Ministrul Educației a spus într-un interviu la TVR Info că „până într-o sută” de directori de școli, „94-95 de directori, dacă-mi aduc aminte bine” și-au dat demisia din funcție la începutul acestui an școlar. Ligia Deca a precizat că „undeva la 60% dintre ei” au invocat „condițiile salariale” în cererile de retragere din funcție.
Ministrul Ligia Deca declară că „am semnalat în scris la nivelul Guvernului și la Ministerul Muncii” „încă din luna iunie”, iar aceasta a lăsat de înțeles că Guvernul și Ministerul Muncii nu au tratat subiectul până săptămâna trecută, când premierul Ciolacu a chemat sindicatele din Educație la o întrunire.
Pe de altă parte, Deca susține că soluția tehnică există și, în mod paradoxal, deși există, ar urma să fie rezolvată conform promisiunilor abia „în următoarele săptămâni”.
„Știm problema, ea s-a agravat odată cu momentul în care totuși s-a introdus în bază o sumă suplimentară. Este o problemă de grilă de salarizare care este anexă la legea salarizării publice. Am semnalat-o în scris atât Ministerului Muncii, cât și la nivel guvernamental încă din luna iunie, avem promisiuni după ultima întâlnire a primului ministru cu sindicatele că se va găsi o soluție în următoarele săptămâni.
Avem o soluție tehnică pe care am pus-o la dispoziție și avem toată disponibilitatea să lucrăm inclusiv pe cadrul legal existent. Să nu așteptăm până vine o nouă lege a salarizării pentru ca această chestiune să fie rezolvată. Este normal ca directorii, având mai multe responsabilități, să fie și motivați financiar corespunzător, mai ales că ne bazăm pe ei, pe tot ceea ce înseamnă inclusiv absorbția de fonduri europene.
Directorii de școli au trans mai multe semnale de alarma publice și direct ministerului, mai întâi prin sindicate, apoi printr-un demers ONG-sindicate, recent, semnat de 2.500 de directori de școli. După ce sindicatele care s-au întâlnit cu premierul Ciolacu le-au transmis membrilor din teritoriu că „se încearcă rezolvarea cât mai rapidă a problemei majorării salariilor personalului care ocupă funcțiile didactice de conducere și funcțiile didactice auxiliare de conducere, conform propunerilor federațiilor sindicale.”
Informații de context
Salariile directorilor sunt cu până la 2.000 de lei pe lună mai mici ca ale unor dintre colegii lor profesori în aceleași școli, după cum semnalau cei de la AVE.
Pe 7 iunie, ministrul Muncii declara de la pupitrul Guvernului României că termenul dat de coaliție pentru draftul legii salarizării este data de 15 iulie: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament.”
Pe 12 iunie, în ziua suspendării grevei generale și în ultima zi a Guvernului Ciucă, alături de ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Muncii, Marius Budăi, declara din nou: “Noi suntem în construcția Legii salarizării, construcție care este asumată a fi terminată în prima etapă, până în 15 iulie, urmând dezbaterile cu cei interesați, cu partenerii sociali, în perioada 15 iulie – 1 septembrie, după care aprobarea în Guvern ca proiect de act normativ, trimiterea în Parlament și acolo, bineînțeles, alte dezbateri, așa cum știm de obicei”.
Însă, potrivit surselor Edupedu.ro, legea salarizării unitare din sistemul public nu era finalizată la 15 iulie. Conform acestora, nici măcar grilele pentru sectorul învățământ nu sunt gata, deși Guvernul Ciucă și Guvernul Ciolacu le-au promis profesorilor public, în mai multe rânduri, că la data de 15 iulie grilele de salarizare vor fi gata, la fel și legea salarizării.
Fostul ministru al muncii, Marius Budăi, dar și fostul premier Ciucă spuneau că salariile profesorilor trebuie incluse în legea salarizării unitare și că nu pot fi negociate separat, fiind condiție în PNRR. Promisiunea Guvernului privind salarizarea profesorilor nu a fost îndeplinită până luni, 4 septembrie. Nu a fost făcut public nici măcar un draft al legii salarizării unice.
Aceleași probleme legate de legea salarizării a ridicat-o recent și Anton Hadăr, liderul federației sindicale „Alma Mater” din domeniul univeristar, care atrăgea atenția că nu există un draft cumulat al legii salarizării. “Nu ne-am întâlnit niciodată pe salarizare cu noua ministră a Muncii. Nouă cum ne dau mărirea de salariu la 1 ianuarie?”, se întreba liderul sindical pe 19 august.
De precizat, între promisiunile făcute sindicaliștilor din educație, pentru a înceta greva generală din luna mai, membrii Guvernului în frunte cu premierul au fost schimbați miniștrii cabinetului.
Din 19 iulie, când a depus jurământul, noua ministră a muncii, Simona Bucura Oprescu a anunțat pe pagina sa de Facebook discuțiile legate de legea salarizării pe care le-a avut cu diverse ramuri din sistemul bugetar, dar cu cei din Învățământ nu s-a întâlnit.
Pe 7 august anunța că discuțiile pe legea salarizării continuă cu reprezentanții sindicali din domeniul apărării și ordinii publice, deși anterior acestei date nu mai fuseseră anunțate alte întâlniri. Apoi, trei zile mai târziu pe 10 august, ministra a anunțat discuții cu reprezentanții sindicatelor din sănătate, iar pe 18 august cu cei din domeniul justiției.