Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România atrage atenția asupra baremului în funcție de care absolvenții claselor a VIII-a primesc notele la examenul de astăzi de Limba și literatura română. „Am identificat o inadecvare a punctajelor acordate pentru ortografie, ortoepie și punctuație chiar la Limba și literatura română, aceasta fiind proba specifică de examen unde ar trebui ca cele trei elemente să fie cotate mai serios și cu responsabilitate. Așa cum este evaluată și notată ortografia în actualul barem, un candidat cu indiferent cât de multe greșeli de ortografie poate să obțină nota 9.60 la examen”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Mircea Bertea.
“În barem, apare de patru ori precizarea că sunt notate cu 1 punct ortografia, ortoepia și punctuația, deci maximum i se pot scădea 4 puncte unui elev care a scris greșit. 4 puncte din totalul de 100 înseamnă că el va putea primi în final nota 9.60”, a atras atenția acesta.
Profesor de Limba și literatura română, Mircea Bertea a adăugat că la subiectul I A punctul 7 „punctajul acordat scrierii corecte este egal cu cel pentru respectarea numărului minim de cuvinte cerut elevilor”.
„Mai apare o formulare care pe mine m-a pus pe gânduri, pentru că este vorba despre experți din Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație care au făcut baremul, nu de elevi. Baremul prevede că lizibilitatea reprezintă 1 punct din totalul de 20 cât poate obține la subiectul al II-lea un elev care scrie corect compunerea cerută. Deci dacă această compunere nu este lizibilă, poți lua 19 puncte? Lizibilitatea care este trecută drept criteriu numai la subiectul al II-lea înseamnă ca poți lua 19 puncte din maximum 20 dacă ceea ce scrii pe foaie este ilizibil. Cum îmi pot da seama dacă este corectă sau nu compunerea, în condițiile în care ea este ilizibilă? Introducerea acestui criteriu și punctarea ilizibilității poate este greșit formulată, în sensul în care cel care a formulat baremul s-a gândit la cât de frumos este scrisă compunerea, la estetica lucrării, la grafie. Dar, după părerea mea, acest criteriu trebuie să fie unul eliminatoriu. Dacă este ilizibilă lucrarea, atunci nu ai cum să o punctezi. Lizibilitatea trebuia trecută ca un criteriu eliminatoriu, pentru că nerespectarea lui face imposibilă punctarea lucrării. Putem bănui că cei care au formulat baremul s-au gândit la grafie, la estetica lucrării, dar nu la calitatea textului de a putea sau nu fi citit – înțeles – descrifrat. Dacă despre asta este vorba, atunci acest criteriu nu ar trebui să fie notat, ci ar trebui să fie eliminatoriu”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Mircea Bertea.
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România a explicat că „baremul este, în general, un ghid pentru învățare. Orientează învățarea. Putem presupune că actualii candidați au văzut baremele din anii trecuți, deci au un exercițiu în acest sens și ceea ce șochează mai ales pentru un profesor de Limba și literatura română este atenția extrem de scăzută acordată evaluării prin proba de Limba și literatura română a ortografiei, ortoepiei și punctuației, în sensul în care dacă se verifică cu atenție baremul se poate deduce că un candidat care a făcut oricâte greșeli de ortografie, de exprimare și punctuație poate să obțină nota 9.60”.
„În final, asta este grija pentru limba națională și poate constitui un serios semnal de alarmă. Dacă școala noastră nu îi dă importanță și mai ales cu deosebire la proba specifică de Limbă și literatură română, atunci toate speranțele sunt pierdute. Vom scrie și vom vorbi fără reguli, în limba internetului, a SMS-urilor. Necunoașterea limbii va avea consecințele care izvorăsc de aici: o alterare a limbii române. «Gramatica e lumina limbii române. Fără ea, cuvintele ar fi cu ochii arși de uitare și și-ar pierde potecile», spunea Fănuș Neagu. Limba are regulile ei pe care școala este datoare să le cultive. Dacă aceste reguli nu sunt verificate la proba specifică de Limba și literatura română, atunci la ce ne putem aștepta?”, a declarat Mircea Bertea.
Subiectele de la Limba și literatura română, examen susținut astăzi, 19 iunie 2023, la Evaluarea Națională 2023:
Citește și:
Radu Vancu, despre subiectele la Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2023: Poți obține nota 8 fără să tratezi subiectul de elaborare a unui text. Important e tipul de societate pe care îl proiectează aceste examinări: vrem o societate în care oamenii să fie și creativi, să poată argumenta o idee?
Ministerul Educației: 7052 de elevi nu s-au prezentat la proba de limba română de la Evaluarea Națională 2023 / Unul din 8 elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul acestui an școlar nu a ajuns să dea proba de limba română
Baremul de corectare pentru proba de Limba Română de la Evaluarea Națională 2023 a fost publicat
Subiectele și baremele pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, Evaluarea Națională clasa a VIII-a, 2023 – Limba română
Peste 7.000 de elevi au fost absenți la proba scrisă de Limba Română de la Evaluarea Națională 2023. Secretarul de stat Florian Lixandru: Avem și doi eliminați la nivel național
Evaluarea Națională 2023. Subiectele la limba română, rezolvate de profesorul Cătălin Zaman: Subiectele s-au înscris în linia de dificultate a celor din ultimii ani, nu au ieșit din tipar
Subiecte Evaluarea Națională 2023, Limba și literatura română. Elevii au avut de făcut o compunere de caracterizare a unui personaj dintr-un text la prima vedere și să spună în 50-100 de cuvinte dacă e importantă respectarea regulilor, cu argumente din Octavian Paler
Greva, punțile și vacanțele, transport defectuos – printre cele “șapte motive pentru care demnitarii ar trebui să tacă” în preajma Evaluării Naționale, afirmă fostul secretar de stat PNL Mihaela Popa, după mesajele premierului PSD Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu, mesaj politic de la PSD în prima zi de la Evaluarea Națională. Șeful social-democraților, proaspăt premier, lasă de înțeles că decizia sa de amânare a rotativei ar fi dus la suspendarea grevei generale a profesorilor și la susținerea examenelor la timp de către elevi
R.P.
Raluca Pantazi
Diana Ghimiși
Redacția
14 comments
Nu e de inteles (sau este!?) de ce se tot respinge ideea reintroducerii examenelor de admitere la licee/facultati, pe motiv ca prin aceste examene ar fi discriminati unii elevi!!
1. Despre al cui drept la invatatura se tot vorbeste? Despre dreptul la invatatura al elevilor recalcitranti, care strica orele, sau despre dreptul la invatatura al elevilor atenti, care nu au parte de ore cum se cuvine din cauza primei categorii?? Cine isi bate joc de lectii renunta la propriul drept de a participa la ore – asta e concluzia logica, altfel …totul e “bla-bla!”
2. Ar fi bine sa se revina la admiterea in licee si facultati pe baza de examene de specialitate pe profil – asa cum era candva.
Atunci cand examenele de admitere au disparut, nivelul invatamantului a luat-o la vale. In paralel cu revenirea la licee (toate liceele) cu admitere pe criterii de invatatura, trebuie dezvoltat sistemul scolilor de meserii si acel invatamant dual.
3. Este normal ca, fie ca faci, fie ca nu faci greseli ortografice sa poti obtine 9,50 la EN la Limba Romana?? Acesta e examen la LIMBA ROMANA?? Atunci de ce va mai mirati ca ajung unii la liceu fara sa scrie corect si …tot asa ajung si la facultati, inclusiv pe la filologie…!!?
“Egalitatea de sanse,” asa cum se vede din discutiile si legile (!) tot mai aberante din ultimii ani, ajunge sa insemne ca toti elevii/candidatii la examene sunt “egali,” indiferent cata materiel stiu ei!!
Si, bineinteles, exista si unii “mai egali” decat altii, cand parintii au bani si relatii!!
Democratia NU inseamna egalitate intre lenesi si harnici, nici intre cinstiti si hoti!! Pana nu se restabileste acest adevar, nu se va regasi nici echilibrul societatii.
Cata vreme e “prostia la putere”… vai de capul spart al invatamantului romanesc si al societatii!!
Cata vreme un Dr.fabricat si/sau plagiator nu se alege cu nici o sanctiune… si pastreaza functiile si banii si orice alte avantaje castigate fraudulos pe baza diplomei/diplomelor respective … despre ce invatamant mai putem discuta?! Si ce fel de societate este cea care accepta (si promoveaza) asa ceva?!
“Prostia la putere” inseamna neglijarea in primul rand a invatamantului. Neglijarea invatamantului duce la rasturnarea valorilor si promovarea nivelarii (in)telectuale. Nu scoala si nici profesorii nu au facut asta. S-a inceput cu scoaterea examenelor, cu mass media promovand “vedete de carton” si nimic altceva, continuand cu …prabusirea sistemelor de invatamant si sanatate si instituirea mitei la toate nivelurile, in toate domeniile. Asa arata, foarte pe scurt, reteta pt dezastru, pt distrugerea unei tari.
Si, daca pestele de la cap se strica, tot de la cap se curata!!
Trebuie sa existe BUNAvointa pt insanatosirea tarii, a societatii, incepand cu …capul.
Insanatosirea capului se face cu …invatatura/invatamant de calitate, nu cu mentinerea profesorilor in situatia de a fi nevoiti sa-si gaseasca un al doilea serviciu ca sa supravietuiasca!!
Dar … poate (!?) ca cei care impun traiul profesorilor la limita subzistentei …stiu ei de ce fac asta …?!?! …si tot din aceleasi motive, evident, scad si nivelul admiterilor la lucee si facultati – sa fie “gardurile mici, sa poata sari oricine inauntru!”
Incredibil!
Cum poti nota un subiect rezolvat “ilizibil,” adica imposibil de citit?!
Daca nu se poate citi, inseamna ca NU ai ce sa notezi si tot punctajul respectiv trebuie taiat din nota finala.
Nu se poate accepta ca la un Examen de LIMBA ROMANA sa nu se penalizeze greselile de ortografie. Adica un copil care a scris corect si unul care nu a scris corect ortografic au SANSE EGALE (!!?) sa ia nota 9,50??
Asta e doar “egalitate de sanse” pt stricarea si mai mult a limbii romane.
Ia vedeti cum sanctioneaza englezii, si nu numai, greselile de ortografie la examenele lor!!
Nici o tara din lume nu-si lasa limba nationala sa fie atat de permisiva si batjicorita ca in cazul limbii romane!
Așa cum i-am acceptat pe copii în viața noastră tot așa trebuie să le acceptăm greșelile. Căutăm perfecțiunea întro/ într-o disciplină care nu e matematică. Privind retrospectiv, de când eu am luat contact cu școala, ca elev, părinte apoi bunic, suntem oare fericiți de rezultatul impunerii perfecțiunii în limbă? Care sunt limitele ei? Poate fi atinsă de un copil și la ce vârstă? În opinia mea, de profan, trebuie să lăsăm caligrafilor îndemânarea, lingviștilor studiul iar profesorilor metoda de a preda și evalua o limbă română actuală, uzuală. Alte întrebări! De ce este învățată și folosită cu ușurință o limbă străină mai ceva decât româna? De ce se folosesc cu ușurință cuvinte străine în comunicarea tinerilor, oare nu le este cunoscut vocabularul, oare metoda nu e bună?
Nu confundati exprimarea de fiecare zi, de acasa, de pe strada, cu limba materna si nationala valabila in examen.
Limba Romana are legile ei, iar stiintele lingvistice, cu legile/regulile de la baza lor, sunt la fel de stricte ca orice alte stiinte.
Domnule Paul, i-ati “acceptat pe copii in viata dv” …?? Aceasta exprimare e cel putin ciudata, dar poate v-ati grabit si nu v-ati gandit prea mult la formulare si la inteles …
La ruptura dintre intentie si logica exprimarii ne duc treptat toate renuntarile si concesiile legate de regulile gramaticale, lingvistice, caligrafice …
Dl/Dna “perplex,” este adevarat ca limba este “vie” si se schimba (mai ales ca vocabular) dar daca nu mai respectam regulile de vorbire/scriere ale limbii respective, la un.moment dat limba aceea nu mai e …folosita de nimeni si, desi a fost “vie” ajunge sa moara!!
Daca ne bazam.pe dispozitivele electronice ca “sa ne conduca” (!?), vom ajunge cu oistea-n gard.
Asa cum se stie si atrage atentia aici si Dl/Dna “Antiperplex” 😍… ce ne facem daca masinariile o iau razna, se defecteaza sau …raman fara curent?? Evident, trebuie sa ne descurcam cu ceea ce STIM!!
…si exista un exemplu laindemana: toata lumea (cred) ca s-a enervat nu o data cand SMART-phone-ul sau calculatorul a inceput sa supracorecteze in nestire, facand un text important sau vreun mic mesaj de neinteles!!
Cam asta se intampla cand dispozitivul DESTEPT ajunge sa ne conduca.
Buna ziua,
sunteti cu totii( sistemul de invatamant) artizanii nivelului de pregatire pe care il au elevii din ziua de azi.
La mai mare !!! si nu ma refer la salariile domnavoastra.
Danius Vasile
Aveți dreptate domnule Bertea! Acum mulți ani s-a renunțat la caligrafie. Și ne-am bucurat nevoie mare. Acum ni se pare învechit ca un scris să fie lizibil, culmea la evaluare. Cum să evaluezi dacă textul nu e lizibil?! Probabil că domnul care a făcut baremul are o problemă cu dicționarul limbii române – și ca el, mulți alții (se pare). Ne dorim să devenim una cu tehnologia.
Vai de școala românească! Nu mult va fi până când, fie vor scoate examenele de limba română la evaluările naționale și bacalaureat, fie vor anula examenele cu totul. În definitiv, la ce bun examen?
Eventual moare scrisul de mana nu limba romana. O limba este vie, se schimba. Unii dinozauri nu pot accepta asta lol. Nu se va produce haos daca lumea va dicta textele in Word. Vor fi mai putin greseli pentru ca are corector otografic si de punctuatie inclus.
Sunt de acord cu dvs., dar, doar în privința progreselor și utilității tehnologiei care a devenit deja un instrument extrem de important în activitatea umană. Repet, un instrument care să ne ajute, nu să ne conducă! Nu să fie ”elevi!, ”părinți”, ”oameni” în general, pentru că atunci vorbim de roboți.
Pe scurt, avioanele au pilot automat, nu? dar asta nu înseamnă că, în caz de nevoie, piloții nu pot să le manevreze manual. Cred că sunteti de acord. Așa se va întâmpla în curând și cu mașinile autonome etc., etc.
Să nu uităm însă că toate acestea sunt create, conduse și gestioanate de OAMENI AUTONOMI și INTELIGENȚI, EDUCAȚI și INSTRUIȚI, care trebuie să se poată descurca/și pot să se descurce, în caz de nevoie, și fără aceste programe, device-uri, mașini etc.
Cel putin deocamdata ne conduc prostii. Pana sa conduca vreo masina inteligenta pe cineva mai dureaza :)). Mai intai ar trebui sa ne scape de prosti.
Atât timp cât cei ce crează subiectele se bazează pe mai noul proverb apărut de ceva timp:” Limba română născută din cele mai vechi timpuri, decedată pe WhatsApp”, totul va degenera! Tineretul care de vreo zece ani a uitat să scrie “de mână”, poate scrie – dupa concepția “creatorilor de subiecte și baremuri” – și ilizibil.
Aici, nu elevii sunt de vină și nici profesorii. Principalii vinovați sunt părinții care – spre deosebire de ai noștri – nu mai stau “de capul copiilor” în primii ani de școală, sa scrie lizibil și corect gramatical și ortografic.
Se spune din bătrâni că:” ce naște din pisică, șoareci mănâncă”; transferat la om, daca părintele habar n-are să scrie corect, nici copilul nu va ști.
Nu a fost și nu este vorba în declarația mea (în intervenția mea telefonică pentru redacția EduPedu) de a căuta vinovați și nici de a face observații de dragul observațiilor. Dimpotrivă! Am tras însă un semnal de alarmă pentru că felul în care sunt concepute și evaluate subiectele la evaluarea națională ghidează predarea și învățarea în școli. Aceasta înseamnă că, chiar dacă la clasă profesorul și chiar dacă părintele acasă vor insista pe exprimarea și scrierea corectă a copilului lor, acesta ar putea să nu fie interesat de aceste aspecte atâta timp cât el vede că la evaluarea oficială poți să faci ”mai mult de două” greșeli se spune în barem (adică echivalentul oricărui număr mai mare ca 2, ceea ce poate însemna și 1000 de greșeli de ortografie și de punctuație, nu?!) și să pierzi/să fii penalizat cu maximum 0,4 – 0,5 puncte din 10 (mă rog, din 9, pentru că 1 punct este din oficiu). Aici este marea problemă. Indirect, îndemnul la a nu da importanță exprimării și scrierii corecte în limba română vine chiar de la autoritatea care ar trebui să vegheze ca acest lucru să nu se întâmple, respectiv de la Centrul Național de Evaluare și Politici în Educație al Ministerului Eucației. Ca să nu mai vorbim de felul în care scrii, cât de citeț este scrisul tău/cât de lizibil, fapt care, vedeți și dvs. în barem, chiar nu contează.
Nu este nevoie de cunoștințe de docimologie (disciplina științifică care cercetează problemele examinării și notării elevilor și a candidaților la examene și concursuri) pentru a observa că, dacă ar fi să ne luăm după baremul de la proba de Limba română a Evaluării Naționale 2023, în învățământul românesc azi chiar nu mai contează cum scriem în limba noastră națională. Din acest punct de vedere, fiind vorba de o probă/examinare la nivel național, Ministerul face o mare greșeală. Care ne va costa, pentru că, în mod obișnuit, scriem și vorbim așa cum gândim. Și, o scriere fără reguli poate duce și la o gândire fără reguli…
Problema nu e că ajung la vestitele colegii și licee elevi care nu au citit o carte, dar știu să distingă completivele? Asocierea se putea face și cu Platanos… Asta e marea problemă a evaluării?
Va multumesc, Domnule Bertea, pt aceste precizari, mai ales ca subiectele si baremele nu le stabilesc profesorii din scoli. Acestea (subiectele si baremele) vin …de “sus”, de pe la expertii (!!) din inspectorate/ministere …
De ce sa fie tot profesorii din preuniversitar acuzati si pt acestea, si pt felul cum decurg examenele?!!
De cele mai multe ori (daca nu intotdeauna) expertii in invatamant, cum se prezinta, care se tot exprima in mass media in aceste zile, NU au nici un pic de experienta in predarea la clasa. Astfel de experienta se castiga doar daca te confrunti cu munca la catedra, in fata unor clase de copii de la scoli obisnuite (de cartier sau din diverse localitati fara mari posibilitati).