Ligia Deca declară că nu ia în calcul reintroducerea tezelor școlare, după ce elevii de clasa a VIII-a care au susținut în gimnaziu acest tip de evaluare doar doi ani (tezele au fost suspendate pe timpul pandemiei și au fost anulate apoi de miniștrii Cîmpeanu și Deca – N.Red.) au înregistrat luna trecută un record negativ la simularea Evaluării Națională 2024, cu cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii 4 ani, la Matematică: 42%. „Nu am avut o discuție pe reintroducerea tezelor, însă simulările au fost organizate anul acesta mai devreme tocmai pentru ca rezultatele să fie folosite în repetare”, a afirmat ministrul Educației la întrebarea Alba24.ro.
Întrebată dacă ia în calcul revenirea la semestre, ministrul Educației Ligia Deca a răspuns: „Nu a fost observată o legătură între structura anului școlar și rezultate. A fost realizată o evaluare a percepției profesorilor, elevilor și părinților cu privire la structura anului școlar, studiu care a arătat că există o percepție pozitivă asupra alternării ciclurilor de școală cu vacanțe. Structura anului școlar pentru anul viitor rămane pe module“, transmite Alba 24.ro.
Amintim că puțin peste 42% dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2024 au luat note egale sau mai mari ca 5 la Matematică, înregistrând un record negativ cu cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii 4 ani, la Matematică.
Tezele școlare, obligatorii pentru elevii de gimnaziu (de la clasele a V-a până la a VIII-a, inclusiv) și pentru elevii de liceu au anulate în anul școlar 2020-2021 de ministrul Monica Anisie, din cauza numeroaselor suspendări ale cursurilor față în față, în perioada pandemiei. În anul școlar 2021-2022 tezele au fost reluate prin decizie a ministrului Sorin Cîmpeanu, ministru care în același an le-a redus numărul, pentru ca în 2022-2023 ele să fie anulate de același ministru.
Anul școlar 2022-2023 a fost cel în care ministerul Educației a renunțat la organizarea pe cele două semestre,introducând 5 „module de învățare” cu 5 vacanțe. Tot în anul școlar 2022-2023, ministrul Cîmpeanu a introdus „Săptămâna verde” în timpul anului școlar, perioadă de 5 zile în care profesorii nu mai pot preda „clasic” elemente din curriculum, fără a prelungi numărul de zile de școală.
Ministra Deca, ce i-a urmat lui Sorin Cîmpeanu șefia Ministerului Educației, a decis menținerea tuturor acestor decizii: tezele eliminate, semestrele care se încheiau cu medii școlare înlocuite de module care nu au decât un singur rând de medii, la final de an școlar, înainte de vacanța mare, plus Săptămâna verde introdusă fără prelungirea anului școlar.
Tezele școlare erau obligatorii, până anul școlar trecut, la clasele de gimnaziu și de liceu. Programarea tezelor se făcea de către școală, de regulă în ultimele trei săptămâni ale fiecărui semestru.
Declarațiile au fost făcute luni, 11 martie 2024, la Alba Iulia, unde ministrul Ligia Deca a participat la o ceremonie de semnare a contractului pentru construcția unui campus de învățământ dual, transmite Alba24.ro. Potrivit ministrului, este vorba despre o „investiție fabuloasă, 24 de milioane de euro, din care 4 milioane de euro sunt contribuții ale partenerilor din proiecte, deci nu vorbim doar de fonduri europene”.
Amintim că anul acesta în România se vor desfășura toate cele 4 rânduri de alegeri: parlamentare, europarlamentare, locale și prezidențiale.
România este în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023
Când a fost decisă structura anului (2022-2023 – n. red.) împărțit în cinci module, Edupedu.ro semnala încă din martie 2022 că acesta urma să aibă un număr similar de zile de școală cu cel anterior, anume 167, în pofida faptului că începea mai devreme (5 septembrie).
Cel mai recent raport Eurydice privind organizarea anului școlar arată că România ocupă locul 3, după Malta și Letonia, în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, la nivelul școlii primare. De notat că, în România și în majoritatea țărilor europene, cu excepția anilor terminali, numărul zilelor de vacanță este același în învățământul primar și învățământul secundar (gimnaziu/liceu).
Astfel, România figurează în documentul citat cu 127 de zile de vacanță, fiind depășită doar de Malta (135) și Letonia (129). Peste 120 de zile de vacanță mai au doar Estonia, Franța, Grecia și Italia. – Detalii aici
La preluarea mandatului de ministru, Ligia Deca spunea că va menține structura pe module a anului școlar și va fi analizată după un an. „Voi păstra măsurile care au intrat în vigoare anul acesta, de exemplu, organizarea modulară anului școlar, și vom analiza această formulă după un an de la implementare”, spune Deca. Având în vedere că a propus deja pentru anul școlar următor tot o structură pe module, ar putea interveni modificări, pe baza unei analize, abia din 2024-2025.
Amintim că Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, sublinia că este irelevant dacă anul școlar e împărțit în module, trimestre sau semestre. “Singurul lucru care ar produce un efect ar fi să prelungim anul școlar. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună”, a comentat acesta.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea că-și dorește schimbarea organizării anului școlar pentru a exista mai multe zile de școală: “Îmi doresc o perioadă de cursuri cât mai lungă”.