Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției – Rodica Zafiu, președintele secției de Filologie / Ea spune că la votul preliminar din secție scriitorul obținuse 9 din 9 voturi / „Este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect”

6.359 de vizualizări
Mircea Cărtărescu / Foto: Facultatea de Litere/ Cristina Bogdan – Facebook.com
Mircea Cărtărescu, scriitorul român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română, el picând „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat, miercuri, în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, contactată de Edupedu.ro. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent, în cadrul procedurilor de desemnare a noilor membri.

În urmă cu doi ani a mai avut loc o procedură prin care o eventuală intrare a lui Mircea Cărtărescu a fost blocată de la bun început, în secție, după cum Edupedu.ro a relatat atunci. În prezent, Rodica Zafiu, președinte intermar al secției de Filologie, spune că evenimentele de atunci au fost „o încurcătură” descrisă greșit în presă, ea declarând că votul în secție a avut loc abia acum și a fost unanim în favoarea nominalizării lui Mircea Cărtărescu.

  • Rodica Zafiu pentru Edupedu.ro: Mircea Cărtărescu „a fost votat înainte în secția noastră de filologie. A fost votat în unanimitatea celor prezenți, cu 9 voturi din 9”, într-o ședință ce a avut loc cu aproximativ o lună în urmă. „Dar, din păcate, a căzut la votul Adunării generale, astăzi, la distanță de un vot. Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susținut cu multă căldură de secție, dar…”

Ea a explicat faptul că, în cadrul procedurilor, se înregistrează propuneri de la fiecare secție, iar fiecare nominalizat trebuie să obțină două treimi din numărul total al voturilor în Adunarea Generală. Acest lucru s-a întâmplat, în ședința de miercuri, cu persoane propuse de alte secții, care urmează să fie anunțați de instituție, dar nu cu Mircea Cărtărescu.

Ea a comentat că, în urmă cu doi ani, mai fusese „o știre greșită în presă, care a fost corectată. El nu mai fusese votat, dar atunci tocmai prin aproximări din astea știri imperfecte a ieșit că n-ar fi luat decât două voturi în secție. A fost o încurcătură. El abia acum a fost votat în secție, abia acum vreo lună. Și a avut nouă voturi din nouă”. E a apreciat că în 2023 „a fost o încurcătură totală” în privința voturilor.

Potrivit Rodicăi Zafiu, în urma votului de miercuri „este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect, de răsplătire a valorii, care este foarte evidentă. Dar asta se întâmplă”.

Cine sunt membrii Secției de Filologie a Academiei Române:

Președinte interimar – prof. univ. dr. Rodica Zafiu

Membri titulari:

  • acad. Nicolae BREBAN
  • acad. Gheorghe CHIVU
  • acad. Mircea Aurelian MARTIN
  • acad. Gabriela PANĂ DINDELEGAN
  • acad. Ion POP
  • acad. Nicolae SARAMANDU

Membri corespondenţi:

  • prof.univ.dr. Ileana (Elena) MĂLĂNCIOIU
  • prof.univ.dr. Eugen MUNTEANU
  • Ana BLANDIANA (Otilia Valeria RUSAN)
  • prof.univ.dr. Rodica-Ileana ZAFIU

Membri de onoare din ţară:

  • prof.univ.dr. Sorin ALEXANDRESCU
  • dr. Alexandru Virgil Ştefan MAREŞ
  • prof.univ.dr. Florica DIMITRESCU-NICULESCU
  • prof.univ.dr. Valeria GUŢU ROMALO
  • prof.univ.dr. Mihai ZAMFIR

Membri de onoare din străinătate:

  • Mihai CIMPOI (Republica Moldova)
  • Ion DRUȚĂ (Republica Moldova)
  • Ion HADÂRCĂ (Republica Moldova)
  • ist.art. Serge FAUCHEREAU (Franța)
  • prof.univ.dr. Maria MANOLIU-MANEA (SUA)
  • Valeriu MATEI (Republica Moldova)
  • Michael METZELTIN (Austria)
  • prof.univ.dr. Virgil NEMOIANU (SUA)
  • Lorenzo RENZI (Italia)
  • Dumitru ȚEPENEAG (Franța)

Secretar ştiinţific:

  • prof. univ. dr. Otilia SÎRBU
Modalitatea de selecție a noilor membri ai Academiei Române

Statutul Academiei Române, înnoit în 2021, așa cum este prezentat pe site-ul instituției, descrie felul prin care Academia poate primi noi membri. Mecanismul arată că votul din secțiile specializate – de care Mircea Cărtărescu nu a trecut momentan – este doar începutul unei proceduri complicate, ce se termină cu un vot în Adunarea Generală, unde alegerea trebuie validată de cel puțin două treimi dintre membri. Prin statut, membrii Academiei Române sunt aleși pe viață, iar numărul lor este fix: “Numărul maxim de membri titulari și membri corespondenți ai Academiei Române — stabilit prin lege — este de 181, iar cel al membrilor de onoare este de 135, dintre care cel mult 40 cu domiciliul în țară.”

Statutul prevede, la art. 11:

  • “Art. 11. — (1) Membrii Academiei Române sunt aleși pe viață.
  • (2) Membrii corespondenți vor fi propuși dintre personalitățile cu activitate de creație de mare valoare, apreciată după impactul asupra dezvoltării științei, culturii, vieții sociale și economice a societății.
  • (3) Titularizarea se va face pe baza acelorași criterii folosite la alegerea ca membru corespondent, luându-se în considerare și rezultatele obținute după primirea în Academia Română, inclusiv activitățile desfășurate în cadrul acesteia.”

Procedura de primire a noilor membri:

  • “Art. 12. — (1) Propunerile pentru membrii corespondenți, prin referate de susținere, pot fi făcute de către membrii titulari și corespondenți ai Academiei Române sau de către instituții de învățământ, de cercetare și de cultură dintre personalități din domeniile culturii și științei; propunerile se adresează secțiilor științifice de specialitatecare le discută și, după caz, le adoptă sau le resping, în condițiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari și corespondenți ai secției.
  • (2) Fiecare propunere trebuie însoțită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale candidatului, 10 (zece) lucrări reprezentative și o prezentare a impactului operei științifice, literare sau artistice a celui propus.
  • (3) Propunerile pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secției prin vot secret din rândul membrilor ei corespondenți, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) și (4).
  • (4) Propunerile pentru membrii de onoare se fac de către secții.
  • (5) Biroul prezidiului examinează propunerile secțiilor din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut și prezintă concluziile sale prezidiului.
  • (6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secții biroului prezidiului și dă aviz, rezultat prin vot, pe care îl comunică adunării generale.
  • (7) După ce propunerile au fost avizate de prezidiu, dosarele candidaților se depun cu cel puțin 25 de zile înainte la Cancelaria Academiei Române și o prezentare se afișează pe site cu cel puțin 15 zile înaintea adunării generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei Române.
  • (8) Propunerile de membri corespondenți și de onoare nu pot fi supuse adunării generale decât după primirea consimțământului scris al candidaților.
  • (9) Adunarea generală își constituie cvorumul din jumătate plus unul dintre membrii votanți. Aceștia sunt: membri titulari pentru alegerea membrilor titulari, membri titulari și corespondenți pentru alegerea membrilor corespondenți, membri titulari, corespondenți și de onoare pentru alegerea membrilor de onoare.
  • (10) Alegerea este validată prin votul secret a cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți.


9 comments
  1. Istoria Academiei Române sprijină teza conform căreia în 1989 ar fi avut loc o revoluție în România? Și nu mă refer nicidecum la schimbările de nume, sau de fețe, mă refer mai curând la caracterul brusc și fundamental al transformării valorice, ideologice, sociale, politice și culturale.

  2. Uluitor! Refuzul la nivel înalt al valorii. Negarea realității valorii unui om, opozitionism. Ce simptome or fi astea de la academie?
    Oribil! Zici că e vot dar cine votează?! Când absurdul apasă pe butonul de vot.

  3. Poate au citit articolele politice ale lui „Cartărăscu” in siajul corabiei cu intelectuali cârmuită de T. Băsescu. Spre deosebire de beletristica dumnealui, publicistica este execrabilă. Poate are noroc anul ăsta la premiul Nobel pt literatura. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Premieră în Franța: examenul de la final de gimnaziu devine obligatoriu pentru admiterea la liceu, din 2027. Elevii care nu obțin „Brevetul” vor merge la pregătire specială sau în formare profesională

Introducerea examenului de la finalul clasei a VIII-a ca obligatoriu pentru admiterea la liceu este una dintre măsurile cheie anunțate de ministrul Educației din Franța, Anne Genetet. Într-un interviu acordat…
Vezi articolul

Reacția Facultății de Filosofie la protestele generate de o conferință la care au fost invitați Petre Roman și Teodor Brateș: Evenimentul nu a fost organizat de facultatea noastră

Facultatea de Filosofie a Universității din București ia poziție “în legătură cu invitarea domnilor Petre Roman și Teodor Brateș la un curs desfășurat în cadrul facultății”. Evenimentul “reprezintă inițiativa personală a…
Vezi articolul
Reforma digitală

Dezbatere online – Reforma digitală a Educației, marți, 8 iunie de la 15.00: Georgi Dimitrov (Comisia Europeană), Ligia Deca, Sorin Cîmpeanu, Ciprian Teleman, Daniel Funeriu, Vasile Dâncu, Dragoș Iliescu, Raluca Negulescu-Balaci, Mihaela Nabăr și Dacian Dolean despre conținuturile educaționale adecvate pentru o digitalizare eficientă

Digitalizarea educației înseamnă conținuturi și competențe: modele de lecții smart, exerciții multimedia, resurse educaționale accesibile oricând copiilor și părinților, pe care profesorii să știe să le folosească. Care este planul…
Vezi articolul