniul comportamentului inadecvat în mediul universitar”, împreună cu experți și reprezentați ai studenților, până la 1 octombrie, anunță președintele CNR Sorin Cîmpeanu
Prima reacție a ministrului Educației la abuzurile sexuale din școli și universități, la 11 zile de la prima reținere efectuată de poliție: Consiliul de Etică și Management Universitar verifică modul în care au gestionat universitățile cazurile de hărțuire sexuală / Nicio măsură nouă, niciun plan de combatere a abuzurilor sexuale în școli și universități, în anunțul Ligiei Deca
România educată prin indiferență: ministrul Ligia Deca – zero reacții în 10 zile la acuzațiile de abuz sexual în universitatea unde predă și la Arhitectură sau despre acuzațiile de pedofilie din Ministerul pe care îl conduce. Conturile sale de social-media abundă însă în felicitări adresate tuturor olimpicilor
Consiliul Național al Rectorilor declară, printr-o rezoluție, „toleranță zero” față de hărțuire și abuz în mediul universitar și cere  tuturor universităților „să identifice și să sancționeze fără întârziere” astfel de comportamente
Premierul Ciolacu, reacție în scandalul de hărțuire sexuală de la SNSPA: Nu ați vrea totuși, înainte de a judeca pe cineva, să aflăm întreg adevărul? / Eu am trăit în comunism și nu mai vreau
Reclamațiile anonime ale studenților hărțuiți sexual sunt blocate în toate universitățile din România printr-o Hotărâre a Guvernului Ciolacu, elaborată de ministerul Ligiei Deca. Codul-cadru de etică interzice legal un instrument-cheie pentru combaterea abuzurilor / Ce fac mari universități ale lumii
Abuzurile sexuale la adresa studenților – ce pot face universitățile? Exemplul britanic: fără bariere în calea reclamațiilor, fie ele și anonime, descurajarea cu tărie a relațiilor personale apropiate profesor-student, politici clare de intervenție în cazul unor comportamente sexuale inadecvate – printre recomandările Universities UK
Codul-cadru de etică universitară, care diluează autoritatea de control în cazul abaterilor în domeniu, a fost adoptat / Guvernul trimite la Parlament și proiectul de Lege ce redefinește rolul Consiliului Național de Etică, for care își păstrează un rol incert în mediul universitar

1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David: Este o mare greșeală să legăm ideea de patriotism de România veche, care astăzi înseamnă că ești desuet, depășit și izolat în lumea globală / România modernă se va impune în câțiva ani

România este terenul unei lupte paradigmatice între profilul său vechi și profilul unei țări moderne. Iar “în câțiva ani România modernă se va impune, pe măsură ce generațiile acum tinere…
Vezi articolul