Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în Parlament, despre planurile-cadru: Cred că oamenii inteligenți ajung la concluzii proaste dacă pornesc de la premise proaste. Tot oamenii inteligenți ajung la concluzii bune dacă pornesc de la premise bune

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a spus miercuri, la Ora Guvernului în plenul Senatului, că „oamenii inteligenți ajung la concluzii proaste dacă pornesc de la premise proaste”. La finalul intervenției sale, el a subliniat că „n-a fost o jignire, a fost, dimpotrivă, un element de apreciere că oamenii inteligenți, de pe premise corecte, ajung la concluzii corecte”. Daniel David a fost chemat în Senat de parlamentarii AUR care i-au cerut să explice „lipsa materiilor geografie şi istorie din planurile-cadru pentru liceu”.

„Cred că oamenii inteligenți ajung la concluzii proaste dacă pornesc de la premise proaste. Tot oamenii inteligenți ajung la concluzii bune dacă pornesc de la premise bune”, a spus ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, miercuri, în plenul Senatului, la dezbaterea „Ora Guvernului”. El a fost invitat de grupul senatorial AUR să explice „lipsa materiilor geografie şi istorie din planurile-cadru pentru liceu”. În planurile cadru lansate pe 31 ianuarie, disciplina Istorie a rămas cu o singură oră pe săptămână: în clasa a XI-a, Istoria evreilor, Holocaustul și în clasa a XII-a, Istoria Comunismului în România.

De precizat, de la lansarea planurilor cadru în dezbatere publică, ministrul David a avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai Academiei Române, geografi și istorici și au decis printre altele că „Istoria românilor/ României” va deveni materie obligatorie la liceu.

Ministrul a răspuns apoi punctual și întrebărilor legate de probleme din sistemul de educație. Printre punctele atinse au fost: ce se va întâmpla cu inspectoratele școlare, despre gândirea critică a elevilor ca disciplină sau despre cum sportul poate fi introdus la nivel de curriculum la alegerea elevului prin oferta școlii.

Redăm discursul integral al ministrului Educației și Cercetării și răspunsurile în urma întrebărilor primite de la parlamentari:

„Cred că oamenii inteligenți ajung la concluzii proaste dacă pornesc de la premise proaste. Tot oamenii inteligenți ajung la concluzii bune dacă pornesc de la premise bune. Eu vreau să vă spun că: acest ministru și acest ordin de ministru va fi cel care va readuce elementele de cultură națională după 20 de ani în școală, pentru că poate că nu știți. Dar istoria românilor sau a României, geografia României, gramatica limbii române nu există la nivel de liceu. Deci, vă rog să notăm acest lucru, fiindcă este un lucru foarte important. În acest moment ce am spus și vă spun foarte sincer. De aceea vreau să avem această dezbatere rațională.

Modelul pe care noi îl avem în acest moment în liceu este un model care de 20 de ani nu produce rezultate bune. Nivelul de analfabetism funcțional este prea mare, intră copiii creativi, inteligenți și ies oameni cu un nivel prea mare de analfabetism funcțional. Și atunci este important să facem această schimbare. Vă spun sincer, modelul pe care îl avem acuma este un model care nu mai poate continua. Vorbim de istoria României. Am spus foarte clar, nu există număr limită de ore, dar vreau să reapară istoria României și să nu vorbim despre istoria României în teme, de câteva unități de învățare puține în clasa a IX-a puține în clasa a X-a, puține în clasa a XI-a puține în clasa a XII-a astfel încât copiii pe când învață în clasa XI-a, uite ce au învățat în clasa a IX-a deci, scurt pus premizele de la care pornim sunt premize proaste.Modelul nu funcționează. Am propus un alt model, am discutat inclusiv cu cei din Academia Română și le-am spus că am nevoie de un alt model, nu acest model.

Ați pomenit de Biserică. Mi se pare paradoxal că trebuie să fiu în același timp și criticat pentru că am păstrat religia și, în același timp, religia este prezentă în trunchiul comun din clasa a IX-a până în clasa a XII-a, un lucru foarte important, lucru pentru care alții au avut reacții critice. Deci, de ce vă spun aceste lucruri? Fiindcă oamenii inteligenți care pornesc de la premise corecte nu pot ajunge decât la concluzia pe care am spus-o eu: după 20 de ani, prin această reformă o să avem din nou istoria românilor, geografia românilor, gramatica, a limbii române și religia a rămas în trunchiul comun.

Vă mulțumesc pentru comentarii și pentru întrebările ridicate. Dacă sunteți de acord, voi începe de la sfârșit, fiindcă le am, le-am notat în acest fel consumul de droguri. Vă propun să avem o dezbatere separată. Vă spun ce a făcut până în acest moment. Suntem în discuții cu Ministerul de Interne. În primul rând, acțiunea trebuie să fie foarte dură acolo. Așa cum am scos fast food-urile din jurul școlilor, trebuie să scoatem și dealerii din jurul școlilor. În același timp facem pregătire cu profesorii pentru a fi capabili să detecteze primele semne ale consumului de droguri. În același timp cu facem același lucru cu părinții și cu Ministerul Sănătății. Este un lucru foarte important, după ce ai văzut că încep să apară astfel de probleme. Noi nu avem încă servicii bazate pe dovezi și nu avem acces.

Copiii au acces la astfel de servicii și trebuie să operaționalizăm astfel de servicii. Deci, cam asta este ceea ce am început să facem în acest moment și vin cu plăcere dacă doriți să avem o temă specifică dedicată consumului de droguri. 

Sportul, sportul rămâne într-unchiul comun obligatoriu pentru toți, de la matematică, informatică până la o spătar și coregrafie, ca să spun așa. Este drept, o oră, dar în același timp, ce putem face în curriculuăm la dispoziția școlii, în oferta pe care o face ministerul, să introducem în această ofertă pe care elevii o pot alege după aceea sau nu, sporturi de echipă și pot să fie mai multe ore care vin peste numărul pe care l-am menționat anterior, adică acela de o oră. Dascălii, agresori pentru elevi. Toți avem de învățat. Noi am implementat o serie de mecanisme legate de bullying, o serie de mecanisme legate de semnalarea unor probleme care apar la sala de clasă. Ce trebuie să facem? Să-i încurajăm efectiv pe elevii care se simt amenințați în acest context, să semnaleze astfel de lucruri. Fiindcă mecanismele există, din păcate, trebuie să recunoaștem, încă de multe ori avem forme, mai avem de lucrat la fond, dar e clar că în centrul actului educațional trebuie să stea, în primul rând, elevii. Spuneați de Facultatea de Litere sau era vorba de filologie la liceu, care își desfășoară orele într-o fostă clădire. Nu știu despre ce e vorba. V-aș ruga să-mi trimiteți o adresă scrisă, vă răspund în scris. 

Salariile: Autoritatea pentru Cercetare Științifică, joi, mâine vom avea hotărârea de guvern pentru autoritate, dar să știți că n-am stat. Poate iarăși informațiile n-au ajuns la dumneavoastră. N-am stat în ceea ce privește salariile până când înființăm autoritatea, că ministerul este Ministerul Educației și Cercetării, astfel încât acel 1/ 12 funcționează.

Oamenii și-au luat salariile și vor lua salariile și nu vor fi întârzieri în salarii. Dar repet, joi vom operaționaliza și autoritatea.

UEFISCDI – au fost mai multe întrebări legate de această agenție. Da, vom finanța și vom susține aceste proiecte, ceea ce e foarte important. Vom mări rata de succes. După mine, este inacceptabil când ai o competiție la nivel european cu o rată de succes de 10 sau 12% și în România ajungem la rată de succes, sub acest procent, întrebarea e de ce mai facem competiția? Deci este clar că am în minte acest lucru și o să vedeți că în buget am prins această idee. În competițiile naționale rata de succes trebuie să fie mai mare. 

Antreprenoriatul, gândirea critică – gândirea critică este o temă pe care chiar dumneavoastră nu spun că dumneavoastră, parlamentarii au impus această temă prin legislație. Gândirea critică este prinsă în trunchiul comun ca unități de învățare la nivelul disciplinei obligatorii logică și la nivelul filosofiei. Și în același timp vor fi cursuri numite ca atare gândirea critică, din nou oferite elevilor obligatoriu prin oferta pe care o face școala prin minister, urmând ca elevii să aleagă sau să nu aleagă această disciplină. Dar ne-am asigurat că oricum este prinsă în discipline le obligatorii ca unități de învățare logică și filosofie. 

Și aveți dreptate, foarte mulți ați acoperit acest punct. Planurile-cadru reprezintă doar începutul. Am spus public, poate a fost un cuvânt prea dur: să nu ne transformăm copiii în hamali cu prea multe discipline și prea multe ore. Dar pasul important următor și presupun că iarăși vom avea o discuție și aici pe această temă și mi se pare normal, pasul următor ține mai degrabă de conținuturi de programe. După ce avem materiile, vine întrebarea ce punem în acele programe și acolo va fi un lucru fundamental ce manuale avem pe baza acelor programe, fiindcă manuale nu sunt atractive și cum ne învățăm profesorii să aibă metode moderne de predare, astfel încât copiii să nu se plictisească în ziua de astăzi la școală. 

Autoritate, inspectorate – au fost două întrebări legate de inspectorate. Știți că articolul din lege a fost prorogat până în toamnă. Aici va trebui să discutăm, dacă doriți, până la urmă, legea a fost aprobată tot de Parlament și va trebui să discutăm dacă dorim să mai prorogăm acel articol astfel încât să funcționăm în structura actuală sau să venim cu adevărat cu o reorganizare a inspectoratelor.

Vă spuneam că în luna mai, după ce voi termina diagnosticul sistemului de educație și cercetare pe care am să-l prezint și vin cu plăcere să-l discut și în comisiile de specialitate, dacă trebuie, și în plen, voi avea cele 10-12 politici publice pe care le voi propune, între care avem și această politică legată de inspectorate, să ne hotărâm ce vrem, că pe de o parte facem legi în care spunem că vrem să le reorganizăm, după aceea le prorogăm, pe când o prorogăm, unii spun că prorogarea e foarte bună și nu trebuie să le schimbăm ca arhitectură, ci doar în funcționarea lor. Este o dezbatere pe care vă propun s-o avem în luna mai. Cred că am acoperit cele mai multe întrebări, așa cum i le-am notat.

Școli de stat versus private, era o întrebare. M-am întâlnit cu președintele Asociației Școlilor Private chiar ieri, în care am discutat diverse lucruri apropo de tema majoră pe care am abordat-o și astăzi istoria României și geografia României, în care a apărut și această idee. Să ducem un element de cultură națională și în școlile internaționale, fiindcă în acest moment nu există. Și atunci, în încheiere, fiindcă m-ați întrebat mai mulți. 

Cum cred că trebuie să arate absolventul de liceu? Am spus-o foarte clar și în lansarea planului-cadru: bun specialist, bun cetățean, care pentru mine înseamnă un român protector al democrației și în același timp un om echilibrat și mulțumit de propria viață. Așa cred că trebuie să arate un absolvent de liceu. Și încă o dată spun în încheiere mă bucur că problematizați aceste lucruri, dar vă rog să vă amintiți și să rămână scris acest lucru. N-a fost o jignire, a fost, dimpotrivă, un element de apreciere că oamenii inteligenți, de pe premise corecte, ajung la concluzii corecte. Prin aceste planuri-cadru, după 20 de ani, cultura națională este readusă școală prin disciplinele gramatică, istoria românilor și geografia românilor”.