Rata de succes de 76% anunțată de Ministerul Educației la Evaluarea Națională 2020 ascunde 10.000 de elevi care n-au mai ajuns din clasa a VII-a până la examen și alți 12.000 de absolvenți de clasa a VIII-a absenți pur și simplu din examene. Acești 22.000 de copii, adăugați celor 38.000 cu note sub 5 duc la un total de 60.000 de copii absolvenți de clasa a VIII-a care au eșec școlar, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro.
Profesor universitar și fost ministru, Miclea spune că “cel mai grav lucru, însă, este că aceste lucruri se știau din 2014. Atunci am făcut o analiză care arăta că în clasa a II-a rata de eșec era de 24%. Deci de când erau ei [elevii care săptămâna trecută au dat Evaluarea Națională – N.Red.] în clasa a II-a, noi puteam să știm și să prezicem rezultatele din clasa a VIII-a. Deși s-a știut, nu s-a făcut nimic”.
“Eu vreau să acuz direct și brutal clasa politică. Toți au știut. Din 2014 noi știam că rata de eșec școlar este între 20 și 30%. Ăsta mi se pare cel mai grav lucru: s-a știut, dar niciunul dintre decidenții de la nivel guvernamental nu au făcut nimic, nici președintele. Zero! Și în analiza aceea am și spus ce trebuia făcut“, a continuat Miclea.
Analiza realizată de Mircea Miclea, cu privire la rezultatele de la Evaluarea Națională 2020:
“Sunt câteva lucruri care cred că merită spuse. Întâi, rata de reușită de 76% [medii peste 5 anunțate de Ministerul Educației] s-a raportat la candidații prezenți, care sunt 160.468. Dacă, însă, raportăm la numărul de absolvenți de clasa a VIII-a, atunci eșecul școlar crește de la 24% la 30%. Iar dacă îi socotim atât pe cei care au luat sub 5 – care sunt peste 38.000, și îi socotim și pe cei care nu s-au prezentat la examen, dar care erau anul trecut în clasa a VII-a, avem alți 22.000. Deci în total peste 60.000 de copii absolvenți de clasa a VIII-a care au eșec școlar, adică nu s-au prezentat sau au luat sub 5; asta înseamnă aproximativ 1 din 3 dintre absolvenți.
Pentru că avem:
- 182.000 de elevi înscriși în clasa a VII-a anul trecut, care ar fi trebuit să ajungă acum la examen
- 172.531 de absolvenți înscriși la Evaluarea Națională 2020
- 160.468 de prezenți la examen
Avem, așadar, 22.000 de copii care nu s-au prezentat și 38.000 de copii care au luat sub 5. Practic, 1 din 3 copii absolvenți de clasa a VIII-a nu a satisfăcut cerințele minime ale programei, deci 1 din 3 copii are eșec școlar. Acest lucru este grav.
Cel mai grav lucru, însă, este că aceste lucruri se știau din 2014. Atunci am făcut o analiză care arăta că în clasa a II-a rata de eșec era de 24%. Deci de când erau ei în clasa a II-a, noi puteam să știm și să prezicem rezultatele din clasa a VIII-a. Deși s-a știut, nu s-a făcut nimic. Acest lucru arată eficiența extrem de redusă a sistemului de învățământ, din moment ce din clasa a II-a și până în clasa a VIII-a ai exact același procent de eșec.
Eu vreau să acuz direct și brutal clasa politică. Toți au știut. Din 2014 noi știam că rata de eșec școlar este între 20 și 30%. Ăsta mi se pare cel mai grav lucru: s-a știut, dar niciunul dintre decidenții de la nivel guvernamental nu au făcut nimic, nici președintele. Zero! Și în analiza aceea am și spus ce trebuia făcut.
Un alt lucru este că diferența dintre rural și urban e foarte mare. Încă din analiza pe datele din 2014 am atras atenția că diferența rural-urban crește de la clasa a II-a, la clasa a IV-a și a VI-a. Iar acum constatăm că a crescut și mai mult la finalizarea clasei a VIII-a. Acum 6 ani, diferența rural-urban era de 10 până la 20%, iar acum este de peste 100%, adică dublă. De pildă, elevi cu media sub 5 în urban sunt 15%, iar în mediul rural 38%, deci mai mult decât dublu.
Prin urmare, din nou se arată ceea ce spuneam atunci: școala, în loc să egalizeze șansele copiilor, acționează ca un diferențiator de șanse. Adică nu își îndeplinește una dintre misiunile fundamentale – de a asigura egalizarea șanselor copiilor. Dacă ești născut în mediul rural, ești condamnat la analfabetism funcțional.
Ce e trist e că s-au tocat o grămadă de bani de către ONG-urile din jurul Ministerului și nu s-a făcut exact ceea ce tebuia să se facă pentru copiii din mediul rural.
- Despre gradul de dificultate al subiectelor de la Evaluarea Națională 2020:
Se vede că sunt simple, pentru că numărul mediilor de 10 s-a dublat, față de anul trecut [sunt 839 de medii de 10 în 2020, cel mai mare număr din ultimii 7 ani – N.Red]. În consecință, interpretarea acestor rezultate foarte bune din perspectiva mediilor de 10 se poate realiza în 2 feluri:
- fie elevilor le priește să stea cu părinții acasă, mai mult decât să meargă la școală, așa cum s-a întâmplat în acest an din cauza pandemiei, și ei obțin note mai mari, ceea ce este un vot de blam pentru școală
- fie subiectele au fost foarte ușoare, anume făcute ca să mușamalizeze și să cosmetizeze eficiența extrem de scăzută a sistemului de învățământ primar și gimnazial. Rata de eșec este 30%, este 1 din 3, dacă noi îi raportăm pe cei care au luat sub 5 la totalul celor care anul trecut erau în clasa a VII-a, la cei 182.000.
Eu susțin a doua intrepretare. Cred că mai degrabă s-au dat subiecte foarte ușoare și mi-ar plăcea să fie aceasta interpretarea corectă, altfel avem un un vot de blam major pentru prestația profesorilor.
- Pauza de învățare vine la câteva luni după ce OECD a anunțat rezultatele României la PISA 2018: Învățământul românesc este ultimul la matematică, penultimul la citire și științe din Uniunea Europeană, are scoruri ridicate la bullying și gălăgie în clasă care afectează scorul la citire, și mai mult de jumătate dintre elevii de 15 ani cred că nu-și mai pot îmbunătăți inteligența, față de Estonia unde 77% cred că și-o pot îmbunătăți.
Această teorie – cum că inteligența ta nu se mai poate dezvolta – este rezultatul prestației didactice a profesorului. În România, profesorii îi acuză constant pe elevi că sunt proști și eticheta aceasta se lipește de capul lor și nu mai cred că își pot modifica prin efort performanța intelectuală.
- Proiecția pentru învățământul din România, la următoarea testare internațională, având în vedere golul adus de pandemie:
Pandemia a produs un gol în educația elevilor, dar în alte părți s-a început școala deja, la toate nivelurile – vezi Franța, și se merge cu toate motoarele turate – și se dau sume enorme pentru cursuri remediale, vezi Anglia.
La noi, nu s-a făcut niciunul dintre aceste lucruri, nici măcar să se înceapă școala mai devreme în septembrie, din 1 septembrie [nu 14 septembrie, așa cum este prevăzut – N.Red.], pentru ca să recuperezi măcar o parte din rămânerea în urmă. Și nu s-a făcut niciun fel de pregătire. Asta ar fi avut ca efect recuperarea, dar și funcția de buffer, de rezervă de predare pentru cazul în care vine iar în iarnă pandemia, să ai măcar predate niște lucruri. Nici măcar această decizie absolut minimală pentru remedierea deficitului nu s-a realizat.
Ce pot estima este că la următoarele evaluări internaționale situația noastră va fi și mai proastă, în mod cert. Dar nu am nici cea mai mică speranță că decidenții vor lua vreo măsură în condițiile în care de acum 6 ani știau exact rezultatele care s-au obținut acum. Tot n-au făcut nimic. Mai ales că acum o să spună că nu au bani.
- Care sunt cele mai afectate clase, de oprirea școlii în timp de pandemie?
Mediul rural este masiv afectat, pentru că ei nu au avut acces nici la tehnologiile digitale, deci la bruma de învățare online care s-a produs, și nici nu au avut acces la profesori.
A fost o mare greșeală care s-a comis după 15 mai. După încetarea stării de urgență, trebuia ca măcar în sate – eu garantez că în 90% din sate nu există niciun infectat – să se poată relua cursurile. Pentru că aceia sunt copiii cei mai vulnerabili la analfabetismul funcțional și pentru ei nu s-a făcut absolut nimic. E criminală treaba asta: să privezi de la dreptul de la educație cel puțin 1 milion de copii, luând decizii globale, în loc să lași deciziile la nivelul consiliilor locale. Satele sunt comunități care sunt autocentrate, nu circulă lumea foarte mult în sat, deci pericolul nu e foarte mare.
Toate datele ne arată că nu le pasă în mod real de educație. Din moment ce ai niște date de acum 6 ani și nu faci nimic. Și nu este vorba numai de acest guvern. Nu au nicio viziune strategică. Dacă gândim doar de azi pe mâine, trăim doar de azi pe mâine. Dacă nu ne învățăm să gândim strategic, vom muri de foame, o să exportăm muncitori de cules sparanghel.
- În situația în care ne aflăm, cine poate schimba lucrurile: familiile sau guvernul?
Dacă guvernul nu poate să rezolve problema educației, ar trebui să-și depună demisia toți, pentru că sunt niște incapabili. Și problema este a întregului guvern, nu este doar a ministrului Educației. Are multe implicații rezolvarea problemei. Implicații financiare, de exemplu, de salarizare a cadrelor didactice, deci sunt implicate și Ministerele Finanțelor și Muncii, implică resurse și factori care depășesc un simplu ministru al Educației.
Soluția este combinarea metodelor de predare față în față cu tehnologiile digitale, pentru fiecare lecție din programa școlară. Cei mai buni profesori din țară creează 3 variante a acelei lecții:
- una pentru copiii obișnuiți
- alta remedială pentru copiii cu dificultăți de învățare
- alta de excelență
Aceste înregistrări ale lecțiilor lor se pun pe platforma națională de e-Learning conform articolului 170 din Legea educației și în felul acesta obții 2 efecte:
- îi oferi oricărui copil din România, mai ales celor din mediul rural, accesul la lecțiile celor mai buni profesori. Nu numai la prestația didactică a profesorilor din clasa lor
- îi forțezi pe profesori să se perfecționeze, pentru că știu că în fiecare zi elevii și părinții lor vor compara lecția lor cu lecțiile de pe platforma online. Si vor fi forțați să se perfecționeze, știind lucrul acestal.
Asta este soluția. Dar, sincer, am încredere zero că se va pune în practică. Din moment ce au trecut 6 ani și nu s-a pus în practică nimic.”
Citește pe larg analiza realizată de Mircea Miclea pentru HotNews.ro în urmă cu 6 ani, când elevii care au susținut acum Evaluarea Națională erau clasa a II-a:
Costin Ionescu
Nina Vasile
Raluca Pantazi
Dacian Dolean
Virgil Iordache
11 comments
Părerea mea este că majoritatea profesorilor fac tot ce le stă în putință pentru a ridica nivelul elevilor. De doi ani le spun elevilor mei că trebuie să lucrăm în timpul verii dacă vrem să avem rezultate în timpul anului școlar. Niciunul nu a fost interesat să renunțe la o parte din vacanță.
În timpul anului mă lupt cu ei ca să aplicăm câteva cunoștințe teoretice. Atitudinea lor este pasivă, deși au toate cunoștințele pentru a realiza lucruri frumoase. Ei așteaptă ca profesorul să gândească și să vrea în locul lor. Am văzut astfel de copii într-un bazin de înot. Stăteau în apă refuzând să se miște, în vreme ce antrenorul și părinții erau dezarmați. Dacă cuiva nu îi este necesară învățătura, nu ai cum să i-o bagi cu de-a sila în cap. Nu ai cum să forțezi pe cineva să bea apă dacă nu îi este sete.
Cred că aruncăm blamul în mod gratuit pe profesori. Da, sunt și profesori slab pregătiți, dar se pare că nici copiii nu mai sunt ce au fost.
Adica 0.5% din elevi au reusit dubla. In ce tari din UE se mai regaseste un procentaj asemanator? Faceti o comparatie cu Germania. Daca tot faceti jurnalism. 3% reusesc 10 la mate si 4% la romana. Fara meditatii, probabil sute de milioane de euro in minim 2 ani de meditatii, cred ca erau 0 copiii cu nota 10 la orice materie. Poate asta se doreste. O intrebare, de cand nota 5 e benchmark-ul in educatie? Va uitati pe testele PISA? Poate Dl Miclea ar dori subiecte de examinare gen olimpiada internationala? Poate faptul ca scoala nu are in centru atentiei elevul/copilul are un rol in rezultatele catastrofale ale scolii in ansamblul ei.
Scoala trebuie sa inceapa cand trebuie, ca nu dam noi acum totul peste cap ca asa crede Miclea. Miclea trebuia sa se dea cocos cand a fost vremea lui, acum, dupa razboi, multi viteji… Mereu, cand e vorba de carente, prelungim termene in loc de solutii. E mai usor sa dam in cap profesorului si sa nu constientizam cauzele reale ale rezultatelor proaste, in special din rural, decat sa cautam rezolvari. Hai sa fim seriosi: in pix ii doare pe elevii de la tara de ce predau eu si s-a vazut la predarea online- sfidare pe fata. Ei au alte griji: munca sezoniera pentru bani multi si rapid, ca deh, vine iarna si daca traiesti din ajutor social, tre’ sa ai niste bani deoparte, au grija gospodariei unii, au grija carciumei altii. Au muuuulte griji, dar, culmea, invatatura nu se numara printre ele. Ii vezi cand si cand pe la vreun program sau curs disperati sa aiba adeverinta ca sa-si ia permis, sa aduca da pa Anglia un …ertzan. Pa Anglia si pa Franta nu e nevoie de scoala multa, iar sparanghelul iese si fara sa conjugi verbul a A IESI. Asta e nivelul, nu ai cum sa faci performanta unde nu ai nici macar baza. Ca sunt exceptii, ok, de acord, dar majoritatea asa sunt. Si cum taranul de azi nu mai este cel de ieri, muncitor si trudit de muncile campului, taranul din ziua de azi cauta banul rapid si simplu. Si scoala dureaza…si e nasol…si tre’ sa inveti…valeu…si sa te trezesti dimineata…si sa respecti un program. E mai fain ca asistat social sau la intins mana…
Da-i in masa pe taranoii aia mici, nu? Cui ii pasa de ei, se descurca si singuri. Tu scoate bani din meditatii de pe urma lor, si ai grija sa ajungi la oras cat mai repede.
Daca ne uitam pe paginile ISJ-urilor vom vedea o sumedenie de experti in educatie. De asemenea exista structuri in MEN si CNEE care cu asta ar fi trebuit sa se ocupe in aceasta perioada dificila: cu selectia expertilor, profesorilor sau grupurilor de lucru care sa predea continuturile din programa scolara, intr-o maniera accesibila
atat d.p.d. vedere stiintific, cat si tehnic tuturor elevilor, astfel incat, pana la inceperea scolii, sau in caz extrem si daca reincepe pandemia in septembrie, acestea sa poata fi accesate de elevi si evident de parinti!
Ar fi o mare nedreptate sa se considere drept predate si insusite continuturile lectiilor la diverse discipline dupa data de 10 martie 2020. Este evident si lesne de inteles motivul pentru care s-a renuntat la materia aferenta acestei perioade la examenela de final din acest an scolar.
Dar in cazul acesta trebuiesc regandite programele scolare; materia ( extrem de stufoasa) pentru disciplinele de examen trebuie reesalonata realist, mai ales ca din cauza virusului accesul la traditionalele si din pacate necesarele meditatii in particular a fost restrictionat.
Este oare exagerata ingrijorarea unui parinte, care s-a substituit atator dascali in ultima perioada, de a sti din timp (adica de pe acum) la ce continuturi sa se astepte din toamna, cum va arata Evaluarea Nationala in anul de gratie 2021? Ce ramane din matematica aceea complicata si din toata gramatica limbii romane, de care elevii nu vor mai auzi in liceu? Toate desinentele, conjugarile, formele clitice, hiaturile, omofonele, omografele si cate si mai cate trebuiesc buchisite doar pana in clasa a VIII-a, ca dupa bacalaureat sa avem mari semne de intrebare privind stapanirea ortografiei, fara sa mai amintim de morfologie sau sintaxa!
Sunt de parerea d-lui prof. Miclea conform careia scoala ar fi trebuit reluata cu un numar redus de elevi in clase, (nu doar la sate) cu respectarea masurilor de igiena si de distantare. Parintilor si elevilor ar fi trebuit sa li se fi comunicat din timp faptul ca reluarea cursurilor va avea loc cu catva timp mai devreme (inainte de 14 septembrie), pentru ca a intervenit uitarea (in 6 luni ), iar romana si matematica trebuiesc reluate de la inceputul anului scolar, nu doar din semestrul al II-lea.
Personal consider ca se face de zeci de ani o mare nedreptate altor discipline, punand o miza atat de mare pe aceste doua materii, pentru care elevii se pregatesc tintit din clasa I si care se confunda adesea cu suma calitatilor si defectelor lui! Si mai cred ca a sosit timpul sa evaluam si altceva la copiii nostri decat matematica si romana…
Iar in cazul in care din cauza numarului nepermis de mare de elevi din clase, care face imposibila distantarea sau respectarea unor masuri de siguranta minime impuse de aceasta pandemie, cum va arata anul scolar 2020-2021?
In lumea in care traim azi si in fata problemelor de ordin psihologic carora cu mic cu mare trebuie sa le facem fata, sa fi ramas tot Monastirea Argesului, de pilda, ca si “pe vremea mea” biletul de intrare la liceu?
Avand in vedere ca nu ni s-a dat nimic si ni s-a cerut, corect ar fi, daca revine din toamna virusul, sa se conceapa dupa programul si manualele digitale lectiile aferente fiecarei clase cu profesori cu experienta in predare online(cum sunt cei de la Telescoala), iar lectiile respective sa fie incarcate pe un site national, iar elevii sa primeasca si un DVD acasa. Profesorii sa fie in somaj tehnic, asa cum au fost toate categoriile sociale in pandemie, pentru ca, nu-i asa si noi, cadrele difactice contribuim DIN PLIN la somaj si ajutoare sociale. Astfel, haideti sa lasam oamenii care se pricep in conceperea si prezentarea online a lectiilor, sa faca ce stiu ei mai bine. In orice punct al anului scolar, elevul poate fi notat din ceea ce a facut pana atunci: 1 semestru, 1 semestru si jumatate sau cat o fi, in functie de situatia de urgenta. Restul, sunt OZN-uri, strutocamile si ce mai vreti.
Macar un lucru are dreptate, si anume scoala ar trebui sa inceapa de la 1 septembrie, asta daca le pasa de elevi. Dar, desigur, este mai important turismul, apoi bagam meditatii la greu….normal, doar smecherii care isi permit. Restul la sparanghel, ce plm, tara ne vrea prosti.
Cum spune domn profesor, 1/3 sunt out din start, 1/3 vor lucra la call center, pe restul ii aranjeaza mamitica, ca doar de-aia fura taticul la greu.
Stati in casa, dragi romani, stati la locurile voastre, tovarasi.
Si plantarea de copaci anuntata pentru anul scolar 2005-2006 a fost un esec . . .
Și d-voastră, ca fost Ministru al Educației, sunteti responsabil de dezastrul din Învățământul românesc de toate gradele.
Ati pornit o Reformă prin care ați intrat în coliziune frontală cu Sistemul și în loc sa luptați până la capăt, v-ați dat la o parte și acum criticați de pe margine.
Cat despre zecile de mii de copii cărora Școala nu a putut sa le asigure un minim de Educație, viitorul lor sună bine:
Culturile de sparanghel sau alte legume din Europa ii așteaptă…
Nici nu e cazul sa înceapă scoala la 1 septembrie. Nu toată lumea își permite sa meargă în concediu în sezon. Mulți merg în septembrie.
Din pacate nu se pune accent pe educatie….
E simplu sa conduci un popor de “prosti”