Mircea Bertea: Între inutilitate și ridicol. Indemnizația pentru titlul științific de doctor, atribuțiile suplimentare obiective și valorificarea lor lunară suplimentară

15.619 vizualizări
Foto: Arhiva personala
Ar fi greșit să spun că acest articol a pornit exclusiv de la știrea Edupedu.ro privind Nota Inspectoratului Școlar Județean Neamț din 17 ianuarie a.c., notă despre care am aflat de pe acest portal (Vezi Sporul pentru titlul de doctor va fi plătit din luna ianuarie doar dacă activitatea profesorilor este verificată suplimentar – notă a ISJ Neamț).

În cuprinsul articolului cu acest titlu se poate citi: ”Indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor se va plăti doar dacă atribuțiile specifice din fișa postului sunt valorificate și verificate în mod suplimentar, conform OUG 115/2023, Art. XXVIII. Astfel că, începând cu luna ianuarie 2024, statele de plată vor fi aprobate de către ISJ Neamț doar dacă la persoanele care au indemnizația de titlul doctor va fi menționat la comentarii că s-au verificat activitățile trecute în fișa postului… Sporul pentru titlul de doctor va fi plătit din luna ianuarie doar dacă activitatea profesorilor este verificată suplimentar – notă a ISJ Neamț” (Edupedu.ro, 19 ian. 2024).

Așadar, ar fi greșit să spun că acest articol a pornit exclusiv de la știrea despre Nota din 17 ianuarie a.c. a Inspectoratului Școlar Județean Neamț, după cum nici un pot nega că știrea de pe Edupedu.ro despre această notă nu-și are rolul său în scrierea acestor rânduri. Dincolo însă de știrea Edupedu și de Nota propriu-zisă, hotărâtoare au fost numărul mare de cititori ai acestei știri și zecile de comentarii foarte pertinente făcute pe marginea acestei știri (note), știre ce numără la ora la care scriu aceste rânduri 43.509 vizualizări, provocând cel puțin tot atâtea reacții și îngrijorare și încingând tastele mijloacelor electronice de comunicare ale unui număr impresionant de cadre didactice (și nu doar cadre didactice!). Interesul atâtor cititori și comentariile provocatoare au grăbit documentarea și au impulsionat hotărârea mea de a scrie prezentul articol. Se cuvine, de asemenea, precizat faptul că vineri, 19 ianuarie a.c., dată la care a apărut știrea pe Edupedu.ro, din informațiile furnizate de colegii mei directori de licee și colegii pedagogice, ISJ Neamț era singurul inspectorat din țară care transmisese până la acea dată o asemenea notă în teritoriu. Adaug că, deși știrea despre Nota de la Neamț a tulburat serios ”apele doctorale” și educaționale în țară, am convingerea că ar fi greșit să dăm vina pe adresa inspectoratului de la Neamț către instituțiile din subordine pentru inițierea acestei tulburări generale, inspectoratul în cauză făcându-și doar datoria din poziția sa de instituție subordonată Ministerului Educației, așadar, Guvernului. Aceasta, deși ca structură a comunicării, sunt câteva inadvertențe în Nota de la Neamț, inadvertențe la care am putea, cu altă ocazie și în alt context, zăbovi!

O primă întrebare (aproape retorică) și un prim răspuns: A transmis ISJ Neamț școlilor din subordine un neadevăr sau ceva nou? Desigur, nu. La o citire rapidă a Notei, instituția de îndrumare și control al învățământului din județul Neamț nu a făcut altceva decât să reamintească în teritoriu obligativitatea (valabilă, de altfel, pentru toate inspectoratele școlare județene și pentru conducerile școlilor din țară – dacă ne referim doar la învățământul preuniversitar) punerii în practică a prevederilor articolelor XXXVIII și XXXIX din OUG 115/14 decembrie 2023. Iată textul acestor două articole din Ordonanța în discuție:

”Art. XXXVIII – Alineatul (1) al articolului 14 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art. 25. (s.n., M.B)

Art. XXXIX – În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgentă, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, au obligația de a dispune modificarea fișelor de post, în condițiile art. XXXV.”

Așadar, textul Notei de la Neamț le reamintește școlilor din județ în mod expres de prevederile articolului XXXVIII al OUG 115/2023, precizând că indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor, cuantificată lunar, va fi plătită doar dacă atribuțiile specifice din fișa postului sunt valorificate și verificate în mod suplimentar. Însă, nici textul din Ordonanță și nici cel din Nota ISJ Neamț nu precizează concret modalitățile prin care atribuțiile specifice din fișa postului personalului care deține titlul științific de doctor sunt valorificate și verificate în mod suplimentar. Așadar, la o primă citire, cel puțin aparent, până aici nimic nou în Nota ISJ Neamț față de textul Ordonanței.

Însă, la o citire mai atentă a Notei de la Neamț, pot fi identificate câteva sugestii de procedură pentru școlile nemțene care au personal posesor al titlului de doctor în domeniul în care activează, anume acelea că, pentru a asigura aprobarea lor, începând cu luna ianuarie 2024, statele de plată vor avea o rubrică în plus, rubrică intitulată ”Comentarii” și că în această rubrică se va menționa că, pentru personalul respectiv, ”s-au verificat activitățile trecute în fișa postului”.

Simplu, nu? Adică, pentru o nouă sarcină, o nouă rubrică. Și nu una oarecare, ci una care se cheamă chiar ”Comentarii”. Înțelegeți cum dintr-o cerință ce părea inițial un nonsens, ISJ Neamț face ceva realizabil?! E drept, ”un realizabil” birocratic prin excelență, inutil în fond, dar util ca formă, chiar permițând orice formă, din moment ce rubrica justificatoare a plății îndemnizației de doctorat se intitulează ”Comentarii”…!

Presupunând că prin ”s-au verificat activitățile trecute în fișa postului” s-ar înțelege verificarea activităților suplimentare (cele pentru titlul de doctor!) din noua fișă a postului, trebuie să recunoaștem că autorii Notei de la Neamț au gândit și acționat cel puțin aparent în favoarea doctorilor din sistem, a directorilor de școli și, desigur, a lor, nemaicerând ca la ”Comentarii” să fie menționat și că au fost valorificate în mod suplimentar aceste activități. Ceea ce, trebuie să recunoaștem, dacă s-ar fi cerut, ar fi complicat până spre imposibil credibilitatea celor menționate la această rubrică suplimentară a statelor de plată și, prin urmare, ar fi putut duce la neaprobarea lor. Repet, fără această precizare de valorificare obligatorie a activităților din fișa (suplimentară a) postului, procedura pare aplicabilă, desigur, birocratic, după cum cred că a fost și gândită! Adică în sensul de a adăuga ceva ”activități suplimentare” la fișa veche a postului și apoi de a verifica lunar dacă ele sunt trecute acolo, în noua fișă a postului! Și atât! Spunem ”a verifica”, deși nu știm cine și cum se vor verifica activitățile suplimentare la fișa postului directorului, spre exemplu, dacă și el e doctor, sau la fișa inspectorului școlar general doctor sau chiar la aceea a ministrului doctor! După cum se poate observa, am scris ”a verifica”, pentru că așa scrie și în Nota la care facem referire și nu ”a evalua”, ceea ce ar fi fost cu totul altceva, având și cu totul alte posibile consecințe. Așadar, putem bănui că se face referire la o verificare în mare, ceva de genul verificării cantitative a temei de casă, ca atunci când eram noi elevi și învățătorul/profesorul, trecând printre bănci și sesizând existența temei în caiet, făcea cu roșu un fel de V mare tăiat la mijloc, semnul ”Văzut”, ceea ce nu însemna și că tema de casă/exercițiile/problemele erau și corect rezolvate.

De asemenea, s-ar putea ca, în cazul consemnării de la noua rubrică de ”Comentarii” mențiunea că ”s-au verificat activitățile trecute în fișa postului” nici măcar să nu mai trebuiască să fie scrisă în fiecare lună. Doar avem la îndemână copy paste-ul. O expresie și o procedură uzuale când e vorba de unele doctorate la noi, plus rubrica de ”Comentarii”, ”inspirat” introdusă aici, de parcă nu ne-am săturat de atâtea și atâtea ”comentarii” pe tema doctoratelor din toate domeniile! Și, să fim corecți, nu doar românești: iată, tema e actuală (copy paste-ul plagiator) chiar și la Harvard.

Și, deși se face o pioasă confuzie aproape generală între indemnizația de doctorat (sintagma corectă) și sporul de doctorat (sintagmă inexistentă în reglementările în vigoare!), s-ar putea ca toată harababura asta având ca rezultat doar aparent eficientizarea activității doctorilor din aparatul bugetar românesc și, eventual, ceva economii la buget, să nu fie altceva decât un bun prilej de a inventa un nou spor, sporul de doctorat, pentru cei însărcinați cu verificarea îndeplinirii prevederilor articolului XXXVIII al OUG 115/2023, personal care nu are titlul de doctor, criteriu esențial pentru a se putea pronunța cu celeritate dacă atribuțiile specifice din fișa postului personalului bugetar cu doctorat sunt valorificate și verificate în mod suplimentar. Doar nu se poate permite ca doctorii să se verifice și să se valorifice între ei, nu?! Și, dacă credeți că acest scenariu ar avea o cât de mică șansă, grăbiti-vă să puneți în aplicare prevederi identice cu cele din Nota de la Neamț. Sau chiar mai năstrușnice. Rubrica ”Comentarii” suportă orice. Important este ca la statele lunare de plată în această rubrică să fie de fiecare dată menționat negru pe alb că ”s-au verificat activitățile trecute în fișa postului”. Statele vor fi astfel cu siguranță aprobate. Și, poate, de ce nu?!, să inițiați o teză de doctorat exact cu această temă, împușcând, cum se spune în popor, doi iepuri cu un foc, adică rezolvați problema legată de plata indemizației de doctorat și mai și câștigați un nou titlu de doctor, onorific în acest caz, pentru că nu puteți beneficia simultan de două indemnizații.  Deși, ca să se poată plăti și să nu rămână astfel doar onorific al doilea titlu de doctor, puteți să o numiți altfel, de exemplu, spor de doctorat!

Ar mai fi o temă actuală de cercetare doctorală, anume despre ce ar trebui adăugat la Ordonanța în cauză pentru ca indemnizația de doctorat să nu mai fie plătită deloc, nimănui. Numai că, ar trebui atunci, vorba unei tinere profesoare cu doctorat, să cercetați și modalitățile prin care acest lucru să se întâmple ”după tăierea pensiilor speciale, a celor de serviciu, după majorarea vârstei de pensionare pentru personalul din MAI și militar, precum și după depolitizarea conducerilor instituțiilor publice”. Deși, zic și eu, și sper că și dumneavoastră, că munca și rezultatele de înaltă calitate trebuie recunoscute și răsplătite, indiferent de domeniul de activitate. Așadar, și doctoratele. Desigur, cele pe bune! Altfel, rămânem în continuare cu ”măsuri” și dezbateri sterile, pendulând între inutilitate și ridicol.


15 comments
  1. Cum poate un director care nu are doctorat, ci cel mult gradul didactic I sa verifice un profesor care are gradul didactic I si titlul stiintific de DOCTOR? Daca e pus director politic nu inseamna ca stie cu ce se mananca doctoratul. Mai mult e si invidios pe cei 400-500 lei net primiti in plus de profesorii care au doctorat pentru ca exista sansa sa il depaseasca la salariu.
    Cadrele didactice cu doctorat ar trebui sa fie verificate doar de cele care au macar doctorat sau studii postdoctorale. Asa e normal. Eventula se poate face o comisie la nivel national.
    Dar, de ce aceste verificari se fac doar in cazul profesorilor si nu in cazul celorlalte categorii. Este clar discriminare si ar trebui sa se faca sesizari, in acest sens la CNCD
    In Austria am vazut ca profesorii doctori aveau scris pe usa prof. doctor XY, la noi sunt linsati si umiliti. De ce doar profesorii??!!

  2. Urmează modificarea fișei postului pentru a verifica dacă cei cu gradul I își desfășoară activitatea la nivelul gradului I?

  3. La obiect. Juridic. ISJ-urile, universitățile, sindicatele nu au văzut, nu au citit bine, în ciuda bine plătiților consilieri și referenți de specialitate. Nici domnul care e autorul tiradei de mai sus nu a remarcat. Sigur, știm cât le poate capul, politicienilor. Ne așteptăm la mai multe din partea celor care se pretind educați. Ca să închei, concret:
    “Art. XXXIX – În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgentă, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, au obligația de a dispune modificarea fișelor de post, în condițiile art. XXXV.”

    REPET:
    “…de a dispune modificarea fișelor de post, în condițiile art. XXXV.”

    Art. XXXV se referă la fișele de post ale celor din serviciile de urgență din Sănătate, nu la cei cu doctorate!!!

    Păcat de munții de bani investiți, degeaba, în… nu, am ajuns ca în “Soylent Green”, 1973 horror – adeverit acum.

  4. Titlul de doctor trebuie respectat și cam atât. Altfel oare, dl Bertea de ce nu se acorda un spor și pt masterat de 25%, ca doar după studiile de licență deja ești încadrat la categoria S ( studii superioare de lunga durată) , iar masterul este un pic mai mult decât S, se finalizează cu o lucrare științifică, e drept ca se poate spune ca nu e lucrare de doctorat, dar având în vedere cum s-au obținut titlurile de doctor, cu lucrări care sunt doar o sumedenie pe pasaje luate din alte lucrări este la fel.

    1. Si mare parte din diplomele de licenta sau masterat cum sunt obtinute? Diferenta o face faptul ca nu se verifica ca si doctoratele caci altfel ar ramane un sfert de masteranzi si diplomati. . Calitatea diplomatilor care ies din facultati… e in mare parte varza.

    2. Chiar există o diferență în sistemul educațional la încadrarea celor care au finalizat studiile de licență (de 3 ani ) și cei care au finalizat și nivelul de master.

  5. Intreb pt un prieten…
    Pentru cei care si-au obtinut in instanta secretizatizarea lucrarii de doctorat (Bode, Ciuca, etc) oare cum se face verificarea activitatii ?
    Si daca lucrarea de doctorat este realizata cu scopul de a aduce o inovatie, o idee noua, o imbunatatire intr-un anumit domeniu, cum se pot culege roadele, cum se pot pune in aplicare, cum pot sa beneficieze ai altii de continutul lucrarii daca aceasta e secretizata ???

  6. Măi băieți răutăcioși…chiar dacă, să zicem, sau obținut unele doctorate, pe alte căi mai puțin meritocratice, vina este doar a sistemului care permite așa ceva. Nu poți să-i bagi pe toți doctorii din țară într-o singura oală…dar…vulpea când nu ajunge la struguri zice că sunt acri….

  7. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe Nota trimisă de ISJ Neamț pentru aplicarea setului „de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară” a profesorilor pentru plata indemnizației de doctorat, că în școli s-a și declanșat „un lung prilej de vorbe și de ipoteze”, care de care mai comice sau mai aberante, ca și această măsură, față de care chiar Consiliul Legislativ al Parlamentului a declarat că are „un caracter arbitrar și practic imposibil de realizat”.
    Fapt ce reiese chiar din sintagma „atribuții obiective și cuantificabile”, din acești termeni, în special al doilea, folosiți de către Ministerul de Finanțe, de oameni ai cifrelor, care și-au propus să „cuantifice”, să măsoare chiar totul, chiar și procesele intelectuale ale profesorului de la clasă.
    În toată această relație, OBIECTIVĂ este numai diploma de doctorat, care cuprinde în sine, deja legiferate, competențele specifice domeniului și transversale asigurate de programele de studii universitare de doctorat.
    Termenul „cuantificabil” devine dubios și inaplicabil în speța de față prin chiar evoluția sa etimologică: de la „cuantum (˃ fr., lat. quantum)” → „CUANTĂ, cuante, s. f. ( Fiz. ) Cea mai mică valoare discretă pe care o poate lua o anumită mărime fizică.” → CUANTIFICA, cuantific, vb. I. Tranz. A stabili valorile discrete (discontinue) pe care le poate lua o anumită mărime fizică. (După fr. quantifier.) (DEX) → „cuantificabil, -ă adj. Care poate fi cuantificat. (< fr. quantifiable)” etc.
    În concluzie, un DOCUMENT OBIECTIV, diploma de doctorat, ca expresie a competențelor „ASIGURATE de programele de studii universitare de doctorat” (titlu de CAPITOL DE ACT NORMATIV, pe care vă invit să-l găsiți și să-l citiți, înainte de aplica o absurditate), deci o diplomă obținută la universități românești sau din străinătate este pusă la îndoială printr-o INTERPRETARE PUR SUBIECTIVĂ (stabilind, prin cuantificare, „valorile discrete (discontinue) pe care le poate lua o anumită mărime fizică”) sau transformată într-o birocrație din nou excesivă: profesorul să fie verificat, să explice, să dea cu subsemnatul, să facă rapoarte lunare, din care să reiasă că a folosit teme, teorii, experimente, concepte operaționale analizate în teza de doctorat, să i se aprobe, cu statul de salarii în față, prin „cuantificare”, dacă i se acordă sau nu, iarăși de către un contabil din școală sau de la inspectorat, indemnizația de doctorat.
    În școli, au și început discuții care frizează deopotrivă comicul și ridicolul: profesorul cu doctorat să probeze, lecție de lecție sau măcar o dată pe săptămână, la fiecare clasă din încadrare, că a folosit cunoștințele și tematica din lucrarea de doctorat (deși titularul a parcurs un program complex de studiu și documentare, de cercetare și experimentare, de analiză și sinteză, de redactare); să se consemneze, ca probă, aceste informații și în caietele de notițe ale elevilor; să-i îndemne pe aceștia să întocmească referate și comunicări cu subiecte concordante cu ideile profesorului de la clasă; să organizeze cu elevii sesiuni de comunicări pe teme derivate din problematica tezei de doctorat; cei cu funcții de conducere să probeze și ei, în mod concret, „cuantificabil”, că acționează și pe baza competențelor dobândite prin teza de doctorat, deși coordonează sistemul de învățământ din județe sau la nivel național; etc. etc.
    Acum se vădește, încă o dată, de ce doctoratul a fost exclus, ca formă de specializare și perfecționare, cea mai înaltă, de nivel 8 CEC, din noua Legea a învățământului preuniversitar, cu mențiunea că acesta este „NIVELUL DE COMPLEXITATE aferent etapei de evoluție în carieră, potrivit PROFILULUI CADRULUI DIDACTIC, aprobat prin ordin al ministrului educației, SPECIFIC NIVELULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT” (art. 185, alin. (3).
    După principiul „Tu ești mic, nu știi nimic”. În învățământul preuniversitar nu este nevoie de pregătirea prin doctorat! Sau: „Nu te atinge, Trăcălie! Nu te atinge, Darie!” (Zaharia Stancu). Nu este specific nivelului tău de învățământ. Sunt agreate, apreciate numai nenumăratele cursurile de formare, cu taxe de participare, vreo 680 aprobate, cu tot felul de tematici, multe inutile, despre care se știe cum se desfășoară cele mai multe.
    În aceste condiții, cred că mai bine ar fi ca fiecare unitate de învățământ sau instituție să aplice mijloace digitale de verificare și să se doteze cu câte un tomograf computerizat, prin care să se evidențieze, o dată pe lună, dacă pe cortex profesorul cu titlul de doctor are înregistrate și a folosit competențele profesionale și transversale ASIGURATE DE PROGRAMELE DE STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT.

  8. Daca doctorii vor bani in plus atunci trebuie sa munceasca in plus!Avand in vedere puzderia de doctorate care au explodat in ultimii ani in invatamantul preuniversitar si care au dus in derizoriu acest titlu,temele mai mult sau mai putin interesante si utile domeniului,avantajul concediului platit de 6 luni pt doctorat si diferentei mici(niste articole publicate in reviste-uneori pe bani😉)dintre doctorat si gradul I mi se pare normal sa justifice prin munca sporul de 50%.

    1. Atunci propun si eu verificarea suplimentara a activitatii celor cu gradatii de merit si gradul I, mai ales pentru ca acestia nu mai sunt atat de implicati in scoala din momentul in care au obtinut gradatia de merit sau gradul I.

  9. pe vremuri,un profesor cu gradul II nu l putea inspecta pe unul cu gradul I…mă întreb cine va verificat profesorii cu doctorat?!

  10. Oare, unii dintre doctorii care au obținut titlurile pe șpagă și interferențe politice nu pot continua să înșele în bunul simț și onestitatea celorlalți, astfel încât inspectoratele, politizate 100%, să aibă grija susținerii impostorilor?

  11. Cred ca imi voi folosi pagina 54 din doctorat la ultima lectie din manual.

    Ce au impresia? ca daca nu se plateste doctoratul nu trebuie sa respecte diploma acesta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce se întâmplă dacă părintele nu vrea să își lase copilul la școală? „Nu putem lăsa la liberul arbitru al părintelui decizia de a ține copilul acasă, școala ar deveni facultativă” – Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației / Elevii care locuiesc cu persoane la risc pot sta acasă dacă părinții depun o declarație

„Nu putem lăsa la liberul arbitru al părintelui decizia de a ține copilul acasă. În cazul acesta, școala devine facultativă”, a declarat astăzi Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul…
Vezi articolul

Gheorghiță, despre integrarea vaccinului Covid-19 în schema de vaccinare a copiilor: În cazul vaccinurilor cu tehnologii diferite, care conțin agenți biologici vii atenuați, este important să fie administrat la o distanță de cel puțin 28 de zile. La vaccinuri care conțin componente microbiene sau pe bază de ARN mesager, la cel puțin două săptămâni

Întrebat cum poate fi integrat corect vaccinul împotriva COVID-19 în schema de vaccinare a minorilor, medicul Valeriu Gheorghiță a explicat: „Dacă vorbim de combinarea unor vaccinuri cu tehnologii diferite și…
Vezi articolul

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației: Fiecare profesor este suveran pe rubrica lui și stabilește modalitatea de evaluare a elevului pe care îl pregătește / După cea de-a doua perioadă de învățare ar trebui să existe cel puțin o notă la fiecare disciplină, spune acesta

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „fiecare profesor este suveran pe rubrica lui și stabilește modalitatea…
Vezi articolul