Mircea Miclea, avertisment: universitățile, predispuse să promoveze toți studenții pentru bani

1.933 de vizualizări
Ministerul Educației trebuie să modifice urgent finanțarea universităților, prin decuplarea banilor de numărul de studenți. “Atrag atenția asupra unui risc: pentru a-și menține numărul de studenți și așa mic, universitățile vor fi predispuse să facă rabat de la calitate și să îi promoveze pe toți, ca să nu își piardă finanțarea”, a declarat Mircea Miclea, într-o analiză asupra universităților realizată pentru EduPedu.ro.
Suntem în al doilea an consecutiv cu minime record de înscriși la licență: 383.000. Miclea a avertizat că ceea ce “trebuie făcut de urgență la nivel de minister este să asigure finanțarea învățământului superior pe bază de granturi și nu pe bază de locuri”, după care să ierarhizeze programele de studii. Asta ar asigura finanțarea facultăților care livrează calitate.

Anul universitar 2018-2019 începe astăzi cu cele două portofolii vitale pentru funcționarea învățământului vacante: nici Educația, nici Cercetarea nu au miniștri, după demisia lui Valentin Popa și a lui Nicolae Burnete.

Este simptomatic, aș spune, pentru că arată cât de puțin importante sunt în realitate aceste domenii pentru politicieni, dincolo de declarațiile pe care ei le fac. Constatăm din nou schizofrenia între declarațiile lor referitoare la importanța acestor domenii și realitate”, a declarat Mircea Miclea, pentru EduPedu.ro.

Doar 383.000 de studeți încep astăzi facultatea, la jumătate față de 2009, arată datele INS. “E foarte important să fie foarte bine pregătită. Dacă o generație care e numeric mai redusă e foarte bine pregătită, efectul nu va fi substanțial. Dacă ei, însă, sunt și slab pregătiți, efectul poate să fie catastrofal”, avertizat fostul ministru al Educației.

Mai atrag atenția asupra unui risc: pentru a-și menține numărul de studenți și așa mic, universitățile vor fi predispuse să facă rabat de la calitate și să îi promoveze pe toți, ca să nu își piardă finanțarea, ceea ce va eroda și mai mult interesul pentru învățare. Ce trebuie făcut de urgență la nivel de minister este să asigure finanțarea învățământului superior pe bază de granturi și nu pe bază de locuri. Asta înseamnă că tu, ca minister, îi dai unei universități un număr de granturi echivalentul costurilor studierii unui ciclu de studii de către un student”, a continuat Mircea Miclea.

Acesta a precizat că universitatea trebuie să primească apoi libertatea “să facă managementul grantului, cum socotește de cuviință: de exemplu, poate să combine două granturi și să dea un grant de studiu pentru un student real mai mare decât cel inițial sau poate, dacă nu are suficienți studenți, să utilizeze granturile respective pentru cercetare. Logica este să nu mai asociezi banii cu numărul de studenți. Dai unei universități un număr de granturi și o lași să facă ce crede cu acele granturi. Atunci, universitatea își permite să facă calitate. Ea știe că dacă nu promovează studenții slabi, nu pierde granturile. Pentru că tu îi dai granturi, nu costuri per student echivalent”.

Asta a fost filosofia inițială a legii. Din păcate, au schimbat-o și au revenit la a finanța per student echivalent, ceea ce este dezastruos, pentru că universitățile sunt tentate mereu să își păstreze studenții cu orice preț, ca să nu piardă bani. Dacă, însă, separi finanțarea de studenți și dai granturi independente de universități, atunci poți păstra calitatea în universități. Asta ar trebui implementat urgent”, a atras atenția Miclea.

Fostul ministru a adăugat că următorul obiectiv trebuie să fie ierarhizarea programelor de studii oferite de universități:Ierarhizarea trebuie să aibă consecințe financiare, similar ca la fotbal. Ultimele 3 programe de studii, deci medicina peste tot în țară, psihologia peste tot în țară, ultimele trei clasate pierd dreptul la finanțare publică și banii lor se duc spre primele trei cel mai bine clasate. În felul acesta se însănătoșește sistemul. Elimini în felul acesta programele de studii unde se face calitate proastă. Are de câștigat și studentul, pentru că știe mai clar unde merită să meargă, dar are de câștigat și statul, pentru că dă bani acolo unde se face calitate

Președinte al comisiei prezidențiale pe educație care a generat legea educației nr. 1/2011, Miclea a declarat pentru EduPedu.ro că a “atras atenția încă din momentul raportului Romania educației, România cercetării, că populația școlară potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS) va scădea cu 25% până în 2020, luând ca reper 2005, și cu 40% până în 2050. Este așadar întâi efectul demografiei” scăderea numărului de studenți.

  • Alte cauze al scăderii dramatice a numărului de studenți, pe lângă cauzele demografice:
  • “În al doilea rând, oportunitățile de a studia în străinătate la prețuri rezonabile, mai ales în UE, îi fac pe mulți absolvenți de liceu să studieze în străinătate.
  • În al treilea rând, există o dezamăgire față de multe dintre specializările universitare care au apărut după ’90, mai ales după 2000 și care s-au dovedit a fi baloane de săpun: multe specializări care nu făceau decât să ofere norme cadrelor didactice, dar nu ofereau competențe pe piața muncii. Specializări de genul Studii Europene, la nivel de licență. Da, poate funcționa la nivel de master, dar nu licență, pentru că nu îți dă șanse pe piața muncii.
  • La fel, nu cred că îți dă șanse pe piața muncii să studiezi Management la nivel de licență. În final, cine te angajează manager la 21-22 ani, când nu ai condus nimic, decât propria mașină eventual? Dacă vrei să faci studii serioase pe aceste domenii, ele sunt justificate la nivel de masterat, pentru că ai studiat ceva înainte și integrezi cunoștințele să faci management sau studii europene”.

Sursa foto: news.ubbcluj.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesoara Monica Halaszi, membră în grupul de lucru care a scris programa de Limba și literatura română de clasa a IX-a: Problematic nu e că există Slavici sau Creangă în manualul școlar, ci că nu există aproape nimic din secolul XXI lângă ei. Nimic care să îi facă pe elevi să înțeleagă că literatura este un continuum, nu o relicvă

Monica Halaszi, profesoară de limba română la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița și membră a grupului care a lucrat la programa pentru clasa a IX-a, publicată recent în dezbatere…
Vezi articolul

Conferință organizată de Fundația Vodafone și Edupedu.ro

VIDEO Profesorii nu vor fi înlocuiți de Inteligența Artificială în viitorul apropiat și mediu, spune Mihnea Moisescu, decanul Facultății de Automatică, de la Politehnica din București: Toate disciplinele pe care le predați aduc plusvaloare elevului. Dar dacă mergem pe învățare mecanică, nu vom avea nicio șansă în fața sistemelor viitorului

Mihnea Moisescu, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București, atrage atenția că inteligența artificială „nu trebuie să ne sperie”. „Nu suntem atât de departe, încât să…
Vezi articolul

EXCLUSIV Majoritatea școlilor cu predare în limba germană nu respectă legea și nici dreptul minorității de a primi integral instruire în limba maternă, dar Ministerul susține că ele își păstrează statutul pentru că „elevii nu pot fi privați de acest drept” / Statisticile existente arată că sunt școli cu secții germane care au zero materii predate în această limbă

Liceele și școlile cu predare în limba germană sunt obligate, prin lege, să predea toate disciplinele în această limbă. Cu toate acestea, datele disponibile privind predarea în școli cu secții…
Vezi articolul

Votul anti-românesc și anti-european e consecința eșecului României educate, în bună măsură. 43% din diaspora a votat un om care ar închide probabil granițele. Oamenii și-au tras singuri un glonț în picior, entuziaști, crezând că fac bine. Asta înseamnă lipsa gândirii – analiză a profesorului Radu Vancu

„Trăim într-o țară care nu mai formează gândire critică și gândire, de fapt. Asta se întâmplă când educația eșuează. Aproape un sfert dintre votanți, adică votanții lui Călin Georgescu, au…
Vezi articolul
Ana Sipciu / Foto: Arhiva personala

Ana Sipciu, fondatoarea unei librării pentru copii: ”Descoperirea” titlurilor bune poate fi o provocare din cauza cantității de conținut care trebuie filtrat / Mă bucur că am ajuns să avem discuții înflăcărate despre cărți, asta înseamnă că devin din ce în ce mai importante. Abia aștept să devină virale și cărți atât de bune, încât nu ne putem abține să vorbim super-entuziast despre ele

Ce înseamnă o carte bună, atunci când vorbim despre piața de carte pentru copii? Avem de-a face cu o avalanșă de carte proastă, propusă spre cumpărare părinților, profesorilor și copiilor?…
Vezi articolul