Mircea Miclea: Boilere sau avioane?

79.908 vizualizări
Mircea Miclea / Foto: Captură Youtube – NCN Romania

Analiză semnată de Mircea Miclea, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai, cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, fost ministru al Educației. Analiza trimisă Edupedu.ro:

Asistăm la ascensiunea unei noi religii: cea a Siguranței. S-a instalat treptat, insidios, în ultimele decenii (a se vedea, spre exemplu, F. Furedy – Cultura fricii; U. Beck – Risk Society), când lucrurile firești au început să fie considerate periculoase. Înainte vreme, o furtună de vară era o furtună de vară; acum are coduri de periculozitate: galben, portocaliu, roșu. La fel și pentru vânt, frig, căldură etc. Vedem riscuri peste tot în evenimentele firești ale vieții. Acum, cu pandemia, noua religie s-a răspândit și mai mult în mințile noastre, cu o viteză mai mare decât cea a coronavirusului. Are preoții ei – cei care zi de zi decupează din realitate doar pericolele și ne arată cât de mari sunt (dar, mai ales, vor fi!) ele. Are inchizitorii ei, cei care nu te mai pot arde pe rug, dar care te pot linșa pe rețelele de socializare dacă ai încălcat ritualurile de (auto)protecție, ba chiar și miliția proprie, cu carnet de amenzi!

O nevoie firească, de a ne simți în siguranță, s-a transformat într-o religie! Are tot mai mulți adepți: unii, pentru că își pot justifica prin ea propriile spaime, alții, pentru că prin ea își pot vărsa ura și frustrările, iar alții, pentru că pot obține câștiguri frauduloase, dar fabuloase, de pe urma ei. Cultul excesiv al siguranței poate fi însă dezastruos, atât pentru individ, cât și pentru societate. El inhibă realizarea altor nevoi, la fel de firești: de relații proximale cu semenii noștri, de a fi liberi, de a avea realizări personale. Cu cât ne apărăm mai mult, cu atât ne dezvoltăm mai lent. Ajungem să ne protejăm, cu costuri tot mai mari, un mod de viață tot mai lipsit de valoare. De aceea, transformarea siguranței dintr-o nevoie într-un cult trebuie contracarată prin analiză critică. Fac aici începutul, gândind câteva aspecte.

  1. Reprezentarea, în mintea noastră, a pericolului, e altceva decât pericolul. Ca orice fenomen complex, pericolul, indiferent care, are mai multe aspecte, poate fi privit din mai multe perspective. Ne apropiem de reprezentarea corectă a pericolului prin integrarea perspectivelor asupra lui. Dacă ne uităm acum la ce ni se spune despre COVID-19, apare că suntem în preajma Apocalipsei. Ni se prezintă zilnic date absolute, care se cumulează cu cele din ziua precedentă. Toate graficele (despre persoanele infectate sau decedate) arată o creștere înfricoșătoare. Dar, dacă raportăm exact aceleași date la datele din alte țări sau dacă raportăm mortalitatea COVID-19 la milionul de locuitori și comparăm cu alte rate de mortalitate (de cancer, de accidente auto, de gripă sezonieră, de tulburări cardiace, de accidente cerebrovasculare), semnificația datelor se schimbă. Arată că ne confruntăm cu un pericol, dar care este mai mic decât altele cu care ne-am obișnuit și, în niciun caz, nu e anticamera Apocalipsei. Diferența este aceea dintre un adevăr care paralizează și un adevăr care zidește, cum s-ar spune în limbaj teologic. Așadar, să nu punem botu’, să nu consideram o perspectivă, un decupaj tendențios asupra pericolului ca fiind pericolul real. Să ne uităm și în alte părți, nu doar acolo unde ni se indica cu degetul de către „autorități”  și, mai ales, să integrăm perspectivele, informațiile. Prin gândire critică și integrare ne vom apropia mai mult de adevăr și, cum zice Cartea, adevărul ne va face liberi!
  2. Relația dintre măsurile de siguranță și starea de siguranță este non-liniară. Adepții cultului siguranței vin cu o idee simplistă (care, tocmai de aceea, intră ușor în mintea oamenilor), care susține că, cu cât vom lua mai multe măsuri de siguranță, cu atât vom fi mai în siguranță. Fals! Relația este non-liniară. Doar până la un punct plusul de măsuri de siguranță duce la o stare de siguranță mai bună, după care costurile pe care le incumbă și excesul lor le fac disfuncționale. Este firesc să ne spălăm pe mâini, de pildă, pentru a ne proteja de virusuri sau de microbi. Dar, dacă facem acest lucru excesiv, ajungem la tulburare obsesiv-compulsivă, care ne ruinează viața, cariera și relațiile relevante! Așadar, orice măsură de siguranță suplimentară trebuie judecată riguros, în funcție de circumstanțe. Carl von Clausewitz, un general prusac, scria în celebra lui carte Despre război că cine se apără mereu nu poate câștiga niciodată!
  3. Cultul siguranței încetinește învățarea și inovarea. Ca să învățăm, trebuie să experimentăm, să avem curajul să facem lucruri. Evident, adesea vom greși. Dar, cum ne spun științele cognitive, învățăm mult mai mult și mai repede dintr-o greșeală decât dintr-un succes. Greșelile sunt neplăcute dar utile, pentru că ele stau la baza învățării și a inovației. Dacă, dimpotrivă, vrem să fim cât mai în siguranță, vom experimenta tot mai puțin, deci, vom învăța tot mai puțin și vom inova și mai puțin. Dacă stăm de pildă, cu copiii închiși în casă, fără să începem, treptat, să reluăm școala, nu vom învăța cum să facem educație în noile condiții. Noroc cu alții care, la rate mult mai mari de mortalitate, au înțeles că trebuie să riște, să experimenteze ca să învețe! Măcar să învățăm de la ei, dacă nu suntem capabili pe cont propriu. Ca indivizi și ca țară, trebuie să alegem: vrem un plus de învățare și inovare sau un plus de siguranță, vrem să fim  tot mai înapoiați, dar mai în siguranță, sau mai în față, riscând.
  4. Siguranța unei părți subminează siguranța întregului. Știm de la Maxwell că siguranța unui sistem fizic se bazează pe fluctuația (nesiguranța) părților. Știm din ecologie că un ecosistem este mai în siguranță cu prețul unei nesiguranțe mai mari în unele părți. Erbivorele se vor simți mai în nesiguranță dacă apar carnivorele, dar împreună asigură reziliența mediului ecologic ca întreg. Trebuie să ne gândim întâi la sistem, apoi la părți. Acum se face invers: partea e totul, întregul nu contează. Suntem obsedați de siguranță sanitară legată de COVID-19 și ignorăm orice altceva. Din cauză că numai urgențele se tratează, sute de bolnavi de inimă, cancer, diabet mor cu zile! Credeți că celelalte boli au luat o pauză și doar coronavirusul există? Câteva sute de mii de oameni vor rămâne fără loc de muncă, cu mai puțini bani, deci cu mai puține șanse de a-și cumpăra medicamentele necesare ca să-și trateze bolile. Dacă vine o criză economică, ce se va întâmpla cu țara, ca întreg, cât de în siguranță va fi? Religia siguranței ne face să nu mai vedem întregul, din cauza unei părți, să facem sistemul nesigur, de dragul siguranței unei părți. Gândire mioapă!

Mă opresc, deocamdată, aici. În inginerie, când se construiește ceva, un pod, de exemplu, se stabilește care este rezistența pe care el trebuie să o aibă ca să își facă treaba. Apoi, această rezistență se înmulțește cu un factor de siguranță, adică de câte ori trebuie să crească rezistența pentru ca să facă față unor riscuri neprevăzute. Când faci un boiler, de pildă, factorul de siguranță este 6. Când faci un avion, factorul de siguranță variază între 1,2 și 2! Pentru că, dacă iei prea multe măsuri de siguranță, avionul devine sigur, dar nu se mai poate ridica de la sol!

Oamenii și societățile sunt la fel. Unii vor să fie ca boilerele: să fie în siguranță, chiar dacă fierb în interior. Alții preferă să fie ca avioanele: să poată zbura, chiar dacă riscurile sunt mari. Ne așteaptă o alegere: ce vrem să fim, boilere sau avioane? Eu prefer zborul.

________________________________________________________________________________________________________

Despre autor:

Mircea Miclea este psiholog, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai, cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, a fost președintele comisiei prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, diagnoză care a stat la baza Pactului național pe educație semnat în 2008 de toate partidele politice și apoi la baza legii educației nr. 1/2011.

Citește și:

 

 


73 comments
  1. Fiecare interpreteaza articolul prin prizma propriilor lentile… Cine are dreptate? Cine are de castigat? Cine ne vrea binele, raul? Ramane sa aflam…

    Cert este ca avem nevoie de un echilibru in tot ceea ce ce facem… Totul pe pamant a functionat in armonie si echilibru si asa va ramane oricat de mult vom incerca noi sa inclinam balanta… au mai trecut civilizatii pe langa noi…

    Siguranta… e absurd sa pui un seif de 1milion dolari la un non stop de cartier de examplu. La ora actuala economia se bazeaza pe consumerism iar binele si raul sunt risk vs beneficiu, putem vedea asta chiar si in prospectele medicamentelor…
    Analizam fiecare parte prin aceste concepte dar uitam de intreg…

    Depinde de fiecare dintre noi sa gasim acest echilibru, dar e din ce in ce mai greu cand se face multa ceata in jur… ne pierdem… in detalii… uitam destinatia

    Avem nevoie de lideri si de opinii pertinente altfel baietii ca tehnologia… pe ei oare cine ii verifica?! Ne vor binele? Sa ii lasam sa ne dea carne sintetica pe masa?
    De ce nu? Ei stiu mai bine….

  2. Domnule Miclea, antiteza dvs boiler-avion e perfecta! Mintile “luminate” de pe aici nu au prins ideea, desi una dintre am vazut ca a spus ca e si inginer….hmmm. Eu sunt inginer mecanic, cu mare pasiune pentru psihologie si va spun ca e perfecta alegerea. Luati descrierea pentru fiecare obiect prima data la propriu si a doua oara din punct de vedere psihologic, adica la figurat, evident considerand ca si boilerul si avionul sunt acele caractere de oameni, cu personalitati diferite, nevoi diferite, stil de viata diferit, boli diferite, proiectate diferit, cu IQ-uri diferite s.a.m.d.
    Cu stima,

  3. nu am rabdare sa citesc comentarii mai lungi decat articolul
    prefer sa gresesc si sa risc stand afara decat sub patura facand pe desteptul la lanterna!

    apropo de adolescenta ce se alege ? in faza de descoperire a lumii si a sexualitatii ii facem sa le fie si de propria umbra? o sa avem o masa de tineri de 15-35 de ani cu atacuri de panica si socialo fobi? ii pregatim pentru generatii intregi fara copi ca sa primim imigranti sau ce ?
    mai ales ca salbatiicii din africa parcati in turcia nu au nici televizor / net sa-i sperie si din mizeria din care vin sunt sigur imuni si la virusi si la manipularile de rah de la noi

  4. O analiza foarte simpla a modului de gandire a unui “formator” …periculos…

    1. Omul din 1918 a evoluat pana acum in 2020. Ne pasa de cat traim…si de cum traim. Nu mai vrea omul din 2020 sa fie nici carne de tun, nici experiment , nici cobai, doar pentru ca sa prospere unii in afaceri. Intelegem ca universitatile vor avea profit mai mic (de ex. au pierdut banii pt inchirierea spatiilor de cazare din campusuri si alte venituri mai mult sau mai putin ciudate).
    2. Este de inteles ca unele cadre didactice sunt fie depasite, fie obosite de didacticul on line. Dar tocmai aici se vede cine “poate” si “vrea” sa faca educatie de calitate si cine nu. Pedagogul Miclea Mircea ar trebui sa fie in culmea fericirii pentru ca are oportunitatea de a inova in domeniul sau. Pare insa ca il preocupa alte lucruri. Nu ii inteleg frustrarea.
    3. Omenirea a evoluat. De la 1918 a aparut internetul, au aparut codurile de furtuni…noi cei care le intelegem utilitatea, ne bucuram. Un om evoluat nu se sperie de evolutia societatii, ci o imbratiseaza. In plus, azi sunt furtuni si furtuni…tornade…etc. Unii inteleg. Altii nu inteleg. Au aparut pandemiile. Unii inteleg, altii nu. Cei care nu inteleg ce este o pandemie ar trebui izolati. Opiniile si actiunile lor pot fi periculoase pentru toti.
    4. Cei care nu au boiler in casa, nu se gandesc sa zboare cu avionul. Este complet deplasata paradigma boiler-avion.
    5. Intr-o tara evoluata pot fi gandite insulite de scoala in comune si sate cu copii defavorizati, dar este complicat. Profesorii ar trebui dusi cu microbuzul…dar v-ati gandit la costuri ? Un profesor care tine de 4 ori aceeasi disciplina pentru ca sa aiba in sala 5 elevi in loc de 20 trebuie platit pentru 4 ore, nu pentru o ora. Totusi, daca ar fi si ONG-uri cu oameni de calitate, nu profitori ar putea gandi scoli de vara in comune si sate si copiii defavorizati ar avea sansa sa recupereze. Dar asa ceva in aceasta tara nu se va intampla.
    6. In caz de pandemie ascultam de epidemiologi. Ei au invatat mult. Ei stiu. Ii respectam ! Medicina este o scoala grea . Atunci cand este o scoala cu dascali de calitate. La pandemie nu ascultam de pedagogi , ci de epidemiologi.
    7. Nu este scoala romaneasca atat de sus ca si nivel si calitate asa incat sa se vorbeasca despre inventii adevarate in cateva luni de pandemie. Este o aberatie.
    8. Scoala se face cu copii care traiesc si sunt sanatosi. Economia unei tari se bazeaza pe oameni vii, nu pe morti. Herd immunization este un concept fascist . Cei rapusi de pandemie sunt oameni, nu cifre !!!

    PS – legea educatiei Miclea -Funeriu a permis formarea unor clanuri banditesti in universitati pentru ca banditii se controleaza ei pe ei. Este o lege mai proasta decat cea inlocuita.

    Sa ne ferim de oamenii care intoxica. Cu siguranta in spatele conceptului de herd immunization sunt interese financiare. Sa ascultam de peofesionisti nu de diletanti. Medicina este o stiinta. Trebuie invatata. Un pedagog sau psiholog nu este medic. Asa cum boilerul nu este avion si invers

    1. “Cei care nu inteleg ce este o pandemie ar trebui izolati. Opiniile si actiunile lor pot fi periculoase pentru toti.” Unde sa-i izolezi? În lagăr? Tu acuzai fascismul și se pare ca ai aceleasi inclinatii.Ți-e frica de opinii contrare doctrinei oficiale a sigurantei? “Ascultam de epidemiologi…medicina e o știință”, așa este dar științele au limitele lor, nu-ți oferă o viziune asupra vieții din care fiecare trăiește. Ai riscat? Ai avut curaj? Ai fost om? (nu doar o ființă înspăimântată de o alta formă de viață). Și ce este o pandemie? Acest cuvânt bombastic și petarda pentru gândirea servilă și supusă politicului stupid și zeilor epidemiologici? Abia aștept o definiție riguroasa de la tine pt acest concept științific(?) :))

      1. Izolarea opiniilor periculoase se face prin critica, argumente si contra-argumente. Cu cat mai multe critici argumentate, cu atat izolarea este mai serioasa. Nu as fi pt izolarea fizica in acest caz…. Boris Johnson…un exemplu exemplar.

        Pandemie cf dex – epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare.

        Eu sunt un om care iubeste stiinta. Asa m-am nascut, respect stiinta si inteligenta. Prostia, imbecilitatea si ipocrizia ma omoara. Si in tara asta parca nu se mai termina. Stiinta este limitata la capacitatile umane, evident. Azi, este despre Stiinta 2020. Si, da, nu oricine poate face stiinta. Si, da, cei care chiar isi dau seama ca nu inteleg stiinta sunt frustrati. Si, daca au ocazia atunci ataca. Cu argumente prostesti, puerile , penibile – 3 x p.

        Eu nu sunt tu, eu sunt dvs. …la fel ca si dvs. , nu -i asa ?

        Cine ofera o viziune asupra vietii ? … Viata este viata , trebuie traita si pretuita. Si, fiecare trebuie sa isi vada de viata lui, nu sa induca idei periculoase. Unii sunt mai saraci cu duhul si s-ar putea sa poata fi manipulati de cei care stiu cum sa le controleze mentalul…”cognitivul”…asa ii spuneti, nu-i asa ? Au fost secte care au controlat mentalul multimii – multimea s-a facut avion….si s-a sinucis. S-au sinucis cu mult curaj, ca avioanele…si au lasat toti banii manipulatorilor cognitivi.
        E trist sa vedem si sa citim astfel de stupizenii in apararea unor non-valori. Daca cititi comentarii pe ziare internationale , chiar legate de pandemie, veti constata caci coeficientul de inteligenta al celor care comenteaza este infinit mai mare.
        Pe mine ma inspaimanta acea flegma microscopica virusata 2019. Nu vreau sa risc. Curajul in acest caz este pentru prosti. Sectele sunt secte. Eu nu apartin unei secte.

        Oare psihologii din aceasta tara sunt ok ?! La cap..la suflet…

        1. Ceea ce face Profesorul Mircea Miclea este sa o injectie preventiva contra unei exagerari, contra acestei frici si a sigurantei cu orice pret care pustiesc si paralizeaza totul in jur, zdrobind valori nepretuite care intotdeauna au propulsat umanitatea inainte. Tot ce-am inteles din ce spuneti e ca va e frica, sa va fie de bine, ramaneti inchistat acolo cat mai mult, la adapost! Eu intre vierme si fluture am sa aleg intodeauna fluturele, cu riscul de a pieri “pe limba mea”.

      2. Opinii inseamna dezbatere, nu acuze!
        Mie mi se pare ca autorul face referire la anumite aspecte tehnice pe care nu le stapaneste indeajuns iar de aici si concluziile gresite. Boilere sau avioane… Hmmmm! Oare, cu ce factor de siguranta se calculeaza boilerele de la avioane? Stie autorul care sunt sansele cau un boiler sau un avion sa depaseasca in exploatare acel factor de siguranta?
        Acele cifre nu sunt intamplatoare iar greutatea avionului nu este singurul element de care se tine cont. Exemplele astea n-au ce cauta in psihologie, inginerii inteleg de ce…
        Catalin, vad multi comentatori care reduc totul la emotii primare. Chiar nu suntem capabili sa gandim in termeni mai largi decat frica/curaj? Daca nu, ce spune asta despre noi?
        Ideea de a combate frica este una foarte buna, dar fara a sacrifica pentru asta ratiunea! Daca gandirea unui individ este limitata la emotiile primare, in conditiile actuale este mai bune frica lui decat curajul. Si pentru el, si pentru societate!
        Suntem cu totii intr-un rahat din care nu putem iesi fiecare in parte ci doar impreuna. Fara distantarea sociala rata de mortalitate poate sa creasca pana la 20%, adica aproape toate cazurile grave. E un pret mare? E un pret mic?

        1. “Daca gandirea unui individ este limitata la emotiile primare, in conditiile actuale este mai bune frica lui decat curajul.” foarte buna observatie! Domnul Miclea are contributii foarte valoroase pe partea de psihologie si educatie, dar articolul lui aici trebuie luat din perspectiva unui psihoterapeut care lucreaza cu oameni afectati de anxietate. Sfaturile lui sunt bune pt un om care are anxietati care pot fi depasite daca se expune la situatile respective, in loc sa le evite. Dar nu se aplica la nivelul unei pandemii in context modern. Cred ca oamenii cu echilibrati mental pot sa-si gaseasca libertatea si in aceasta stare temporara de izolare. Faptul ca ne permitem sa punem pe pauza societatea este un lux al societatii moderne. Libertatea si curajul pe care il propune ca alternativa dl Miclea ar duce la repercursiuni economice mai putine, dar la mai multi oameni morti si la un sistem medical (foarte slab in prezent) coplesit. Asa ca cel mai bun lucru pe care putem sa-l facem este izolarea sociala, pana cand sunt alternative mai bune.

    2. Benjamin Franklin: “Cei ce renunta la Libertate in schimbul unei sigurante temporare nu merita nici Libertate, nici siguranta.”

    3. Stimate Pareri Pareri, cand nu intelegi o comparatie sau sensul metaforei, ai putea sa cauti sa intelegi, sa inveti. Intreaba-te de ce nu-ti asumi nici macar identitatea, sau de ce faci ce faci? De ce denigrezi? De ce ataci? Invatarea nu doare. Nici respectul pentru o opinie contrara celei proprii.Te asigur de asta.

  5. Articol excelent. E o parere a cuiva cu capul pe umeri.
    Ce e si mai interesant, e numarul foarte mare de persoane care comenteaza, CU PARERI PROPRII, majoritatea inteligente/la obiect, atat pentru cat si contra, si “laterale”.
    Numarul mare de pareri inteligente e semn bun, speranta pozitiva pentru noi toti.
    Jos palaria pentru autor, jos palaria pentru comentariile voastre!
    Avem viitor, si vom folosi si boilerul si avionul!

  6. Da, aveți dreptate, toți sunt prosti in Romania, fricoși, lași, doar domnul Miclea și adepții dumnealui sunt deștepți și curajosi. Dar noi suntem ca nemții, italienii, și ceilalți unde au fost închise fabricile înainte să înceapă și la noi sa se întâmple acest lucru. Iar articolul este așa de bine structurat, încât cei care îi sorb cuvintele nici nu mai stau sa verifice daca ce spune e și adevărat. Și asta o spun din proprie experiență. Dar am și o întrebare – daca este o așa mare manipulare, Putin cum de crede in ea?

  7. Din multe comentarii reiese ca d-l Miclea avea dreptate: exista o nevoie obsesiva de siguranta la multi oameni, prea multi! Frica irationala, obsedanta ii paralizeaza pe oameni si nu mai gandesc sanatos! Cei care il critica pentru ca nu ar fi vezi doamne, empatic, le spun ca este nevoie si de un dram de ratiune ca altfel sucombam in frica si alte emotii negative.
    In ce priveste aluzia la nevoia de siguranta ca noua religie care are preoti, are dreptate, oamenii gandesc conform unor structuri mentale specific celei religioase. Multe dintre comentarii arata cat de incrancenati sunt multi sa creada ca pandemia este anticamera Apocalipsei, desi numarul celor decedati de Covid nu este mai mare decat cel provocat de influenza. Iar referirea la bolnavii de cancer sau boli cardiovasculare, au fost mentionati ca victime ale acestei histerii provocate si care nu mai sunt luati in considerare. Pentru cei isterici numai cei cu Covid conteaza, ceilalti nu! Va rog cititi ce spune d-l Miclea, nu o luati pe aratura!
    Gandirea de tip alb-negru, sau/sau este o mare problema! D-l Miclea nu spune sa nu luam masuri de siguranta ci, sa nu devenim atat de obsedati de frica de Covid incat lasam zeci de mii de oameni sa moara de alte boli, distrugem economia si o sa devenim bolnavi mentali, saraci si fara bani cu economia la pamant. De aceea, este necesar sa luam riscuri! Covid NU este gripa Spaniola, nici pe departe. DEci sa luam masuri de siguranta SI sa ne asumam si riscuri, altfel nu se poate. Si daca se poate, cititi cu antentie ce spune d-l Miclea ca sa nu vorbiti pe alaturi.
    Daca as fi mai sarcastica as spune ca nu Covid este periculos ci virusul prostiei umane.

  8. Excesul de măsuri de siguranță nu este bun, devine prea costisitor de la un moment dat încolo. Dar ce înseamnă în acest caz excesul? Dacă nu facem lucrurile foarte clare, câțiva dintre cititori ar putea înțelege că li se face o nedreptate astăzi în România, că ar trebui să fie liberi să se comporte ca înainte de pandemie. Este confortabil să spui „vă feriți prea mult” în condițiile în care nu ești cel care își va asuma efectele. Nu ești nici decidentul medical sau politic de decizia căruia depind vieți, nu ești nici cel din papucii persoanei cu comorbidități care ar putea citi articolul.
    Ce este exagerat, mai exact, și pentru cine?
    Deciziile se bazează pe scenarii, iar scenariile se bazează pe informații. Comparat cu gripa, Covid-19 este îngrijorător. Nu doar că (din câte am auzit, din cazuri reale, cunoștințe care au avut boala), poate fi ca o gripă foarte rea, chinuitoare, ci rata mortalității în România este deja de zeci de ori mai mare. Față de cancer, rata este de 5-10 ori mai mică, dar asta în condițiile în care împotriva Covid-19 s-au luat măsuri severe.
    În Statele Unite Covid-19 a devenit principala cauză a mortalității. Deci, despre ce vorbim? Hai să nu creăm nici un cult al siguranței.

  9. “Înainte vreme, o furtună de vară era o furtună de vară; acum are coduri de periculozitate: galben, portocaliu, roșu.” – sunt coduri asociate unor limite de intensitate, adica obtinem mai multe detalii decat “e o furtuna”, ceea ce ar trebui sa ne bucure, pentru ca suntem mai informati.

    “Are preoții ei – cei care zi de zi decupează din realitate doar pericolele și ne arată cât de mari sunt (dar, mai ales, vor fi!) ele.” – o asociere destul de bizara a celor care semnaleaza posibilele probleme din viitor cu preotii, in opinia mea. Din nou, nimic gresit in a semnala un posibil pericol.

    “O nevoie firească, de a ne simți în siguranță, s-a transformat într-o religie” – de acord, intr-un fel, dar la nivel general, nu si in cazul coronavirusului. Aici exista un factor de lipsa a cunostintelor privitoare la totalitatea caracteristicilor SARS-COV-2 / Covid-19, iar precautia nu este niciodata gresita atata timp cat nu exista inca nimeni care sa poata intelege pe deplin comportamentul virusului cu pricina (si aici fac referire la absolut orice, incluzand totalitatea reactiilor umane la virus, durata de viata pe suprafete de diferite materiale).

    “Cultul excesiv al siguranței poate fi însă dezastruos, atât pentru individ, cât și pentru societate. El inhibă realizarea altor nevoi, la fel de firești: de relații proximale cu semenii noștri, de a fi liberi, de a avea realizări personale.” – nimic mai corect, dar cea mai importanta e limita dintre siguranta si siguranta excesiva, care, nefiind ceva exact, este perceputa diferit de fiecare indivit in parte. Astfel, se poate ajunge in mod eronat la concluzia ca un om ia masuri excesive de siguranta cand cel care trage concluzia nu se afla in posesia tuturor informatiilor pe care le are primul. Alt factor definitoriu este increderea, iar raportata la coronavirus, depinde de fiecare individ in parte daca are sau nu incredere in oamenii de langa el, pe baza experientelor trecute, fie ca e vorba de autoritati, vanzatori la magazin sau simpli trecatori pe strada.

    “Dacă ne uităm acum la ce ni se spune despre COVID-19, apare că suntem în preajma Apocalipsei.” – imi pare rau, dar doar o persoana incapabila sa vada in ansamblu ceea ce se intampla ar ajunge la o astfel de concluzie. E doar o boala contagioasa, ca altele care au fost si altele care vor veni. Nimic special. Depinde totusi, de tine, daca vrei sa iti asumi riscul infectarii tale, a celor din jurul tau fara sa stii, precum si riscurile care vin la pachet odata cu transportarea ta, sau a lor, la spitalele din Romania. Poate ca spitalele din Arad/Timisoara sunt ok, dar sa ne uitam la cele din localitatile cu nivelul de trai sub medie, si nu sunt putine.

    “Toate graficele (despre persoanele infectate sau decedate) arată o creștere înfricoșătoare. Dar, dacă raportăm exact aceleași date la datele din alte țări sau dacă raportăm mortalitatea COVID-19 la milionul de locuitori și comparăm cu alte rate de mortalitate (de cancer, de accidente auto, de gripă sezonieră, de tulburări cardiace, de accidente cerebrovasculare), semnificația datelor se schimbă.” – nu se schimba deloc semnificatia datelor, perceptia individului despre ele este cea care se schimba, avand alte cifre cu care sa le compare. Totusi, reiterez gradul de lipsa a cunostintelor despre SARS-COV-2. Pentru cancer nu exista, momentan, leac universal, dar cancerul nu este contagios si stim sa ne ferim (in mare) de el, prin alimentatie, sport si o viata sanatoasa in general. Pentru accidentele rutiere iar stim cum sa ne comportam pentru a evita (in mare) astfel de intamplari. Gripa sezoniera e tratabila, exista si vaccin, chair daca mai exista intamplari nefericite, ele pot fi legate si de alte afectiuni preexistente. Despre turbularile cardiace si accidentele cerebrovasculare nu stiu prea multe, nu fac referire la ele, dar printr-o viata sanatoasa se pot evita, din cate stiu, pe cate posibil, astfel de evenimente.

    “Să ne uităm și în alte părți, nu doar acolo unde ni se indica cu degetul de către „autorități” și, mai ales, să integrăm perspectivele, informațiile.” – e bine sa integram informatiile si sa ne uitam in alte parti, dar in general autoritatile nu vorbesc sa se afle in treaba, asa ca e important sa ascultam si ce au ele de spus, mai ales cand se face multa zarva din cauza unui subiect.

    “…cu cât vom lua mai multe măsuri de siguranță, cu atât vom fi mai în siguranță. Fals! Relația este non-liniară. Doar până la un punct plusul de măsuri de siguranță duce la o stare de siguranță mai bună, după care costurile pe care le incumbă și excesul lor le fac disfuncționale. Este firesc să ne spălăm pe mâini, de pildă, pentru a ne proteja de virusuri sau de microbi. Dar, dacă facem acest lucru excesiv, ajungem la tulburare obsesiv-compulsivă, care ne ruinează viața, cariera și relațiile relevante!” – aprob afirmatia ca ele functioneaza doar pana la un punct, dar acel punct e factorul important in ecuatia asta, care tine de perceptia fiecaruia, cum am spus si mai sus. Excesul lor le fac disfunctionale, de exemplu, in cazul in care tot iei ibuprofen la fiecare durere in gat, pana cand nu isi mai face efectul asupra corpului tau. Totusi, in cazul spalatului pe maini, acesta nu-si pierde eficienta decat daca ceea ce vrem sa dam jos de pe maini devine rezistent la apa si sapun. Da, daca facem acest lucru excesiv, putem ajunge la tulburari excesiv-compulsive, dar cu accent pe “excesiv”, ca aici iar intervine povestea cu perceptia si cantitatea de informatii cunoscuta.

    “Carl von Clausewitz, un general prusac, scria în celebra lui carte Despre război că cine se apără mereu nu poate câștiga niciodată!” – excelent zis, dar n-are absolut nici o legatura cu pandemia de coronavirus.

    “…Greșelile sunt neplăcute dar utile, pentru că ele stau la baza învățării și a inovației.” – foarte corect, dar cand greseala vine cu mortul la pachet, n-ai prefera sa eviti, pe cat posibil, greselile? Cel putin pana exista o stabilitate care sa iti permita mai mult sa gresesti, fara sa cauzezi la fel de multe probleme.

    “Cultul siguranței încetinește învățarea și inovarea. […] Dacă stăm de pildă, cu copiii închiși în casă, fără să începem, treptat, să reluăm școala, nu vom învăța cum să facem educație în noile condiții.” – gresit. Ba chiar stand in inchisi in casa, tindem sa fim mai inventivi si sa ne gandim la solutii pentru problemele noastre, cand avem cartile pe masa, decat pe baza de ipoteze. Noi chiar in momentul de fata experimentam ceva nou, care va aduce inovare.

    “Noroc cu alții care, la rate mult mai mari de mortalitate, au înțeles că trebuie să riște, să experimenteze ca să învețe!” – au riscat, au pierdut vieti si au ajuns sa regrete ca au riscat. Asta e o prostie.

    Cu punctul 4 din articol sunt de acord aproape in totalitate. Nu trebuie omis niciun aspect cu privire la viitor.

    “Când faci un boiler, de pildă, factorul de siguranță este 6. Când faci un avion, factorul de siguranță variază între 1,2 și 2! Pentru că, dacă iei prea multe măsuri de siguranță, avionul devine sigur, dar nu se mai poate ridica de la sol!” – sunt convins ca s-ar vrea construirea unor avioane cu factori de siguranta mai mari, care sa si functioneze, dar aici nu e vorba doar de obiect, ci si de mediul in care este folosit si multitudinea de factori care pot cauza un eveniment nefericit, incluzand numarul de piese ale obiectului respectiv.

    Constat cu o oarecare tristete ca in multe dintre ideile autorului, acesta nu a avut capacitatea sa vada imaginea in ansamblu. Articolul e un bun semn de intrebare, te face sa relalizezi ca exista unghiuri din care poate nu privisesi pana atunci problema (in general, nu doar legat de Covid-19), dar lasa un gust amar datorita observatiilor incomplete.

  10. Am sa plec de la prima eroare majora din articol. Avioanele au factor de siguranta, la design, mai mic decat boilerele si este adevarat ca daca se creste acest factor, greutatea acestora ar putea fi prea mare pentru a se ridica de la sol. Insa domnul profesor a uitat (ma intreb daca nu cumva intentionat) un amanunt esential in productia de aeronave: CONTROLUL FOARTE STRICT AL CALITATII. Deci, inca o data: CONTROL STRICT…. Se stie, repet a treia oara, ca este una din industriile cu cel mai strict control al calitatii. Si asta pentru a compensa acel factor mai redus de siguranta. Ca sa nu pomenesc de efortul de design, redundanta a sistemelor unei aeronave, a mentenantei unei aeronave. Comparatia cu un boiler este, asadar, o ineptie. Si de aceea nu e bine sa vii cu argumente si comparatii scoase din context! Nu e bine sa te bagi acolo unde nu te pricepi, chiar daca esti profesor universitar…

    Pe de alta parte, repet ce am mai spus intr-un comentariu, aici: daca domn’ profesor ar fi “agatat” COVID-ul si ar fi stat o luna in spital, cu febra 39-40C, poate un pic la ventilator, cu siguranta ar fi avut o cu totul alta opinie despre “frici”. E simplu sa stai pe margine si sa te dai filozof!

    1. Domnule Popescu, sa stiti ca filosofii in general sint mult mai consecventi decit alte categorii de persoane, tocmai pentru ca au o relatie personala sa zic asa cu notiuni care sint in general evitate de altii – baza existentiala a vietii, notiunea de bine si rau, durerea, moartea. Deci un filosof care “sta pe margine” sau e “agatat la ventilator” va gindi si se va comporta identic, deoarece pentru el/ea frica de durere si de moarte nu este o noutate, nu este un rau absolut, nu este ceva de evitat cu orice pret si cu orice cost. Ati fi mirat, domnule Popescu, cit de calm poti sa fii (sau sa devii) in situatii net mai grave decit ce ati prezentat Dvs (luni in spital, durere atroce, agatat la masinarii de tot felul).
      Pacat ca religia este obligatorie in scoli, dar filosofie se invata un singur an din 12-13 de invatamint obligatoriu.

        1. Nu argumentatia d-lui Miclea a dat gres, nu puteti sa acceptati ce a explicat dansul pentru ca sunteti in structura mentala a fricii. Cand sistemul fuga/lupta este activat, ratiunea la multi, este suprimata. D-voastra dovediti f bine acest lucru.

          1. Absolut de acord cu ChrisS. Intrevad deja o diviziune (hmm, divide et impera?) in toata societatea, intre cei condusi de frica si cei condusi de ratiune, cu toata trena de emotii, atitudini si pozitionare ale celor doua. Uneori spiritul de turma e salvator, dar eu una am sa aleg intotdeauna libertatea, in toate formele ei, chiar si pe aceea de a muri “pe limba mea”.

  11. Cu excepția celor prea multe semne ale exclamării, articolul este bun. Subliniază reacțiile exagerate, dar aș spune, că subestimarea autorității de către o autoritate nu face decât să alimenteze conspirațiile unora.

  12. Hai sa punem și Decalogul lui Chomsky aici. O avea legătură cu ce se întâmplă zilele astea?

    1. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate

    2. Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai națiunii

    3. Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău

    4. Poporul trebuie să creadă ca și ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trăi mai rău este tot pentru binele său

    5. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu îi permită sesizarea legăturii dintre cauze și efecte

    6. Poporul trebuie dezobișnuit să problematizeze realitatea și să acționeze sub impulsul emoțiilor

    7. Poporul trebuie obișnuit cu satisfacții ieftine, care să îi ocupe timpul și să îl demotiveze în atingerea unor idealuri superioare

    8. Poporul nu trebuie să aibă acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă și obiectivă

    9. Poporului trebuie să îi fie indus spiritul turmei.

    10. Poporul nu trebuie să creadă în existența strategiilor și mijloacelor oficiale de manipulare

    1. Il citezi pe Chomsky, care a fost un anarhist-socialist, ca sa-i dai dreptate lui Miclea?
      Pai de unde crezi ca s-a inspirat Miclea?
      Cand nu esti in stare sa faci diferenta intre literatura si realitate ajungi la concluzii de genul asta: ce are ala prin cap e realitatea!

  13. “Asistăm la ascensiunea unei noi religii: cea a Siguranței.
    O nevoie firească, de a ne simți în siguranță, s-a transformat într-o religie!”

    Aceasta nota introductiva este cea care da sens tuturor argumentelor ulterioare. Este perfect valabila si pentru timpuri “bune” si pentru cele rele. Cei care s-au apucat sa critice articolul au pierdut acest aspect esential si prin urmare au inteles gresit articolul in totalitatea sa. Ironic, caci astfel au dat dreptate punctului 4.

    Poate ar fi timpul sa revenim la stoici si sa ne calmam. Baza fricii, a isteriei (chiar cind imbraca forme pervers de “civilizate”) este lipsa unei filozofii care sa te calauzeasca si pe care sa te bazezi constant cind te raportezi atit la viata, cit si la moarte. Aceasta lipsa, atit de “ne-la-moda” va fi inevitabil umpluta cu ceva, de cele mai multe ori cu ceva fara substanta.

    In ultimele saptamini instrumentul principal de control a fost inducerea unei spaime excesive: fata de virus, fata de autoritati, fata de alti oameni etc. O spaima de mii de ori mai contagioasa decit orice virus. Cine considera altfel, desi e liber sa creada ce doreste, pur si simplu greseste.

    1. Nota introductiva este falsa, asa ca toata argumentatia e nula, religia presupune supranaturalul. Nu orice asumare a unei valori valoare reprezinta o religie.
      Siguranta este una dintre valorile fundamentale ale ingineriei si ar trebui sa conchidem ca ingineria e o religie. Absurd!
      Articolul abunda in exemple tehnice care sau false sau gresit aplicate oamenilor. Cel mai interesant e ca avem si un citat din Biblie- Adevarul ne va face liberi.
      Adica combinam inginerie, cu psihologie si cu sociologie ca s-o varsam in crestinism.
      Destul de clar, nu?

      1. Nu esti persoana care sa poata emite judecati de valoare. Critici un articol bine construit doar pentru ca spune adevarul si probabil este contrar intereselor tale.
        Cei mai multi oameni au capacitatea de a intelege adevarul si nu se lasa pacaliti de critici inutile, fara substanta.

      2. ValiP, vad ca ai mult timp liber sa ii contrazici pe toti, ba chiar sa ii ataci (vezi mai jos raspunsul tau catre Leon – “prea complicat pentru tine”, adica mai pe sleau il faci prost).
        Pentru informatia ta generala, cf. DEX, una din definitii suna asa: “RELÍGIE, religii, s. f. 1. Ansamblu de idei, sentimente și acțiuni împărtășite de un grup și care oferă membrilor săi un obiect de venerare, un cod de comportament, un cadru de referință pentru a intra în relația cu grupul și universul; confesiune, credință”
        Da, in general cuvintul religie implica si o notiune de divinitate, dar nu intotdeauna. Contextul in care e folosit e de asemenea important. Deci cuvintul a fost folosit absolut corect in articol. In fine. Pentru unii e clar, pentru altii nu.

        Ideea principala, daca am inteles eu bine, este cea a fricii excesive, bazata pe o realitate voit mult distorsionata si pe o idee care in mod normal este benefica – oamenii trebuie sa se simta in siguranta – dar care poate fi la nevoie “reconfigurata” in asa fel incit sa devina un instrument de control si chiar teroare. Nu exista in articol nimic care sa sugereze ca autorul ei neaga existenta virusului sau a nevoii de a-ti lua masuri de siguranta.

        Domnule Miclea, nu stiu daca ajunge la Dvs acest mesaj, dar reprosul meu ar fi ca incercati sa prezentati prea multe idei intr-un articol prea scurt, dind astfel posibilitatea sa fiti inteles gresit.

        1. Religia presupune intotdeauna supranaturalul, iar tu ai omis din definitia din DEX fix ultimel 2 cuvinte, care intregeau definitia: “confesiune, credință”.
          Utilizarea in sens extins a conceptului de religie face ca siguranta, dpdv ingineresc, sau sanatatea, dpdv medical, sa devina “religii”, ceea ce este absurd. Ele sunt infierate cu un citat din biblie (crestinism vs religia sigurantei/sanatatii, nu?)
          Sunt niste artificii filosofice ieftine, care nu demonstreaza nimic.
          Iar prezentarea lui pare complexa, dar e doar plina de false argumente.
          O abureala, prin care face misto de aia care vor sa stea in casa, in antiteza cu aia pe care-i mananca sa iasa.

          1. Faptul ca tu interpretezi cuvintele confesiune, credinta strict in sens religios, iar religia o asimilezi exclusiv unei definitii care implica obligatoriu supranaturalul este alegerea ta, deoarece orice alta explicatie ar fi in antiteza cu convingerile tale apriori. Articolul doreste sa atraga atentia asupra unei situatii care poate face rau societatii, fara pretentia de a avea argumente perfecte sau inatacabile. Tocmai acesta este rolul unei dezbateri. Esti binevenit sa critici constructiv si logic argumentele sale – acele patru fraze cu bold, dar ori nu vrei ori nu esti capabil, prin urmare folosesti expresii vulgare (“artificii filosofice ieftine”, “abureala”), un mic atac la persoana (“pseudo-psihologul deghizat in aviator amator”, “Nu e exclus sa fi fost platit ca sa publice asa ceva”) imbinate cu tactica argumentum ad infinitum.
            Asta este. Bucura-te ca esti liber sa fii chiar si un red herring.

        2. Cauta tu red herringi prin UK, Franta, Italia sau US, printre cei care n-au auzit de “ilustrul” Miclea, de-aia care habar n-au sa citeasca statistici si stau ca “prostii” prin case.
          Pe langa adjectivele mele, “gandirea mioapa” cu care ne gratuleaza Miclea e absolut invizibila, nu?
          Adica toata planeta asta e mioapa si ochelaristul Miclea vede bine, nu?
          Ha!

  14. In esenta trebuie sa terminam cu circul asta si sa ne apucam de munca ! Totusi, inainte de a te urca in avion, pentru zbor, trebuie sa te speli (si pe cap, unii stiu de ce !) folosind un boiler !

  15. Excelent articol, va trece ceva timp pana cand lumea va realiza ca marea pandemie nu a fost altceva decat cea mai mare inselatorie din istoria moderna a umanitatii….

    1. da. Efectele masurilor vor fii incomparabil mai dureroase decat cauza pentru care s-au luat. Includ aici si scaderea globala a imunitatii oamenilor atat ca efect al noii religii cat si eliminarii activitatilor profesioale, sociale, a invatamantului la copii si tineri, a activitatilor fizice. Si evident, nici cele economice nu vor fii deloc usoare.
      Asta e, le vom duce pe toate, cumva.

  16. Sa știi că domnu Miclea este tot formator de opinie. De asta trimite la mai mult publicații acest articol. Și nu doar pe acesta. Iar opinia dumnealui este că nu se moare, când de fapt spitalele in Marea Britanie sunt pline și mor și cadre medicale foarte multe. Dar așa e, nu se moare de prostie

      1. Sa inteleg ca d-voastra sunteti expert in educatie si psihologie si stiti mai bine ce trebuia sa faca d-l Miclea? Ne puteti da un document ca sa vedem filzofia d-voastra in domeniu? Nu de altceva dar d-l Miclea mi-a fost professor si preda atat de bine incat invatam in clasa lectia, acasa completam informatiile. Si acum ma folosesc de conceptele de baza predate de dansul.
        Iar legat de acest articol, este structurat pe cateva idei de baza, sunt bine explicate si sustinute logic, cred ca mai degreaba nu ati inteles d-voastra. In Romania bantuie fricile, obsesiile, gandirea de tip alb-negru, lipsa coerentei si a cunostintelor.

  17. Un psiholog care nu da nici cea mai mica dovada de empatie si care trateaza epidemia in mod tehnic, ca un inginer.
    Preocuparea pentru sanatate devine, in viziunea lui, o religie si un cult al sigurantei, care incetineste invatarea si inovarea!!!
    Daaa, in 2 luni de masuri restrictive invatarea si inovarea s-au redus, nu?
    Sau dimpotriva, au ajuns la niste cote incredibile?
    Cat de mult s-a digitalizat si s-a transformat Romania in aceste 2 luni?
    Dihotomia boiler-avion e artificiala, iar coeficientul de siguranta pentru boilerele obisnuite nu e 6.
    Nimeni nu doreste sa riste o explozie atomica, desigur, si de aceea boilerele pentru centralele nucleare au coeficient mare de siguranta.
    Mai toata planeta prefera masuri preventive pentru COVID-19, mai putin psihologii lipsiti de empatie, pentru care numarul de morti e prea mic, desi pandemia e in curs si datele sunt minimale si provizorii.
    Norul radioactiv e activ, dar pseudo-psihologul deghizat in aviator amator vrea sa zboare cu avionul prin el, ca altfel explodeaza stand acasa.
    Inteligent!
    Sau nu…

    1. Autorul nu se referea la preocuparea pentru sănătate ci la psihoza și panica provocate de preocuparea excesiva pentru acest virus într-adevăr contagios și periculos. Viata din păcate nu se oprește aici decit în caz de apocalipsa și sfirsit al lumii. Dacă trebuie sa trăim cu acest virus un an sau doi ce vom face stam în casa și așteptăm. Criza sociala și economica deja e foarte grava și cu efecte pe o perioada mult mai întinsă decit criza medicala prezentă.Iar marea digitalizare a României și a omenirii o sa ne transforme în niște roboti care o sa facem din ce în ce mai multe activități în mod virtual. Copii de 2 luni nu au mai ieșit din casa, ce fac ei în majoritatea timpului îți spun eu se joaca pe calculator. O sa facem excursii virtuale.,o sa jucam fotbal pe calculator, o sa socializam pe mess și wathapps. Bineînțeles stind în casă ascunși de coronavirus și așteptind primăvară.

      1. Nu e interzis sa iesi din casa, nici pentru copii, nici pentru adulti, ci poti s-o faci pentru un numar limitat de motive.
        Activitatea economica sufera oricum, si in tarile in lock-down si in celelalte,deci nu e argument valid.
        Ca fapt divers, metodele restrictive din Romania sunt de nivel mediu, sunt interzise numai anumite activitati economice, multe fiind permise, si poti iesi din casa din multe motive.
        Comparatia cu Spania si Italia ne arata ca masurile pot fi mult mai dure.
        Miclea a postat un articol cu viziune de patron care-si pierde clientii, nu de psiholog care studiaza comportamentul adultilor blocati in case, care nici nu prea asunt blocati, exceptandu-i pe cei de peste 65 de ani.
        Nu e exclus sa fi fost platit ca sa publice asa ceva.

  18. Un articol excelent. Felicitari !Poate ar trebui sa ne punem intrebarea de ce se induce aceasta “necesitate de siguranta” si se impun reguli si norme exagerate, aproape paranoice. Cine cistiga ? Cine castiga daca elevii, studentii, populatia nu este educata, scolarizata? Cui ii este folositoare panica, lipsa de curaj, de dorinta de experimentare, supunerea neconditionata? Raspuns- celor care conduc la nivel central si implicit la nivel local, celor care nu au facut si nu sunt in stare sa faca ceva, sau … dictatorilor. Asa pot conduce si manipula mai usor “prostimea” .
    Mai este o categorie de populatie care se ghideaza dupa “ziceri” si percepte precum : Crede si nu cerceta! Fericiti cei saraci cu duhul ca a lor este imparatia cerurilor! Fa ce zice popa nu ce face popa! Oameni care s-au obisnuit sa li se dea “pastile”, sa execute “intocmai si la fel”, sa li se spuna ce sa faca, sa nu gandeasca, sa nu judece. Ei urmeaza “sfaturile si indicatiile” unor formatori de opinie : “VIP”-uri de conjuntura -sportivi, cantareti, actori, ziaristi “influentabili”, lideri de sindicat, pastori, popi, … vezi posturile TV din Romania cu mare priza la … popor.
    Pentru unii dintre cei care au postat, cred ca ar fi indicat sa vada ce masuri au fost luate in Suedia, Germania, Anglia, Danemarca s.a. si sa compare viata de zi de zi de la noi si de la ei. Sunt necesare masuri de siguranta, nu zice nimeni nu, dar in urma aplicarii unora exagerate, apocaliptice s-ar putea ca la final daca nu murim de COVID 19 sa murim de … foame. De prostie, din nefericire … nu se moare.

  19. Scrie autorul: ” dacă raportăm mortalitatea COVID-19 la milionul de locuitori și comparăm cu alte rate de mortalitate (de cancer, de accidente auto, de gripă sezonieră, de tulburări cardiace, de accidente cerebrovasculare), semnificația datelor se schimbă.” E trist, e foarte trist cind un profesor universitar nu realieaza simplul fapt ca accidentele auto, tulburarile cardiace, cancerul si accidentele cerebrovasculare NU SUNT CONTAGIOASE si, prin urmare, nu au potentialul unei cresteri initial exponentiale, crestere care se va limta la un nivel greu de prezis. Pacat, asta spune multe despre lumea stiintifica din Romania.

    1. Din cate am înțeles, autorul a evidențiat că atenția sporită/exagerata asupra unei probleme, îți distrage atenția de la alte probleme; că trebuie să evaluezi sistemul in ansamblu, nu în parte. Și mai e un aspect pe care l-ai ratat in comentariul tău: el a vorbit despre mortalitate, tu vorbești despre contagiozitate; cred că nu trebuie amestecate/confundate, ci ele împreună au relevanță

  20. O nuanță, se pare, a scăpat unora dintre cititorii acestui text: simțul critic nu trebuie să adoarmă niciodată pentru a avea o perspectivă cât mai apropiată de realitate. De aici până la teoria conspirației și manipulare este foarte multă cale de străbătut: una este să supraevaluezi un pericol, din prudență, și cu totul alta este să te folosești de el pentru a-i controla pe ceilalți. Consecințele sunt diferite: în primul caz, poți salva niște vieți, în al doilea le poți distruge. Este suficient să ne-am pune următoarele întrebări: care ar fi fost dinamica pandemiei în situația în care nu s-ar fi luat nici o măsură de protecție? Care ar fi fost dacă am fi luat măsuri de protecție (mănuși etc.), dar fără izolare? În fine, de ce este atât de important ca sistemul medical să nu colapseze? Răspunsurile au legătură cu viețile oamenilor, nu cu manipularea, cred.

    1. Foarte bine punctat! Daca domnul profesor de filozofie ar fi stat un pic in spital, cu febra 40C, sau – poate – la ventilator, sunt convins ca ar fi avut o cu totul alta “viziune” despre asa zisa frica… E usor sa fi filozof si sa comentezi de pe margine.

  21. Așa m-am săturat de postacii care văd, în tot ce nu se potrivește cu ‘dragostea’ lor, doar atacuri politice! Nu mai poate omul gândi cu capul lui, nu se mai poate pronunța, decât citând admirativ din Vela, Iohanis și Orban! Altfel e pesedist, dacă nu cumva omul rușilor! E pur și simplu paranoică și profund dăunătoare această furie a conformității cu mainstream-ul! Și e atât de comodă pentru cei înregimentați!

  22. Citesc cu tristete comentariile. Insa daca nu ar fi marea majoritate adepta a religiei spaimei, nu s-ar fi ajuns aici.
    Cineva comenta ca Germania a pierdut al doilea razboi mondial. Hmm. Ce trist pentru ei. De asta conduc acum EU.
    Asadar, e greu de stabilit cine castiga si cine pierde intr-un razboi, fie el cald fie rece.
    Toti cei ce comenteaza impotriva isi justifica credinta prin faptul ca si celelatle tari fac la fel. Serios? Toate? In afara de faptul ca una e ce spun ca fac iar realitatea e greu de aflat (vezi culegatorii de sparanghel), de ce teoria “si altii fac asa” trebuie sa inhibe propria judecata sau sa duca la condamnarea celor neadepti ai religiei spaimei?
    Este totalitarismul (vezi WHO in acest caz) sursa unicului adevar?

  23. Si populismul in ascensiune este un rezultat al atitudinii oamenilor: il apreciaza pe ce care le spune ca are solutii, ca va fi bine, sa stea linistiti si fara griji ca se rezolva. Atunci cand vine unul si le zice ce probleme sunt, si le arata rezolvarea, care dealtfel, implica eforturi din partea lor, oamenii nu il voteaza, ba mai mukt, nici nu vor sa- l auda.

  24. E normal sa critice pentru ca are ce critica. Faptul ca suntem o “turma”de tari ar trebui sa-ti dea de gandit. Probabil ca tie nici un cip nu vor fi nevoiti sa-ti implanteze in viitorl nu foarte indepartat in care ne vom bucura de asa ceva. Esti deja “de-al lor”.
    Spitalele sunt “infundate”, ca sa te parafrazez, doar ca asa ti se spune tie. La fel si morgile.
    Pe plan mondial, daca te uiti la statistici, mortii de covid19 aia declarati (ca acum , slava domnului nu se moare de altceva, s-au eradicat o gramada de boli grave) nu insumeaza totalul mortilor dintr-o singura zi.

  25. Citind doar titlul si concluzia de la sfarsit poti comenta acest articol, de altfel interesant: nu toti suntem facuti la fel si ca atare avem nevoi diferite, fie ele si nevoi de siguranta in actualul context. Adica unii sunt mai expusi acestui virus decat altii. Deci pentru cei mai expusi este poate firesc sa se apropie de boilere ca masuri de precautie iar cei mai rezistenti de la natura sa fie avioane. Dar ce te faci daca nu stii cat de rezistent esti? Daca estimezi gresit poti ajunge in situatia de a te arunca in gol crezand ca esti avion si sigur vei plana cand de fapt tu esti un boiler si cu siguranta vei avea parte de un zbor scurt si fara planare. Seamana cu problema MIG-21: zbori cat merge motorul dar daca se opreste cobori din cer ca boilerul. Inainte se spunea ca fierul de calcat sau ca plugul.
    Mergand mai departe in corpul articolului putem lua pe rand aspectele enumerate:
    1. Este adevarat ca nu trebuie sa te lasi coplesit de bombardamentul de cifre si statistici prapastioase. Inexactitatea acestui paragraf este data de diferentele esentiale dintre celelalte cauze de deces si acest virus. Bolile cronice nu sunt transmisibile si depind in mare masura de mostenirea genetica si de stilul de viata spre deosebire de covid. Si mai important este faptul ca unii traiesc mult si bine cu diverse boli cronice pe cand cei vulnerabil la covid pot pleca din lumea asta in 2-3 saptamani, de cele mai multe ori singuri printre straini, uitati pe un pat de spital.
    2. La acest aspect e si mai simplu. “Carl von Clausewitz, un general prusac, scria în celebra lui carte Despre război că cine se apără mereu nu poate câștiga niciodată!” Serios … sa ne amintim de cele doua razboaie mondiale din secolul trecut. Cei care au atacat primii (germanii, austro-ungarii, japonezii) au castigat? Sau cei care s-au aparat au izbandit pana la urma. Care a fost costul statelor germanice dupa aceste razboaie? Si care au fost castigurile? Analizati-le voi. Oricum eu sunt reticent in a urma “sfaturile” unor militari, poate valabile pe campul de lupta dar rupte de realitatea vietii solciale.
    3. Nu a spus nimeni ca trebuie inchise scolile definitiv. Si nici nu inoveaza nimieni nimic in ultima luna de scoala! Ideea e ca pana la toamna sa dai timp inovatiei sa-si faca locul in sistemul de invatamant astfel incat din toamna sa poata supravietui situatiilor similare celei de acum. Scoala trebuie sa merga mai departe adaptandu-se la conditiile de moment. Aici are loc inovatia!
    4. Aici pot fi de acord cu autorul. Ar fi trebuit ca toti cei suspecti de infectare cu covid sa fi fost triati si tratati in locatii special amenajate tinand sistemele sanitare clasice departe de aceasta lupta. Exista multe spatii potrivite pentru acest scop ce ar fi putut fi amenajate ca spitale temporare, incepand de la hoteluri pana la pavilioane expo si sali de sport / stadioane noi. Nici unele din acestea nu sunt utilizate in aceasta perioada.
    In incheiere concluzionez si eu: nu e bine sa te panichezi si sa iti distrugi tot setul de valori si stilul de viata insa trebuie sa ramai realist si sa intelegi ca exista o diferenta intre curaj / indrazneala pe de o parte si inconstienta / bravada pe de alta parte. Deocamdata suntem agrenati intr-o lupta cu un inamic necunoscut (suficient) si nici nu ne cunoastem punctele slabe si tari care pot influenta deznodamantul. Informatiile de acum se bat de multe ori cap in cap si trebuie validate. Este nevoie de ceva timp pana sa putem sa fim increzatori ca putem iesi bine de aici si sa cunoastem si care este calea. Pana atunci e nevoie de putina rabdare, cumpatare si intelepciune. Vor veni si zile mai bune.
    Hai sa fiti sanatosi!

    1. Foarte echilibrat comentariul! Evident, extremele intotdeauna sunt de evitat. Panica nu ajuta, la fel cum nu ajuta nici ignoranta. Si nu ajuta nici parerile unora, ca ale domnului profesor, care vad consipratii peste tot… 🙂

  26. Vad ca tot mai des apar viteji după război care ne spun ca de fapt in Italia, Spania și America doctorii și sistemul sanitar sunt depășiți/te de situație in fiecare primăvara sau zi, pt doctori epuizarea fizica și psihică din perioada aceasta ii o stare normala de fapt. Și ca mortalitatea provocată de COVID 19 e un fleac și ca mor mai mulți bătrâni care aveau oricum alte comorbidități și oricum o sfecleau. Cum poți sa-ti asumi o astfel de poziție? Nu-i uman! Sa bagi in același oala o boala contagioasa cu cele oncologice sau cu accidente auto mi se pare o prostie. Bolile oncologice nu sunt transmisibile, iar accidentele sunt evenimente neprevăzute. Sa comparam totuși mere cu mere, nu cu pere. Nu înțeleg de ce toată lumea tine sa-și dea cu pararea in afara specializării lor. Vorbim totuși de o criza sanitara, sa-i lăsam pe cei cu expertiza in acest domeniu sa se pronunțe.

  27. Informarea detasata si comparativa din surse independente din toate colturile lumii va va da dimensiunea corecta a fenomenelor. Sa nu pierdem din vizor si pe cele aservite!
    Primul aritcol corect din media romaneasca! Divide Et Imperam functioneaza perfect in 2020!

  28. Prin informare detasata (neemotionala) din cat mai multe surse independente (din tari cat mai diferite), fara interese aservite precum cele “mainstream” vom afla situatia reala actuala. Nu trebiue decat sa va informati! Ignoranta la care a ajuns omul modern a atins ridicolul!! De aceea se intampla ceea ce se intampla. Divide Et Imperam !!!
    Felicitari pt primul articol “altfel”in media romaneasca

  29. Filosofie, analiza, psihologia educatiei fara psihologie si mai ales, fara educatie… Cred ca stim cu totii ca acestea palesc in fata realitatii crunte a unei societati corupte si dezinteresate de binele cetatenilor sai, dar mai ales a elevilor/copiilor sai.
    Prin urmare, eu, ca adult, POT SA ALEG sa fierb sau sa zbor, insa viitorul nostru, generatiile viitoare sunt obligate doar la fierbere… iar mie imi permit conditiile oferite la serviciu sa imi doresc si sa pot sa reiau lucrul, dar ce putem spune despre scoli, despre spitale??
    “E usor a scrie versuri,
    Cand nimic nu ai a spune”, nu?

  30. Sincer sa fiu, in acest articol nu văd decât critica pt puterea politică actuală din tara noastră, nimic constructiv. Tot ce critica la noi s-a întâmplat și în celelalte tari. Iar ce urmează să se întâmple la noi, celelalte tari abia au început să facă.
    Și dacă tot compara mortalitatea în funcție de boli, de ce celalate nu înfundă spitalele într-un timp scurt?

    1. E normal sa critice pentru ca are ce critica. Faptul ca suntem o “turma”de tari ar trebui sa-ti dea de gandit. Probabil ca tie nici un cip nu vor fi nevoiti sa-ti implanteze in viitorl nu foarte indepartat in care ne vom bucura de asa ceva. Esti deja “de-al lor”.
      Spitalele sunt “infundate”, ca sa te parafrazez, doar ca asa ti se spune tie. La fel si morgile.
      Pe plan mondial, daca te uiti la statistici, mortii de covid19 aia declarati (ca acum , slava domnului nu se moare de altceva, s-au eradicat o gramada de boli grave) nu insumeaza totalul mortilor dintr-o singura zi.

      1. Deci pt tine contează doar ce spun alți privitori de pe margine, nu ce spun cei care sunt implicați direct, adică cadrele medicale care nu știu pe cine sa mai salveze. Chiar am citit o statistica din Belgia unde, in mod normal, sunt 300 de morți pe zi, iar în perioada asta au ajuns la 600. Iar pe partea de cip, da, nu sunt nici eu “de-al lor”, cum foarte ușor tragi concluzii :)))
        Eu ma refer că ce critica dumnealui a fost făcut și în țări mai evoluate ca a noastră.

  31. Tot ce a spus domnul profesor e adevărat dpdv tehnic,biologic. Să nu uităm că oamenii în regnul animal sunt ființe inteligente, superioare cu suflet și credințe , lucruri ce-i definesc existența. Are liberul arbitru să-și aleagă cum să-și trăiască viața cu ceea ce-l face fericit și să creadă în ceea ce dorește. Parcă n-aș amesteca omul cu legile fizicii pentru că tot el poate crea bombe nucleare cum tot în același timp poate viețui într-o căsuță in pădure (alegere). Fiecare ființă umană e unică ,cu universul ei. Și apoi dacă vine o boală precum Coronavirus , fără vaccin și tratament, foarte contagioasă, e normal sa te temi, pentru că dacă mori, nu mai existi și nu mai contează absolut nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cei mai mulți profesori, directori de școli și părinți cred că școala lor poate face ce trebuie în pandemie, dar persistă “angoasa generală” / Nu e nevoie doar de măsuri sanitare, ci și de măsuri educaționale pentru ieșirea din criză – studiu

Un sfert dintre participanții la un studiu referitor la politicile educaționale în context pandemic, realizat când școala era pe punctul să înceapă, apreciau că școlile lor nu erau pregătite pentru…
Vezi articolul

Alexandru Balaș, profesor la New York: Sancțiunile impuse Rusiei „nu mușcă din dușmani”, au fost la niște bănci de mâna a doua, la oligarhi care au conturi și în paradisuri fiscale. De ce nu se blochează conturile oligarhilor pro-Putin, care sunt din gașca lui? Nimeni nu vorbește de gazoductul Nord Stream 1 și de embargouri pe produsele care vin din Rusia

„Toată retorica lui Putin și tot naționalismul acesta în care Ucraina e parte din Rusia mă fac să mă gândesc că s-ar putea să vrea, pe de altă parte, toată…
Vezi articolul

Premieră în școlile românești: Sistem de învățare a limbii române de către elevii ucraineni refugiați din calea războiului, dar și pentru copiii români care se întorc din străinătate cu familiile / Lista celor 71 de „școli deschise” identificate într-un proiect al Comisiei Europene, Băncii Mondiale și al Ministerului Educației

În premieră în sistemul românesc de învățământ, copiii care nu știu limba română și sunt fie refugiați din Ucraina, fie parte din diaspora românească reîntoarsă în țară vor avea la…
Vezi articolul