În Franța, problema Matematicii la liceu va fi regândită și dezbătută, anunță Ministrul Francez al Educației, Jean-Michel Blanquer. Acesta a adresat o scrisoare publică inspectorilor școlari din țară în care atrage atenția că, după reforma bacalaureatului din 2019, numărul de elevi de liceu care aleg o carieră în știință, mai ales fete, a stagnat în Republică. Iar pentru acest lucru trebuie luate măsuri încurajatoare, ca și alți elevi să poată accesa matematica și să le fie de folos în “cariere științifice ambițioase”.
Ceea ce a observat ministrul din Blanquer este “declinul” matematicii în licee, în special cele generale, potrivit documentului: mai puțini elevi aleg matematica la bacalaureat, fiind opțională, iar pentru asta trebuie repusă în discuție importanța matematicii la liceu. Acest lucru pentru a le reda elevilor din școlile franceze “o cultură matematică” pentru carieră și viață, declară Blanquer în scrisoare.
Context: EduPedu.ro a scris pe 12 februarie că Franța vrea să reintroducă matematica în trunchiul comun la liceu, după ce a devenit materie opțională la reforma bacalaureatului din 2019. Ministrul a declarat că este deschis unor discuții constructive pentru o eventuală regândire a reformei, după ce a constatat că din ce în ce mai puțini aleg matematica și, în special, procentul fetelor care aleg este mai mic de la an la an.
Primele semne ale efectelor reformei asupra traseelor elevilor la facultăți sunt deja perceptibile: “trasee mai bine pregătite și mai bine construite pentru un succes mai mare”, mai remarcă oficialul. Datele pe care le citează susțin că numărul de fete din “clasele pregătitoare”, classes préparatoires în franceză, cu rol de pregătire intensivă pentru școlile superioare cu profil științific din Franța este asemănător, comparând 2020 cu 2021. Însă ministrul vede întreținerea și susținerea acestui progres ca pe o datorie morală, de autoritate în stat.
“Dezbaterea se referă în special la locul matematicii în noul liceu general. În special, se discută despre traseele educaționale ale studenților, numărul de ore de predare, programul de învățământ și proporția de fete care urmează cursurile. În centrul acestor discuții se află, înainte de toate, problema: în ce măsură și până la ce nivel matematica ar trebui să constituie o ‘cultură comună’ în liceul general? Și, în consecință, de la ce nivel și după ce modalități poate fi aleasă în mod liber (n. red. ca disciplină opțională) această materie de către elevii interesați și motivați, dornici să-și aprofundeze educația spre studii științifice în care matematica va juca un rol predominant?”, pune ministrul problema.
Consultare publică, anunțată în Franța pe această temă, pentru a stabili “cea mai bună pregătire în matematică a elevilor noștri, în funcție de nevoile și aspirațiile lor”
În acest sens, oficialul lansează la nivel național o dezbatere publică majoră în care sunt implicați toți actorii din educație: asociații de profesori, elevi, experți, organizații, declară Blanquer. De asemenea, va înființa un comitet național pentru această problemă.
“Acest demers de consultare nu este o noutate: el este chiar consubstanțial cu spiritul reformei liceului general și tehnologic, pentru care am înființat un comitet de monitorizare care, de mai mulți ani, nu a încetat să asculte actorii, să facă propuneri de ajustare, cu scopul constant de a îmbunătăți continuu punerea în aplicare a reformei, a cărei importanță sistemică necesită în mod necesar ajustări. Prin urmare, în continuitatea acestei logici și a acestei cerințe de a asculta diferiții actori și de a progresa, acest comitet se va strădui să întocmească un raport complet asupra situației matematicii în cadrul noului liceu general, să enumere observațiile și propunerile și să îmi prezinte scenarii realiste și eficiente pentru îmbunătățirea ofertei de predare a matematicii”, scrie acesta în document.
“Țara noastră are nevoie de oameni de știință și ingineri. Trebuie să le oferim nu doar o educație matematică solidă și comună tuturor elevilor, ci și educație matematică, științifică și tehnologică elevilor care intenționează să urmeze cariere științifice ambițioase. Sper că aceste consultări pe care le va efectua comisia ne vor permite să facem mai multă lumină asupra acestei situații și să ajungem la soluții consensuale, pentru cea mai bună pregătire în matematică a elevilor noștri, în funcție de nevoile și aspirațiile lor”, își încheie Blanquer scrisoarea.
Scrisoarea ministrului francez al Educației, mai jos (în franceză):
Ce presupune reforma bacalaureatului din Franța, începută în 2019
EduPedu.ro a scris în februarie 2019 despre ce se anunța atunci în Republică: potrivit reformei, 40% din nota finală de la bacalaureat va fi obținută de elevi în urma unei evaluări continue, în timp de 60% din nota finală va veni din 5 examene: un examen de limba și literatura franceză susținut în clasa a XI-a – numită Première și restul probelor în clasa a XII-a – numită Terminale.
- La începutul clasei Première, cele trei rute liceale de educație generală din Franța (științifică, economică și științe sociale, literatură) vor fi înlocuite de un trunchi comun de șapte subiecte. Pe lângă aceste subiecte, fiecare elev va trebui să-și aleagă trei domenii suplimentare, cele mai importante (specializări), din care trebui să rămână cu două în Terminale.
În 2022, Ministrul Educației din Franța, Jean-Michel Blanquer, nu este străin de problema matematicii la liceu, întrucât era deja în funcție în 2019, când a intrat în vigoare reforma liceului. De atunci, matematica a fost predată ca materie opțională, în afara programului de bază. Ea nu mai este obligatorie din Première (n.r. penultimul an de liceu) și poate fi urmată ca ‘specializare’ (n. red. specializări, similar cu materiile specifice profilului) (există trei în Première și două în Terminale) sau cu opțiunea “matematici complementare” în Terminale (n.r. ultimul an de liceu).
2 comments
Ăștia s-au trezit că le trebuie matematica și științele exacte , iar ai noștrii consideră că nu mai e nevoie de ea. Că de obicei la noi se preiau acele metode care s-au dovedit că fiind eșecuri pentru alții. Distrugem câteva generații de oameni și apoi vedem că nu e bine. Preluam modelul francez , care a dat gres, acum pe cel ba suedez , ba finlandez…
Cum de francezii nu îl preia pe cel finlandez sau danez , suedez…daca sunt așa grozave aceste sisteme de educație? Ce fraieri sunt francezii ăștia, și ce șmecheri suntem noi…
Cum, nu vor învățământ de sorginte finlandeză? Ce fraieri!