Obiectivele cercetărilor care merită să fie sprijinite în România și numărul mare de institute de profil, care formează un sistem foarte fragmentat, criticat de Comisia Europeană, au fost invocate de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, într-o prezentare în care a vorbit despre planurile sale de susținere a “cercetării de vârf”. El a pus în balanță cercetarea fundamentală și cea care aduce “un transfer tehnologic în piață”, așa cum a comparat cercetările publicate în jurnale internaționale de prestigiu cu cele publicate “pe un website obscur”.
- Oficialul a făcut comentariile duminică, în cadrul unei dezbateri organizate în cadrul Bucharest Tech Week, în care a vorbit despre prioritățile și strategiile sale.
El a dat exemple pentru ceea ce înțelege el prin cercetare performantă, care merită susținută, și a orbit despre situația fragmentării din sistem, sistem care trebuie “consolidat”, în condițiile în care al a invocat, drept primă prioritate pentru “Cercetarea la Vârf” în mandatul său, promovarea Strategiei naționale pentru cercetare, a Planului național și a unui nou cadru legal pentru cercetare-dezvoltare.
Comentariile sale vin în condițiile în care un recent raport al Comisiei Europene a inclus eliminarea fragmentării din sistem și canalizarea banilor către institutele performante – printre recomandările sale pentru cercetarea românească, pe care o descrie ca fiind prinsă într-un “cerc vicios” al incoerenței, inerției, fondurilor puține cheltuite prost
Sebastian Burduja, în cadrul prezentării “Elementelor strategice pentru susținerea cercetării de vârf”:
- “Performanță și evaluare pe bune, cu orientare pe rezultate. Dacă nu reușim nici în cercetare să aducem principiile meritocrației, unde o să o facem? Că lucrurile sunt simple aici: publici într-un jurnal internațional cu un scor foarte bun, reputabil? E în regulă. Publici în ceva website obscur? Nu e în regulă. Faci cercetare fundamentală i cercetezi lucruri pe care omenirea le-a inventat acum 10.000 de ani, cum am văzut recent un exemplu? Nu e în regulă. Faci însă cercetare de avangardă, care are însă și un transfer tehnologic în piață? Iată exemple pe care trebuie să le încurajăm.
- “(…) La punctul patru avem consolidarea și integrarea sistemului de cercetare-dezvoltare. În momentul acesta, gândiți-vă, doar la ministerul pe care îl reprezint, sunt nu mai puțin de 47 de institute de cercetare-dezvoltare. 47. Se adaugă alte institute de cercetare-dezvoltare care nu țin de noi, se adaugă institutele Academiei Române și se adaugă partea de cercetare din universități. Aceste componente ale sistemului în general nu discută între ele și nu exploatează posibilele sinergii. Sunt și excepții și le laud. Dar marea problemă, ne-a spus Comisia Europeană lucrul acesta: avem un sistem fragmentat și prea puțin competitiv. Prea puțin performant. (…)”
Prioritățile pentru “Cercetare de vârf”, enunțate de ministru:
- Promovarea Strateigiei, a Planului Național și a cadrului legal pentru sistemul național de cercetare-dezvoltare (reducerea fragmentării, premierea performanței, aplicarea principiilor guvernanței corporative, reevaluarea IOSIN etc.)
- Conectarea spațiului de cercetare-dezvoltare la mediul privat românesc și la European Research Area
- Dezvoltarea proiectelor speciale ELI-NP, ESA, Danubius, hub-uri (inteligență artificială, hidrogen, semiconductori, ALRED, aerospațial)
- Promovarea științei și carierei de cercetător în rândul tinerilor
Prezentarea sa, integral:
Citește și:
Raport CE: Finanțare eficientă, eliminarea fragmentării din sistem și canalizarea banilor către institutele performante – printre recomandările experților europeni pentru cercetarea românească, prinsă într-un “cerc vicios” al incoerenței, inerției, fondurilor puține cheltuite prost / Ce mesaje au reținut autoritățile române
Alexandra Bogdan
Diana Ghimiși
Redacția
Profesorul anonim