Prima remarcă: multitudinea sarcinilor de lucru (17, plus compunerea, care de fapt nu e compunere), fără a fi însă prea multe și fără a face imposibilă încadrarea în timpul regulamentar de examen, la această probă de început a evaluării naționale pentru elevii claselor a VIII-a din școlile românești, promoția 2024.
A doua remarcă: subiecte și sarcini accesibile, uneori prea accesibile (ex. sarcinile de la Subiectul I. A 1-5, sarcini de nivelul clasei a IV-a). De altfel, elevii înșiși au spus și au recunoscut acest lucru!
A treia remarcă: tipar cunoscut din evaluările anilor anteriori, exersat și asumat, atât la clasă, cât și la (suntem siguri!) meditațiile particulare.
A patra remarcă: șablon cât încape (8 sarcini de tipul ”Scrie în casetă”), elementele de șablon și ghidare fiind prezente inclusiv la așa-zisa ”compunere” de la Subiectul al II-lea în care elevilor li s-a cerut să scrie compunerea notând, prezentând, precizând, corelând… etc.
A cincea remarcă: aceeași lipsă de interes a celor care au redactat subiectele și baremele de corectare pentru scrierea corectă, pentru claritatea ideilor, pentru ortografie și punctuație, pentru care se acordă și în acest an doar câte un punct, în baremele de corectare, menținându-se precizarea de paradox absurd că pentru lizibilitate se acordă 1 punct, criteriu și punctaj care ar trebui să dispară din bareme, conștientizându-se absurdul situației în care unui elev cu o scriere ilizibilă ar trebui să-i scazi doar un punct și, în absurdul situației, celelalte 89 (pentru că 10 sunt din oficiu) să le evaluezi cum?! din moment ce scrisul este ilizibil (!!!). Vă reamintesc că vorbim și scriem despre proba de Limba și literatura română la o evaluare națională în România anului 2024!
Am scris și am vorbit despre această absurditate și în anii trecuți și e de mirare că nu s-a putut înlocui criteriul de lizibilitate (care de fapt, nu ar trebui să fie criteriu, ci condiție obligatorie a unei lucrări și să nu se puncteze, fiind subînțeles) cu sintagma ”estetica lucrării”!
În rest, ar mai fi de observat câteva inadvertențe din punctul de vedere al proprietății termenilor utilizați și al formulărilor din cerințe și barem (ex.: La Subiectul I, A 1: ” Scrie în casetă doi termeni care fac parte din câmpul lexical al naturii” s.n., MB, știindu-se că natura nu are ”câmp lexical”, pentru ca nu folosește cuvinte, ci cuvântul natura are un asemenea câmp!, apoi, tot la Subiectul I, B 1. ”Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Conțin diftong ambele cuvinte din seria”: s.n., MB, știindu-se că nu cuvintele conțin diftongi, ci silabele! Tot la B, punctul 5: ”Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza.” Verbele sau modurile trebuiau precizate? Baremul zice că modurile, desigur!). Aș mai adăuga că, inclusiv la compunere, care ar trebui să încurajeze originalitatea și subiectivitatea , ghidajul este prea evident, așa ca să nu ne mai mirăm de recentele recomandări PISA care insistă pe nevoia de cultivare a originalității și creativității și în educația românească!
Aș mai preciza doar că am rezerve serioase și în legătură cu afirmațiile și observațiile scriitorului și profesorului Radu Vancu, pe care îl prețuiesc, de altfel, afirmații referitoare la nevoia de texte la EN din scriitori contemporani ”pentru a arăta elevilor că literatura nu este neapărat un discurs muzeal”, zice el, din două motive, zic eu:
- Pentru că la EN de la clasa a VIII-a nu se evaluează și nici nu se poate vorbi de o evaluare propriu-zisă la literatura română (Asta o facem în liceu și Radu Vancu la facultate);
- Pentru că un scriitor adevărat, de valoare, a fost și va fi contemporan (prin opera sa) cu toate generațiile, după cum Shakespeare, Eminescu sau Blaga sunt, fără îndoială contemporanii noștri. Precum și Ana Blandiana sau Mircea Cărtărescu, spre exemplu, desi, nu sunt sigur că elevii noștri de la EN de astăzi ar fi fost mai norocoși și mai fericiți cu texte din Cărtărescu sau Blandiana, spre exemplu. Ce ziceți?
Mihai Peticilă
Mirabela Amarandei
Ioana Nicolescu
Costin Ionescu
Alexa Stănescu
14 comments
Fetița mea de 10 ,a scris pe ciornă mult să fie corect și nu a mai reusit sa treaca compunerea pe foaia de examen…Nui normal un copil bun și care a muncit să nu i se ia in considerare ciorna mai ales că a facut foarte bine pe ciorna…Merită să sufere pt că sistemul mai mult incurca copii decat îi ajuta
Există o instruire a elevilor înainte de a începe proba, unde unul din punctele subliniate este ca elevii să NU scrie doar pe ciornă (care se colectează și se aruncă-ntr-un dosar, nimeni nu se uită la ea), ci OBLIGATORIU pe foaia de examen, și li se atrage atenția în mod special să transcrie la timp.
Iar elevii semnează că au luat la cunoștință.
Fetița dvs a semnat fără să asculte cei se spune?
sunt de acord cu dvs,până la un punct, as vrea sa va aduc spre cunoștință următoarea situație.. clasa semestrul 2 clasa a 4 , toată clasa a 5, respectiv o buna parte din clasa a 6 online line, interesul școlii zero fata de copiii noștri, știu ce spun din propria experiență, copii buni dascăli lipsă, în clasa a 8 DNS de la romans ia o de unde nu i?, înlocuitor nu, pt ce ca doar suntem clasa a 8, și atunci vb de muieti s postării. copilului meu va lua nota bună la lb română pt ca are potențial și pt ca a fost pregătit în afara școlii. la matematică același lucru cu specificația ca s au perindat și vreo 5 profesori la clasa in acești ani minunați! nu pot decât,,sa mulțumesc sistemului de învățământ,, aștept cu nerăbdare sa plece la o școală din străinătate, nici nu mai contează țara pt ca decand treci granița interesul pt educația copiilor primează
Domnule Bertea, este foarte ușor să persiflăm copii pe care nici măcar nu îi avem în fața noastră. Subiectele de tipul celor care vă lasă impresia că le- ar înmuia posmagii ne spun mai multe despre sistemul școlar de stat, cu precădere despre profesorii care fac parte din el decât despre copii. Se urmărește ocultarea dezastrului din învățământ, doar- doar vor obține mai mulți copii un nenorocit de cinci. Dacă ne- ar păsa cu adevărat, ar fi extrem de simplu de aflat dacă un profesor și- a făcut munca sau a tăiat frunze la câini. Dacă dintr- o clasă nu obțin cel puțin jumătate medii de șapte la o materie, avem o problemă, iar vârfurile reflectă nu prestația profesorului la ore, ci pe cea a meditatorului de acasă. Suntem obligați să înscriem copiii la școală, dar școala nu are deloc obligații? Dacă îi ducem doar ca să avem de unde- i lua, să știți că mai există părinți cărora le pasă de ei și că ei pot să le găsească alternative bune de educare. Dar vrem să știm cum stăm. Au ajuns profesorii să le spună copiilor că nu e obligația lor să facă pregătire pentru examene, dar ce le mai place să se mândrească cu performanțele copiilor pe care nu ei i- au pregătit! Lipsesc profesorii de la orele copiilor care au evaluare, profesori care predau materiile incluse în evaluare…dar hai, să râdem de copii!
nu, profesorii nu au obligatia sa faca pregatiri pentru examene. si de ce ar face-o voluntar(!!!) cand toata ziua sunt terfeliti? exemplu aici prin comentarii.
De-acord. Acești făcători de subiecte trăiesc în lumea lor, in nici un caz a copiilor-elevi…nici un progres, stați “liniștiți”….și căutați să vă feriți copiii dumneavoastră și ai prietenilor, cunoscuților de acest tip de sistem până la 14 ani. La liceu are opinie și putere, e conectat cu prieteni ce studiază afară, se văd, povestesc. Cum noi in 1994-1995 am dat jos o asistentă universitară incompetentă, ei vor fi capabili de asta la vârste mai mici, fiind isteți, reprezentați, având ONG-uri și VOCE.
Hiat, diftong, triftong, paronime, si alte aberatii pe care trebuie sa le invete un elev de parca e filolog… Si din cauza asta nu mai are timp sa citeasca, sa se joace, sa socializeze. Invata sa faca compuneri despre aventurile unor personaje, aventuri la care ei pot doar sa viseze, pentru ca nu au timp sa le experimenteze.
Și care este relevanța acestui examen? Învățământul obligatoriu se încheie mult după clasa a VIII-a! Filtrul acesta (testarea națională/treaptă etc) este nerelevat și inoportun! Orientează copiii doar spre anumite licee (teoretice – de „top”!) alimentând și mai mult aberația semicomunistă/post comunistă : la liceu merg cei „deștepți” ….! Deoarece se bazează pe memorare și mai puțin pe abilități și cunoștințe utilizate în situații practice (vezi testele PISA).
Trebuia demult eliminată și orientată spre evaluarea a ceea ce știu să facă (efectiv) copiii și mai puțin asupra cantității de informație stocată….
Acest,domn ,nu înțelege ca generațiile s-au schimbat și chiar dacă mulți dintre noi nu acceptăm,acești copilași sunt minunați sunt ancorați la realitate,au o altfel de gândire.
Acum 20 de ani trebuia să înveți pe dinafară niște comentarii,pe care bietul copil le uita.
Din cauza acestor somități,pline de idei și de afirmare s-a dus învățământul romanesc.
Trăim alte timpuri și sunt alte generații,trebuie să ne adaptăm noi la ei.
Este inadmisibil să oferi asemenea subiecte! sunt prost redactate, nu au o veridicitate in a face un clasament al corectitudinii.
Consider ca ar trebui schimbate radical subiectele pentru a incuraja elevii buni si a le asigura locul meritat in economia liceelor de top.
Cu astfel de subiecte pot lua si mediocrii note mari.
Asta e Romania total needucata
Ar trebuie schimbati cu prioritate si urgent , atat cei care au redactat subiectele , cat si cei care le-au aprobat si pus in aplicare.Sa terminam odata cu analfabetii cu facultati si doctorate ! Apoi ar trbui sa vina randul ministrului , CARE ARE VINA CEA MAI MARE .
Are dreptate Mircea Bertea, în mare măsură! Subiectele sunt foarte prost alcătuite. Caracterul șablonard, schematic, mimetic, este principalul defect. Elevilor nu li se solicită gândirea și creativitatea, ci aplicarea mecanică a unor structuri memorate la acele ore de meditații, avantajoase numai pentru profesori. Nivelul de dificultate al acestor subiecte a scăzut an de an, ajungându-se aproape în situația ridicolă a întrebărilor care conțin răspunsul, în genul celebrelor replici din Caragiale: “Nu-i așa că Pământul e rotund?” “Da, domnule!”.
Cam bate câmpii; deși pe alocuri are dreptate parțial ,prea despica firu-n patru !Pai ce a fost așa ușor în textul ăla din Cireșarii ,de ex?Că scos așa din context nu e chiar la îndemână ,când te grăbești,sa identifici că cel cu verificatul mușchiului pe copaci nu e Ursu (in dialogurile alea unde se strigau fiecare pe numele lui).Apoi întrebarea cine pe cine a găsit;pai scrie undeva in text la un moment dat că s-a organizat o căutate dar de fapt copilul cu cățeluș i-a găsit pe cireșari in jurul focului ,deci ?Și treaba cu fonetica e o prostie pt o limbă ca a noastră care se citește cum se scrie…Asta-i subiect pt cercetători și academicieni.Poate-mi spune și mie cineva ce rost are să înveți așa ceva…Ce-i folosește unui inginer în viața daca știe asta?Asta e de studiat la anumite licee de profil (și univ).Cum sa te iei de faptul că nu e clar pe cine sa evidențiezi ?Pai când se spune despre vb și modul lor ce ,trebuia să precizeze la fiecare ?Gen,”evidențiati din text verbele și evidențiați și modurile verbelor selectate…”.Mai bine ne-am uita cum cerem să ne exprimam (sau să înțelegem formulările) pt nivelul clasei a 8-a că eu constat pe forumuri că nici oamenii cu studii superioare nu mai fac diferența între încuiat,închis,blocat(de ex când e vb despre o ușă).La fel și cu ăștia mici bombardați de atâtea detalii inutile,ai vrem academicieni de la 14 ani și rezultatul este că nu reușim să+i învățăm nici baza,sa ne putem înțelege între noi De aici și atata harta peste tot și lipsa de performanta chiar și la privat…Vai de capul nostru…Auzi,că a semănat cu cea de anul trecut.Pai ba hahalera,la meditațiile la care suntem forțați să apelăm ca nu vă faceți datoria la clasa și pt că-i sufocați cu prostii inutile in viața,au făcut subiectele de acu 5 sau 7 ani nu doar pe cel de anul trecut(și rezervele lor).De unde dracu să bănuiască cineva că se va da asemănător cu anul trecut ?In final ,cum adică a fost ușor ,sculați la 6h30 (de parcă sunt angajați) ,că sa fie la 8 la școală ,să înceapă testul la 9h30 și pe cei din urmă să-i țină inca cel puțin 30 min acolo că să aibă ei martori la scanat e puțin lucru? Adică una peste alta termina cam la 12h30 ,cam la 6 ore de la trezire și cu stresul și volumul ăla de munca si e ușor pt niste copii ,nu?Pai ce ba dau examen la NASA unde depind de ei viețile astronauților?Capete seci…Cu un sfert de materie predată dar predată ,explicată și însușită corect străinii au o societate la ani lumina de noi(inclusiv ca realizări academice ,cercetări,invenții,bani făcuți,etc) dar noi suntem aia deștepții,nu?De aia continuam de zeci de ani cu programele astea încărcate și depășite…Vai și amar de voi,marii academicieni rupți de realitate !
Sunt de acord cu tot ce ați scris. Copiii primesc texte care nu fac parte din lecturile predate la clase, sunt necunoscute, la prima vedere. Formularea enunțurilor este pretențioasă, dacă nici la matematică nu sunt capabili să fie clari ( Se dă… asta, asta și asta; se cere asta… no, facem pe deștepții, ne concurăm cu copiii care nu ne pot da cu flit, sunt obligați să ne suporte ), ce pretenții să mai avem de la restul? Oamenii aceștia au văzut vreodată copii? Copiii de acum nu mai citesc. Este o realitate dureroasă. Ar fi cazul să ne punem întrebări, dincolo de familie, dincolo de mirajul internetului, la care a contribuit inclusiv școala ( li se cere pentru că sunt profesori comozi, dar vor copii sârguincioși ), i- au căpiat cu lecturile recomandate…ori clasici neadaptați vârstei, ori contemporani mediocri, care dacă nu ar fi în grațiile ministerului, ar muri de foame, care imită autori străini și neapărat trântesc cu bidineaua o culoare locală, o tușă de anticomunism din carton umezit, un simulacru de fapt, cât să reiasă în ce țară de * s- a născut cititorul-copil, să nu care cumva să viseze să își facă un viitor aici. Vor ajunge copiii să nu mai știe să facă diferența dintre un măr și un nuc, dintre o vacă și o găină, cu ce se hrănesc fiecare… Credeți că exagerez? Luați cărțile de biologie de gimnaziu…clasificări și definiții cu carul, doar că e pus înaintea boilor. Nivelul lor nu ține de cultura generală, ci mai degrabă li se adresează celor care vor să urmeze o profesie în domeniul de care aparține materia studiată. Același pattern este la toate materiile! Învățăm, dar neapărat tot proști să rămânem. Copiii au un program zilnic de școală de i- ar face de rușine și pe unii maturi. Sunt dascăli cu copii proprii, au parte de ambele perspective. Sunt mulțumiți de situație? Cât asimilează copiii lor la clasă, fără ajutor suplimentar?
Dacă nu va ajunge Creangă să fie tradus din română în română…