Ministrul Educației a explicat că unele exerciții de matematică, care par mai complicate la liceu, „sunt pentru creier ca mersul la sală pentru corp. Nu mergi la sală neapărat ca să fii campion, dar „te ține în priză”. Daniel David a dat această explicație în contextul în care „în zona mai puțin iubitoare de educație, sunt oameni care încep să critice educația”. Oficialul a povestit un moment în care cineva l-a întrebat dacă mai știe să facă acum un calcul diferențial și dacă l-a folosit vreodată în viață.
- Daniel David a fost invitat în cadrul evenimentului „Lecții eficiente – Folosirea eficientă a celor 50 de minute din lecție”, organizat de Inspectoratul Școlar Maramureș pentru profesori și directori de școală, joi, 20 martie.
Ministrul Educației a spus în contextul în care unii oameni acuză că la școală se face prea multă teorie, și se învață lucruri care nu folosesc în viață, a fost întrebat la o emisiune TV dacă a învățat calcul diferențial când era elev și dacă mai știe să îl facă acum.
„Țin minte că într-o lume în care cu toții vedem că în zona mai puțin iubitoare de educație apar oameni care încep să critice educația, spunând «faceți prea multă teorie acolo, lucruri care nu folosesc copiilor în viață». Am fost la mai multe emisiuni, dar țin minte una care m-a deranjat foarte tare, fiindcă era cineva foarte cunoscut și care mereu lovea în componenta de cunoștințe declarativă. Eu știu cât de important sunt pentru copii și m-a întrebat, zice domnul profesor: «Ați făcut calcul diferențial când ați fost la liceu? Sigur că am făcut. Și ați mai folosit, îl mai știți?» Acum era mai să-mi dea un test pe loc.
I-am spus: acele exerciții de matematică, poate complicate pentru nivelul de liceu, m-au ajutat să nu fiu prost, pentru că acele exerciții sunt pentru creier, ceea ce este mersul la sală, pentru corp. Nu mergi la sală neapărat ca să fii campion. Nu mergi la sală neapărat să obții nu știu ce premiu, dar te ține în priză, ca să spun așa. Mersul la sală sau exercițiile fizice, acasă nu trebuie neapărat să mergi la sală. La fel se întâmplă și cu multe componente teoretice. Deci dacă noi avem curajul să ne asumăm bine teoria, putem spune cu curaj că uneori cel mai practic lucru e o teorie bună. Dar atenție dacă facem bine altfel, într-adevăr, exasperăm copiii cu cunoștințe teoretice peste cunoștințe teoretice ducem lucrurile în exagerare. Cei din viața de zi cu zi nu văd consecințele practice și vulnerabilizăm sistemul de educație”.
Ioana Nicolescu
Redacția
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
24 comments
E bine să învețe,uitati- va unde e lumea educata,avansata in estul extrem Acolo chinezii,japonezii,coreenii nu zic că nu le trebuie școală.Vestul ,,relaxat” va fi curând depășit tehnologic.Mjncitorul japonez știe calcul integral,,cel spaniol nici tabla înmulțirii.zLa liceu trebuie stimulată mintea ,să vadă ce vrea absolventul sa urmeze,sa nu aibă ,,socul viitorului” la facultate ,că nu știe ce să aleagă,cu ce se mănâncă…Matematica e in toate,într-o adevat!
Și totuși… educația de azi produce fie autisti cu rezultate de top, dar autisti, fie mediocri b
aparent boemi, dar anxioși și frustrați. A mai observat cineva fenomenul?
Atat de multa matematica si atat de bine o fac iubitorii astia de aritmetica, incat tot ce a iesti din mana lor au fost chiar porcarii.
Am fost zeci de ani in urma celor din Vest, atat tehnologic cat si la nivel de educatie, dar vrem sa facem calcule complicate chiar din copilarie.
Invata matematica cine are vocatie, pentru cine nu are pur si simplu este un chin.
Iar vorba ca Matematica te desteapta este o mare Tampenie, spusa de astia care nu stiu sa faca si altceva.
Sigur ca teoria multa pentru copii este utila pentru poĺiticieni. Daca nu mai ai mintea atat de ocupata iti vin idei care ar putea fi daunatoare pentru acest tip de politicieni. Ca sa inveti ceva util ar trebuie dotari speciale in scoli si mai e nevoie si de o pregatire speciala pentru profesori. Asa ceva nu numai ca ar costa bani, dar ar produce si minti luminate care sunt mai greu de controlat. Asa ca las-o asa.
Dragi parinti! Imi este mila de voi! Copii vostrii sunt mai slab pregatiti ca voi! Va inteleg frustrarea! Trebuia ca ei sa ia Nobelul la mate-fizica si milionu de euroi nu o amarata de diploma lucioasa emisa de MEN, ca voi! Nu disperati! O sa aveti voi grija … de nepoti!
oare cât de bine știe un copil ce o sa fie când “o sa fie mare”? Sunt domenii în care se folosesc integrale, derivate așa cum sunt meserii în care este important să știi unde este nordul sau ce s-a întâmplat în 1870 sau cum se măsoară rezistenta la forfecare. La 15 ani puțini cunosc ce o să facă așa ca este bine să știe cât mai multe.
felicitări și mulți bănuți in continuare domnule…sper sa se vadă ceva după dumneavoastră și pe strada noastră că deocamdată nu se vede nici o schimbare numa teorie…practic “mai așteptăm ”
sper sa va mișcați odată .
calculul diferențial integral este acela pe care îl numeam noi că lucrăm cu coada vacii atunci când vedeam o integrală.La 40 de ani de la terminarea liceului,constat că nu mi-a folosit la nimic
Și , stimate domn, ai murit??? te a făcut să iti dai seama ca nu iti va fi de folos, deci te a facut deștept
ceea ce era de demonstrat !!!!
“E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Potrivind cuvinte goale,
Ce din coadă au să răsune”.
Cam asta este semnificatia comentariului dvs……
Sunt de acord pe jumatate cu dl David; da, trebuie să ne ținem mintea în priză, dar de ce cu lucruri inutile când putem cu lucruri utile ? Sunt inginer, am absolvit Politehnica in 1993 , lucrez in mecatronică, si sunt 32 de ani de când NU folosesc integrale, diferentiale, logaritmi, siruri, matrici, determinanti, spatii vectoriale, corzi vibrante (teoria spatiilor in N dimensiuni), polinoame, etc, etc, etc. Singurele lucruri din matematica care sunt utile pentru PRACTICIENI, sunt cele din matematica elementară: arii, volume, ceva functii de grad maxim 2, radicali, puteri, geometrie de orice fel si cam atât. Atentie, cei care lucreaza in cercetare au nevoie de matematică superioară, in special Calculus 1 si 2 (integrale, diferentiale, etc). Sunt acestia mai mult de 0,1 % din intregul număr de absolventi de facultate ? Probabil ca nu. Si atunci, de ce trebuiesc chinuiti 99,9% cu o materie pe care o folosesc 0,1% ?!?!?! Soun asta pentru că timpul pe care eu, 99%, il cheltuiesc cu materia pe care o folosesc doar 0,1%, este un timp pe care l-a putea folosi pentru a adânci oricare din celelalte cunostinte de specialitate, fizica in particular pentru orice inginer care se respectă. Matematica este un SET DE INSTRUMENTE, nimic mai mult. Este un set de surubelnite, clesti, ciocan, etc. Am nevoie sa calculez un volum neregulat (de exemplu bazinul unei cisterne de gaz lichefiat care se monteaza pe camioane pentru transport ) ? Este ok, scot din trusa cu “scule” instrumentul numit “integrală de volum”. Vreau sa calculez lucrul mecanic al diagramei de pompaj intr-un motor termic ? Scot din trusă instrumentul numit “integrală simplă”. Vreau să calculez traiectoria unui satelit ? Scoatem instrumentul numit ” spatii Banach, Hilbert, etc “. Si așa mai departe. Asta ar trebui sa fie matematica pentru non – matematicieni: o trusă de scule. Acum, intrebarea cheie este : câte scule trebuie sa fie intr-o trusă de scule ? Raspunsul suferă variatii, de la specialitate la specialitate, insă la 10 sau 15 sau 20 de ani de la invatarea lor, lucrurile se schimba oricum, asa ca răspunsul ar trebuie sa fie ” un minim de scule”, NU un maxim, asa cum se predau acum. Iar cine are nevoie in specialitatea lui dupa niste ani de practică de niste cunostinte mai extinse, este liber să faca upgrade de scule atat cat considera ca-i sunt utile. Exemplu foarte practic: in mecatronică se folosesc câteva software-uri care calculeaza niste traiectorii ale unor scule de aschiere in utilaje de prelucrat materiale (frezare, strunjire, rectificare, etc) . Aceste traiectorii, numite interpolări ale unor curbe, se fac prin simpla apasare a unor comenzi, iar aceste software-uri exista de peste 30 de ani (Autocad + altele). Cei care au gandit si executat softul, au avut nevoie de matematică avansata ca să-l construiască, ca să imi faca mie viata usoara contra unui pret platit pentru licența de software. Eu NU AM NEVOIE să stiu CUM se face software-ul, sau cum face el ca să calculeze acele interpolari xe coordonate, ca atare undeva vreo cateva sute de softiști care stiu matematică superioară, au facut viata usoara unor zeci de milioane de oameni de-a lungul a zeci de ani. Se numeste integrare de competente: el, softistul X, stie sa folosească un software care să-l ajute pe inginerul automatist ca sa foloseasca transformata Laplace, care la randul lui să-l ajute pe inginerul electronist să creeze un driver electronic care să-l ajute pe inginerul electrotehnician să comande un servomotor, care să mă ajute pe mine sa pozitionez un dispozitiv cu precizie de microni , care stiu să prelucrez metale prin aschiere tinând cont de o compozitie anume a otelului, care a fost supuse unor anumite tratamente termice care confera o anume stabilitate in timp a geometriei obiectului prelucrat, care obiect va intra in componenta unui, de exemplu, pace maker si va face inima unui om să mai functioneze inca 10 ani măcar, reglând niste sistole si niste diastole pentru ca omul acela să-și trăiască viată cu mai multă demnitate. Dacă eu, o verigă intr-un lanț, trebuie să stiu matematică superioară când de fapt NU AM NEVOIE , dar zău că am nevoie de timpul ăla ca să inteleg mai bine ultimele descoperiri in materie de titanium si zirconium (care mă ajută direct in prelucrare), atunci inseamnă că am luat timp de unde conteaza in specialitatea mea si am invătat lucruri care nu contrează in specialitatea mea. Fiecare specialitate din cele enuntate mai sus este un univers in sine si nici un inginer care se respectă si respecta natura (alocarea resurselor cu cap, iar timpul este resursa cea mai pretioasă) nu va face o treaba bună dacă nu se ocupă suficient de specialitatea lui. Eu trebuie sa fiu in stare să-i dau doctorului un obiect cu care el salvează viata unui pacient, nu sa-mi pierd timpul in facultate cu integrale Riemann, Lebesque, conjectura Pointcare, etc, care sunt lucruri extraordinare de altfel PENTRU CEI care le folosesc, nu pentru ceilalti. Eu respect orice materie, dar mai presus de toate respect timpul, căci este ireversibil. A nu se citi că am ceva cu matematica; este o stiinta extraordinară , care trebuie folosită adecvat. Insa am ceva cu făcătorii de curiculă care cred că noi toti avem nevoie de integrale, derivate, sau ecuatia lui Heiselberg. Cercetarea are niste nevoi, practica are alte nevoi. Practicienii trebuie să implementeze ce au decoperit cercetătorii. Pentru asta trebuie să gaseasca instrumente de implementare , nu să duplicheze munca cercetătorilor, învătând ce invață si ei. De acord că apa curge tot de sus in jos si-n teorie si-n practică, doar că cercetarea si implementarea cer minți diferite, care au atribute diferite, as spune chiar opuse pe alocuri. Am facut un minim de cercetare atunci când mi-am facut proiectele in facultate, iar ca practician citesc regulat cercetări in domeniul meu. Am citit vreo 8 lucrari de doctorat in ultimii ani, una de la MIT printre altele. Sunt familiar cu ce fel de minte si cunostinte trebuie sa ai ca cercetător si pot spune cu certitudine că cercetătorii si practicienii au mindset-uri foarte diferite , si este BINE să fie asa ca să fie complementare, nu similare, căci antiteza creaza progres , nu similitudinea.
Pe principiul “Nu am nevoie in practica”, o sa se ajunga sa nu se mai invete nimic, ca doar sunt prin alte tari niste teoreticieni si programatori si cercetatori care au facut deja niste instrumente care ne fac treaba si noi nu trebuie sa mai stim nimic.
Imagineaza-ti ca exemplu ca la facultata de medicina nu se mai face munca de cercetare si studentii nu mai sunt pusi sa invete teorie pentru ca toti vor sa fie doar practicieni. Sa li se predea doar metode practice. La ce sa mai invete studentii cum se face cercetarea? In practica, cand ajung medici vor avea nevoie doar sa stie sa prescrie pastile. Cine are nevoie sa stie cum functioneaza medicamentele? Ar fi bine asa? Sa mergi la un medic sa iti dea un tratament fara sa stie nimic despre tratamentul ala? Sa ti-l prescrie doar pentru ca asa a citit in manualul de utilizare?
Integralele si calculele alea inutile din facultate sunt doar inceputul pentru o cariera in cercetare. De unde o sa stie un student la varsta de 19 ani daca vrea sau nu sa devina cercetator? Trebuie sa vada macar putin din domeniul in care ar putea sa lucreze. Si exact asta vede in facultate. Si e adevarat ca doar 0.1% sau foarte putini ajung sa lucreze in cercetare. Dar si aia trebuie selectati de undeva. Si nu pot fi selectati decat dintre oamenii existenti.
Și eu am absolvit universitatea tehnică și am învățat toate matematicile grele. Nu îmi pare rău absolut deloc pentru că înțeleg ce antrenament este pentru minte și cât de mult se dezvolta prin înțelegerea respectivelor matematici dificile pe care le vedeți inutile.
Îmi pare rău când văd absolvenți, ingineri, care ar trebui să știe mai bine decât să critice educația.
Ministrul se referă la educația până la finalizarea liceului, unde mintea trebuie antrenată și cunoștințele acumulate sunt foarte benefice. Avem probleme cu profesori care nu știu și nu vor să își îmbunătățească stilul de predare pentru a facilita înțelegerea matematicii. Asta se poate confunda ușor cu prea multă teorie.
Iar la facultate .. Cine dorește diplomă de inginer, să muncească pentru ea. Am văzut și eu prin facultate putori care ar vrea să nu facă nimic, să ia note mari și să aibă și diploma luată.
Studiile de licență sunt primul pas către o lume a cercetării.
Ne lipsesc școlile post liceale, practice și tehnice unde să meargă cei care vor să acumuleze doar cunoștințe practice și să lase facultatea pentru tineri pasionați.
Le transmitem tinerilor atâta critică și frustrare pentru școală. Cei care nu au făcut deloc au critici și mai vehemente împotriva educației. Ce facem? Susținem tinerii să fie împotriva educației SAU îi susținem să se educe și chiar dacă este mai solicitant să aibă încredere în beneficiile pe termen lung aduse de educație?
PS școala nu te-a pregătit special pentru jobul tău. Te pregătește pentru mai multe domenii de activitate. Dacă tu nu ai nevoie să înțelegi cum funcționează un software, poate altul îl dezvoltă. Din toată matematica aia care nu îți place, o mare parte este folosită în machine learning, artificial intelligence și am ajuns astăzi în tehnologia actuală.
felicitări,domnilor ! De aia se fac matematici superioare ,inflduferent că îți folosesc personal sau nu ,în viața poți avea ocazia sa intri într-o un domeniu noi ,in dezvoltare și să vezi că ,poate era bine sa fi știut ceva din matematici Inginerii și medicii au nevoie de cunoștințe din multe domenii Viața te obliga cumva ,cunoașterea creste exponențial,interfera multe domenii În lucru e bine sa fie stimulate mințile,nu se știe care e De insteun cel nou Ddca nu au acces,e că la citire,e genial,dar analfabet! Se pierd multe minți…Și eu zic că prea mult timp liber ,fără gândire da nasterre la plictiseala,
Mulțumim, Bălcescu! De la VL?
pe frunte la 13 ani, aveam un mod caraghios de curios de a privi fascinată la tablă la demonstrații, explicații. În liceu am avut un prof de univ., excelent tipul, dar a stat puțin la noi, a revenit la UB. La Fac. nu am făcut mate, nu era profilul…
Mi-a plăcut Matematica de gimnaziu cu Dna
prof. Elisabeta B. (TR) și eram așa curioasă că am făcut riduri
Și mă crucesc când aud că Matematica nu e utilă!!
Tot ce am învățat după gimnaziu a folosit Matematica drept PILON: logica, reasoning, științe cognitive, desen, optica, fizica, problem solving, științe probabilistice, organisational design, time management, etc.
întrebare , de ce insistați sa băgați oficial chatgpt ul in școli , adică un instrument care răspunde ( mai mult sau mai puțin bine) la orice întrebare?
unde va mai fi efortul elevului , strădania lui intelectuala , când totul este accesibil ?
când ești la un click distanta de orice răspuns , mintea ta nu mai face efort nici măcar sa și pună o întrebare , de ce sa ar obosi pt că să știe creierul tinde spre conservarea energiei . înlăturarea munci va duce la pierderea capacităților de gândire .funcția dezvolta organul. chatgpt ul e un exoschelet , o cârja moderna care ne este băgată pe gat pt că aduce bani corporațiilor. evident nimic nu va fi gratis
daca totul e accesibil omul se va transforma Intr un șobolan satul :
https://evz.ro/universul-25-experimentul-care-da-fiori-omenirii-proiectul-utopia-sobolanilor-arata-cum-evolueaza-extinctia-omenirii.html
Te contrazici, tovarășe ministru! Una spui și alta faci!…
In primul rand scoala trebuie sa te pregateasca pt viata: profesionala, sociala, psihica, sa modeleze caractere pozitive! Nu trebuie sa ne faca mai destepti ci mai curiosi! Si DA, calculul diferential nu este necesar pt cei ce nu urmeaza o facultate de matematica! Ma intreb cati dintre soferi, in timp ce sofeaza, sau la scoala de soferi, sau politistii rutiei, utilizeaza acest calcul pt a stabili viteza autovehiculelor! Exista aparate pt asa ceva!
Și dacă se întâmplă ca aparatele acelea nu mai funcționează? Rămâne șoferul pe marginea drumului? Integralele acelea pe care le-a rezolvat, că n-a avut încotro, i-au dezvoltat o abilitate- aceea de a căuta o soluție chiar dacă nu îi convine situația în care se găsește.
Atitudinea aceasta de protejare exagerata si de reducere la ” la ce folosește ” este o altă modalitate de a- i trimite pe tineri nepregătiți pentru viață.
Are dreptate domnul ministru! Creierul este un “mușchi “care trebuie antrenat.
Calculul diferential nu l-a făcut, de mers la sală nu a mers… Teoriile astea ca să scape de răspuns nu au nici o valoare. Bine că avem ministru mai ” deștept” ca ceilalți.
Calculul diferential nu face altceva decat sa arate legaturile care exista intre matematica si fizica, de exemplu. Chestiuni simple, cum ar fi viteza unui vehicul, au o explicatie la fel de simpla, prin calculul diferential.
Da, matematica exista nu pentru a complica scoala, ci pentru a deschide mintile. Este instrumentul necesar atat pentru alte stiinte cat si pentru viata.
Matematica de la liceu din ziua de azi este dresaj, nu matematică. Și să vă explic. Din 2006 predau fizică într-un colegiu național ale cărui clase de mate-info promovează, din prima sesiune, în integralitatea examenul de bacalaureat. Anul trecut școlar scot la tablă un elev din clasa a XII-a; îl întreb din teorie apoi îl pun să tragă un bilet cu problema pentru încheierea notei.Cu indicațiile de rigoare, cu corecțiile de rigoare, ajunge la calculul final, o relație care conținea și un ln(2,5) (ln=logaritm natural). Pe bilet se dădeau valorile pentru ln2, ln5 și alte constante. Elevul se uita că nu poate finaliza calculul… Adică nu era capabil să aplice o proprietate simpla a logaritmilor… Iar la examenul de bacalaureat, elevul respectiv a luat peste 9 la matematică…
Concluziile le trageți singuri…
Raspunsul asta e de pe net și e vechi de ani de zile! :)))))
Ceva mai original n-o gasit?
Că după deciziile de până acum e evident ca ”sala” nu a fost frecventata deloc!
…Și de aia a decis să susțină noile planuri cadru, unde orele de matematică și științe se înjumătățesc sau devin opționale (dacă le mai alege cineva), ca să nu obosească prea mult creierele elevilor de la atâta ”sală.”