Ministrul Monica Anisie: Nu am ce să fac cu banii, dacă se alocă 6% din PIB Educației pe construcția actuală

Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat că pe actuala „construcție” în materie de investiții și priorități de la ministerul Educației, dacă s-ar aloca 6% din PIB acestui domeniu, „nu are ce să facă cu banii”. Oficialul a spus în emisiunea Cafeneaua Nației, a lui Dragoș Pătraru, că trebuie mai întâi create sau dezvoltate mai multe programe, cum ar fi „masa caldă” sau „școala după școală”, programe care momentan sunt în stadiu de pilotare.

Anisie a declarat că „bugetul trebuie să crească gradual” și a susținut că se va „preocupa” să crească bugetul învățământului preuniversitar. Aceasta a explicat de ce nu ar avea ce să facă cu banii, dacă astăzi s-ar aloca 6% din PIB Educației. Redăm o parte din interviul luat de Dragoș Pătraru ministrului Monica Anisie:

„Dragoș Pătraru: La momentul acesta dumneavoastră considerați că sunt bani destui în sistem?

Monica Anisie: La momentul acesta în învățământul preuniversitar lucrurile stau mai prost decât în învățământul preuniversitar. Bugetul pe care-l primește învățământul preuniversitar este mai mic decât în învățământul universitar. Și nevoile să știți că sunt mai mari în învățământul preuniversitar pentru că…. Eu mă voi preocupa ca acest buget să se îndrepte în principal către învățământul preuniversitar, către baza aceea, pentru că cei mai importanți sunt acești învățători, educatori, chiar și cam până când se termină gimnaziul, profesorii, învățătorii și educatorii își pun amprenta asupra copilului. (…) Deci îmi doresc să măresc bugetul pentru învățământul preuniversitar.”

Dragoș Pătraru: Și cum vreți să faceți asta?

Monica Anisie: Mă voi lupta pentru acest lucru: să creștem bugetul pentru Educație.  (….)

După care s-a adus din nou în discuție problema finanțării Educației cu 6% din PIB, așa cum prevede Legea Educației.

Monica Anisie: V-am spus, și bugetul acesta trebuie să crească gradual, pentru că nu poți să dai din primul moment fără să știi niște măsuri pe care le vei lua pe termen scurt, mediu și lung. Vă spun de ce. Pentru că, hai să spunem că astăzi ni se dau cei 6% din PIB. Astăzi! Dar eu, pe construcția pe care o am acum, cu cei 6% nu am ce să fac.

Dragoș Pătraru: Ia uite cum triplați salariile, cu ăia 6% și i-am rezolvat!

Monica Anisie: Stați puțin! E important numai să triplăm salariile, sau trebuie să mă gândesc…

Dragoș Pătraru: Păi nu, triplezi salariile, dar „veniți încoa’ să vedeți ce se întâmplă acum. V-am triplat salariile, dar – ca la medici – cine mai face abuzuri, cine încalcă regulile, cine nu se pregătește foarte bine pentru ore, cine mai violează limba română ș.a.m.d., afară! Că așa se face – întâi îți dau și dup-aia îți cer”. Nu putem să le cerem acestor oameni încontinuu, fără să le dăm! N-ar fi așa corect?

Monica Anisie: Da, dar nu ar fi corect să ne gândim să investim banii aceștia nu numai în salarii, ci să găsim și niște măsuri care să conducă la progresul educațional al elevului? De exemplu măsura unei mese la școală, sau măsura unei școli după școală, adică after-school-ul acela să nu-l mai plătească părintele ci să fie, să stea copilul la școală să își facă lecțiile…

Dragoș Pătraru: Pai vedeți că aveți ce să faceți cu banii! De ce ziceți că pe construcția asta nu aveți ce să faceți cu banii?

Monica Anisie: Întâi trebuie… În 2016, știți, am construit acel program care se cheamă „masa la școală”, „masa caldă” cum o știe toată lumea, am construit acel program pentru 50 de unități să fie un program pilot, să vedem cum merge, se pretează, avem cantine, avem posibilități să realizăm asta? Și am pilotat pe 50 de unități de învățământ. Și au trecut trei ani, tot 50 de unități de învățământ sunt.  Adică în loc să crești…  anul ăsta 50, anul viitor 100. Să mă apuc să construiesc cantine, nu să stau și să aștept anual și să zic „da’ acuma ce fac?” Că dacă vreau să măresc la 100 de unități de învățământ constat că nu am 100 de unități (n.r. cu cantine).

Dragoș Pătraru: Am înțeles, dar de unde trebuie să înceapă, nu de la alocarea banilor?

Monica Anisie: Ba da, dar această alocare trebuie gândită într-un mod constructiv. Adică eu iau banii ăia și ce să fac cu ei?”

Declarațiile vin în contextul în care la audierile din Parlament ministrul Finanțelor Florin Cîțu a declarat că își menține promisiunea de a aloca 6% din PIB pentru Educație.

Din PIB-ul pe anul 2019, estimat la 1.031 de miliarde de lei, 6% înseamnă 61,8 miliarde lei. Potrivit celei mai recente rectificări bugetare, suma rămasă anul acesta pentru capitolul educație a fost cu 1,03 miliarde mai mică decât alocarea inițială, de 30,9 miliarde lei. Așadar alocarea ar fi cel puțin dublă față de cea actuală.

Cheltuiala guvernamentală pentru Educație în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, iar procentul din 2017 cheltuit de Guvern pentru acest domeniu a fost cel mai mic din perioada 1995-2017, potrivit celor mai recente date Eurostat. În 2017, procentul din PIB cheltuit pentru Educație a fost de 2,8, cu 1,8 puncte mai puțin decât media Uniunii Europene.

Cel mai mare procent al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație a fost în Suedia și Danemarca, 6,8, respectiv 6,5. România face parte dintr-un grup de 6 state cu cheltuieli de sub 4% din PIB, format din Grecia, Italia, Slovacia, Bulgaria și Irlanda, fiind ultima din acest grup și din Uniunea Europeană. Anul 2017 este cel mai recent pentru care există date în statistica Eurostat.

FOTO: Captură Starea Nației