„Noi știm că nu avem cum să notăm uniform la nivelul țării”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, într-un interviu pentru Școala 9. Aceasta a spus că „nu avem o formare extinsă în acest domeniu al evaluării, în formarea inițială a profesorilor de până acum, însă în același timp, noi știm că se notează și raportat la colectiv.”
„Avem o tradiție a meritocrației care pleacă de la premisa că toți copiii au aceleași șanse de la naștere, ceea ce, sociologic, noi știm că nu este adevărat. Mai este și o tradiție a meritocrației bazată pe medii și premii. Noi știm că nu avem cum să notăm uniform la nivelul țării, pe lângă faptul că nu avem o formare extinsă în acest domeniu al evaluării, în formarea inițială a profesorilor de până acum, însă în același timp, noi știm că se notează și raportat la colectiv. Avem așteptarea că, dacă ai trecut de o anumită medie, că e 9, că e 9.50, că e 8.50, media asta înseamnă același lucru pentru toată lumea. Nu înseamnă același lucru și noi știm asta”, a precizat Ligia Deca.
Ministrul Educației a vorbit și despre copiii care își ajută părinții la muncile câmpului și reușesc că ia note bune la examenele naționale:
Sigur, vârfurile sunt vârfuri, dar este foarte important de înțeles că performanța punctuală a unui copil nu este predictor pentru succesul ulterior în profesie, în societate. Pot să fie copii care au ani cu lipsă de performanță în educație, dar care cu sprijinul potrivit, da, se dezvoltă foarte bine. Putem să avem copii care au probleme nedescoperite și care nu au rezultatele respective și atitudinea noastră este cumva să recunoaștem efortul doar celor care sunt foarte sus. Ori în multe școli trebuie să recunoaștem efortul de a veni la școală în fiecare zi. Trebuie să recunoaștem efortul unor copii, de exemplu, de vârstă de liceu, care își susțin frații acasă, își ajută părinții la muncile din jurul casei sau la muncile câmpului și în același timp reușesc să ia examene naționale cu medii foarte bune. Vorbim mai puțin despre copiii ăștia. Și separat de asta, tradiția noastră de performanță vine și dintr-un sentiment că câștigătorul ia totul”, a menționat Deca.
Informații de context
Edupedu.ro a scris că regulamentul standardelor naționale de evaluare ar urma să fie gata până la data de 30 august 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024, document publicat în Monitorul Oficial. Inițial, metodologia și standardele naționale de evaluare ar fi trebuit elaborate și aprobate până la data de 1 ianuarie 2024. Acest lucru înseamnă o întârziere de peste 8 luni.
Ce prevede Legea învățământului preuniversitar
Evaluarea elevilor se va face pe baza unor standarde naționale de evaluare de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, conform legii. Cadrele didactice care vor evalua fără să respecte standardele naționale vor fi sancționate, după cum apare în documentul consultat. Prevederile acestea se aplică la doi ani după ce intră în vigoare legea, potrivit dispozițiilor tranzitorii.
- Cele două legi ale educației, Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior, au intrat în vigoare pe 2 septembrie 2023.
Articolul 95 – „(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.
Articolul 96 – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.
(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.
(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).”
Articolul 97 – „(1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.
(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.
(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale.”
Ce se întâmplă cu profesorii care nu respectă standardele naționale de evaluare
În lege apare că profesorii care nu evaluează conform standardelor naționale de evaluare vor fi sancționați disciplinar.
De când se aplică standardele de evaluare, potrivit legii
Articolul 248 – „(25) Banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va realiza de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(26) Metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educației în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”
Citește și:
Ligia Deca: Dacă nu recunoaștem profesorii buni din rural, indiferent că cel puțin în primii ani au sau nu rezultate de tip olimpiade, concursuri, nu o să-i avem niciodată acolo
Ministrul Educației: Dacă într-o clasă nu ai niciun elev peste media șapte, va fi foarte greu pentru copii să aibă un orizont de așteptare că în anul următor învață bine și ajung la șapte sau peste șapte
Ligia Deca, despre masteratul didactic cu durata de un an: Practica nu se poate desfășura numai la liceul de lângă facultate sau la liceul din orașul în care tu faci masteratul
Cred că în ultima vreme s-au pus foarte multe lucruri în sarcina școlilor, spune ministrul Educației: Dacă ne uităm, de exemplu, la atribuțiile diriginților, în regulamentul de organizare și funcționare, o să vedem pagini întregi
Ligia Deca: Dacă te-ai titularizat pe un post într-o școală, în primul an nu te poți transfera, rămâi acolo
februarie 2024 – OFICIAL Standardele naționale de evaluare a elevilor de către profesori ar trebui să fie gata până pe 30 august, cu o întârziere de 8 luni față de anunțul precedent
decembrie 2023 – Notarea ritmică a elevilor este verificată de Inspectoratul Școlar Covasna, în toate școlile din județ. Sunt anunțate inspecții tematice în perioada 5-15 decembrie – document
G4Media.ro
R.P.
Redacția
3 comments
Evaluarea de progres a permis oferirea notelor de promovare și elevilor cu CES sau intrați prin discriminare pozitivă în clase de top. Altfel, dacă s-ar fi evaluat inginerește, pe criterii exacte și rigide, foarte putini dintre copiii cu CES (cazurile mai îndepărtate de normă) sau din etniile protejate (care au acumulat restanțe academice sistematice) nu ar mai fi promovat vreun an școlar. Evaluarea de progres a reprezentat soluția de compromis pentru a despovăra profesorul de misiunea utopică de a realiza performanțe școlare individuale în condițiile unor colective școlare în egală măsură numeroase și eterogene, cu elevi aflați la limita abandonului, cu deficit de resurse, cu factori activi în socializarea discordantă (vezi implicarea copiilor în viața economică a familiei sau folosirea lor la creșterea fraților mai mici, absența părinților și părăsirea lor în seama bunicilor sau a altor rude). Când evaluarea va fi realizată inginerește, cu șublerul în mână, foarte multe adevăruri băgate sub preș, pentru a reduce cheltuielile publice cu educația, pentru ca diverși politicieni incompetenți să aibă votanți, pentru ca falimentul moral al politizării educației să pară poveste de succes, vor ieși la iveală. Caracterul inconfortabil al acestora, mă tem, sperie pe toată lumea și anulează orice faptă. Rămân doar cuvintele, plimbate pe toate ulițele, să spele o rușine care, de regulă, nu se spală prin retorică.
Da,da!Chioru e împărat în tara orbilor.
Din păcate se notează si raportat la presiunile părinților care vor 10 pe linie.
Apoi după ce presiunile ating nr potrivit de profesori incepe comparația…
Păi vedeți are 10 pe linie deja…cum să îi dați 9?
Apoi uneori intervin directorii, antetior cointeresați, ce vin cu diverse intervenții cu același scop… umflarea notelor.
Soluția ar fi într-adevăr o bancă de itemi din care profesorul să dea evaluările!
Dar pt asta e nevoie de infrastructura IT promisă prin PNRR (care probabil e ținută in depozite până la toamnă sa aibă Deca si ,Penele’ cu ce să se laude in campania electorala)