Alina Gorghiu, ministra Justiției, a spus că e nevoie de educație juridică în școli, că “partea de prevenție trebuie făcută mult mai bine” și a subliniat că profesorii și elevii în egală măsură trebuie să cunoască procedurile în cazurile de violență și consum de droguri. Ministra Justiției le-a cerut părinților și profesorilor să nu se teamă să raporteze cazuri de consum de droguri: “Este imposibil să nu vedeți când un copil în școală este ultra-agitat sau violent. Vă rog să nu vă temeți de reacția părinților”. Alina Gorghiu a făcut declarația în cadrul unei dezbateri organizate în comisia de învățământ a Senatului, marți, 26 martie.
Alina Gorghiu, ministru al Justiției a spus că este nevoie de educație judiciară în școli pentru că de multe ori, elevii nu fac diferența între o glumă și o faptă penală.
Potrivit unui raport al Ministerului Justiției în anul trecut școlar, 2022-2023 au fost voluntari avocați și juriști în 1700 de școli din țară ca să le explice copiilor despre cum funcționează legile și care sunt consecințele.
“Partea de prevenție trebuie făcută mult mai bine, dar în același timp trebuie să și învățăm aceste proceduri, pentru că e simplu să spui nu avem proceduri, nu avem cadru legal, nu avem nimic, când în realitate, trebuie să informăm și pe elevi, trebuie să se informeze și cadrele didactice mult mai bine”, a spus ministra Justiției.
Alina Gorghiu a mai spus că profesorii și părinții trebuie să semnaleze cazuri suspecte de consum de droguri: “Rog părinții, rog bunicii, profesorii, rog cadrele didactice ca pe lângă faptele de violență pe care le raportează, să încerce să raporteze și aceste fapte de consum de droguri. Este imposibil să nu vedeți când un copil are ochi injectați. Este imposibil să nu vedeți când un copil în școală este ultra-agitat sau violent. Vă rog să nu vă temeți de reacția părinților”, a spus Gorghiu.
Intervenția ministrei Justiției, Alina Gorghiu
Alina Gorghiu, ministru al Justiției:”E nevoie de această educație juridică făcută de profesioniști pentru că elevul trebuie să aibă într-adevăr pe cine să întrebe și de unde să primească răspunsul corect. Și am să vă spun cu privire la acest subiect că de unde am fost în toate școlile din România foarte mulți elevi nu fac diferența între, așa cum spunea reprezentantul părinților, între o faptă făcută în glumă de multe ori și o faptă penală. Gândiți-vă de câte ori și-au distribuit poze cu conținut porno elevii pe grupurile de whatsapp, gândindu-se că fac o glumă. Uneori conștientizează că e o glumă proastă, dar acest lucru reprezintă o faptă penală.
Gândiți-vă de câte ori în școlile din România se consumă droguri, din păcate. Ei cred că este un lucru care ține de bonton, de anturaj. E e drăguț să fim împreună și să facem lucruri care sunt interzise, dar în realitate, acest lucru este o faptă penală. (…) Publicam zilele trecute la Ministerul Justiției raportul acesta legat de activitatea privind educația juridică în școli pe anul trecut și vă spun că am reușit să ajungem în aproape 1700 de școli. O fi mult? O fi puțin? Vă promit că anul ăsta o să fie mult mai bine.
Au fost 689 de voluntari, avocați, procurori, juriști, cadre didactice, oameni care fac voluntariat în fața acestor elevi și tineri pe teme ce înseamnă o lege, cum se desfășoară activitatea în online în bune condiții, despre infracțiuni rutiere, despre cyberbullying, despre violență, despre consum de droguri. Temele le adaptăm în funcție de ce ne comunică părinții și cadrele didactice și o să vă rog să mă contactați dacă simțiți că în școala din care face parte, copilul dumneavoastră consideră că un fenomen anume, repet cyberbullying, violență, consum sau trafic de droguri. Dacă simțiți că e nevoie de noi și de specialiștii noștri să vină să vorbească pe limbajul tinerilor despre aceste pericole, despre cum le tratăm, despre cum le preîntâmpinăm, nu ezitați să luați legătura cu mine, fie prin doamna președinte, fie prin doamna ministră. Oricând suntem la dispoziția dumneavoastră. (…)
Rog părinții, rog bunicii, profesorii, rog cadrele didactice ca pe lângă faptele de violență pe care le raportează, să încerce să raporteze și aceste fapte de consum de droguri. Este imposibil să nu vedeți când un copil are ochi injectați. Este imposibil să nu vedeți când un copil în școală este ultra-agitat sau violent. Vă rog să nu vă temeți de reacția părinților. Vă rog să nu vă temeți de reacția societății, a presei. Vă rog să raportați aceste cazuri. Sunt mult mai multe decât cele raportate și o să ajung și la această diferență dintre ceea ce ne spunea doamna ministră Ligia Deca și ceea ce ne spune sistemul judiciar. Și poliția. Da, diferența aceasta apare tocmai pentru că modalitatea de raportare este alta, nu se mai întoarce sesizarea de la poliție, nu se mai aduce la cunoștință școlii, probabil, dar vă spun că faptele raportate de poliție sunt, și le știți.
Datele statistice la nivel de an școlar trecut 2022-2023, au fost următoarele: sesizate 3392 de fapte penale la nivel național. 3056 dintre aceste fapte au fost în incinta unităților de învățământ sesizate, iar majoritatea covârșitoare o reprezintă infracțiunea de loviri și alte violențe 2056, iar din acestea, 1756 au fost sesizate ca fiind întâmplate în incinta unităților. Sunt cifre, pot să existe diferențe de raportare, însă, ce este important să știți este că avem proceduri, avem cadrul legal pentru a interveni. Partea de prevenție trebuie făcută mult mai bine, dar în același timp trebuie să și învățăm aceste proceduri, pentru că e simplu să spui nu avem proceduri, nu avem cadru legal, nu avem nimic, când în realitate, trebuie să informăm și pe elevi, trebuie să se informeze și cadrele didactice mult mai bine. Și noi trebuie să fim mult, mult mai atenți la cum diseminăm informația. Nu cu o picătură, nu o floare, nu cu 20. Important e să spunem același lucru și să explicăm aceeași procedură, cât este necesar pentru a duce la diminuarea faptelor de violență”.
- Ce este bullying, potrivit Legii educației: Violența psihologică, denumită și bullying, este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, și care se desfășoară în instituțiile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.
Informații de context
În cadrul dezbaterii de marți, din comisia de învățământ, ministra Educației, Ligia Deca, a precizat că în anul școlar trecut 2022-2023 au fost peste 12 mii de elevi sancționați pentru fapte de violență și 88 de profesori.
Ligia Deca spune despre situațiile de violență din școli că “nu putem să ascundem lucrurile” și că “există diferențe foarte mari de înțelegere” privind situațiile care trebuie raportate.
Cazuri despre violența în școli apar tot mai des în spațiul public. Cele mai recente sunt cazul unui elev de clasa a VIII-a din Mureș care a făcut gesturi obscene în clasă și apoi a agresat-o pe dirigintă. Elevul a fost reținut 24 de ore și nu are voie să intre în școală timp de 5 zile, a decis Consiliul de Administrație. În acest caz, directoarea Liceului a spus într-o scrisoare către părinți că elevul nu este prima abatere a acelui elev, și că deși a urmat cadrul legal și a făcut reclamații la poliție și la protecția copilului, elevul i-a spus: “Nu-mi pasă, că și-aşa n-ai ce să-mi faci nici tu, nici poliția”.
După apariția unui alt caz la Școala Nicolae Titulescu din București, Ministerul a cerut participarea tuturor directorilor de școli la sesiuni de formare privind managementul cazurilor de violență, pe 5 martie, ca urmare a cazului de la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din Municipiul București, unde un elev ar fi fost abuzat sexual, în ziua apariției unui amplu raport OCDE pentru autoritățile din învățământul românesc.
În anul școlar 2021-2022, violența a revenit în creștere față de anul școlar precedent, fiind înregistrate peste 9.700 de acte. În ultimii 7 ani au fost înregistrate peste 50.000 de acte de violență în școlile din România, arată datele Ministerului Educației, publicate de Edupedu.ro în 2023.
Photo 161713484 | Bullying Laughing © Pavel Kobysh | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.