Ministrul Educației susține că încurajează inițiativele care aduc educația financiară în mediul rural și consideră „esențială pregătirea continuă a profesorilor” în acest domeniu

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că, în zonele defavorizate, „oferta curriculară opțională din școli nu este pe atât de amplă pe cât ne-am dori”. Aceasta consideră „esențială pregătirea continuă a profesorilor pentru a aduce metodele de predare și conținuturile mai aproape de nevoile copiilor”. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Educația financiară și sistemul bancar”, eveniment organizat de Banca Națională a României, în parteneriat cu Ministerul Educației și Inspectoratele Școlare Județene.

„Aș dori să remarc modul special în care Banca Națională a României face ca aceste cursuri de educație financiară să ajungă și în zonele mai defavorizate, acolo unde, din păcate, oferta curriculară opțională din școli nu este pe atât de amplă pe cât ne-am dori. În acest sens, dacă observăm care sunt decalajele de performanță educațională între urban și rural sau mai degrabă generate de statutul socio-economic al familiilor, cred că aceste tipuri de inițiative merită multiplicate în așa fel încât educația financiară să ajungă la fiecare copil din România”, a spus aceasta.

Deca a vorbit și despre importanța pregătirii continue a cadrelor didactice pentru a răspunde nevoilor copiilor: „Consider esențială pregătirea continuă a profesorilor pentru a aduce metodele de predare și conținuturile mai aproape de nevoile copiilor, iar una dintre aceste nevoi este, fără îndoială, aceea de a gestiona inteligent propriul buget și de a se comporta responsabil financiar într-o societate care, vede, trebuie să facă față atâtor provocări”.

De remarcat este că Deca nu a făcut nicio referire la proiectul Legii învățământului preuniversitar în care educația financiară era inclusă în disciplina „Educație pentru viață”. Potrivit proiectului de lege, modulele cuprinse în disciplina Educație pentru viață sunt următoarele:

1. educație pentru mediu;
2. educație pentru sănătate;
3. educație financiară;
4. educație juridică;
5. educație antreprenorială;
6. educație tehnologică;
7. educație rutieră;
8. educație civică;
9. educație interculturală și educație pentru cetățenie democratică;
10. egalitate de gen;
11. gândire critică;
12. oratorie și dezvoltare personală;
13. securitate cibernetică;
14. educație pentru alimentație sănătoasă 

„Planurile-cadru ale învățământului primar, secundar inferior și liceal includ „Educația pentru viață” ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, având incluse module, adaptate vârstei și nivelului educațional, în concordanță cu profilul absolventului. Disciplina „Educația pentru viață” va include module de educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, educație interculturală și educație pentru cetățenie democratică, egalitate de gen, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă și alte module care pot fi stabilite prin ordin al ministrului educației”, potrivit art. 62 alin. (6) din documentul citat.

Menționăm că, în prima conferință a mandatului, Ligia Deca a declarat că proiectele de legi ale educației lăsate de Cîmpeanu în minister nu vor fi înaintate Guvernului în forma aceasta, ci vor fi rediscutate cu specialiști și cu cei din Facultățile de Științe ale Educației din universități.

Redăm discursului Ligiei Deca:

Ligia Deca: „De multe ori, auzim în spațiul public o falsă dezbatere, aceea între importanța disciplinelor fundamentale și importanța aplicării acestora prin alte tipuri de educație, cum este și educație financiară, dar știm deja că sunt și alte tipuri de educație pe care elevii le apreciază, că vorbim de educație juridică, că vorbim de educație pentru sănătate. Eu nu cred că aceste două tipuri de educație intră în vreun conflict. Din contră, cred că disciplinele fundamentale își găsesc desăvârșirea în aplicarea lor în contexte pe care elevii și, mai târziu, adulții le întâlnesc zi cu zi. Cu siguranță, educația financiară oferă această oportunitate.

Mă aflu aici alături de domnul secretar de stat Sorin Ion, profesor de matematică, care ne poate spune foarte multe lucruri despre cum baza matematică solidă ne ajută și în contextul educației financiare. Lecția Națională de Educație Financiară este o inițiativă a Băncii Naționale a României care are contribuții semnificative în demersul de sprijinire a tinerilor pentru dobândirea cunoștințelor și abilităților necesare pentru gestionarea banilor. Într-o eră a competențelor, alfabetizarea sau literația financiară reprezintă o condiție esențială a funcționării în societate. Alături de familie, școala are responsabilitatea de a forma și de a exersa aceste competențe vitale. Copilul care are o bună educație financiară va învăța să devină responsabil cu banii săi, va înțelege produsele financiare complexe, riscurile financiare și care sunt instrumentele care îl pot sprijini în momentele de cumpănă. Educația financiară oferă oportunitatea oricărui viitor adult de a învăța cum să își valorifice resursele, cum să își creeze propriul cadru de bunăstare și de protecție financiară. Dată fiind nevoia de educație financiară, în contextul globalizării, Ministerul Educației sprijină inițiativa BNR de promovare la nivel național a lecțiilor de educație financiară atât de necesare pentru elevi.

Din punct de vedere curricular, trebuie să amintesc că disciplina opțională educație financiară a început să fie predată în învățământul primar din România în anul școlar 2013- 2014. Proiectul a fost demarat chiar de Banca Națională a României, în colaborare cu Ministerul Educației, Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație, care este membru afiliat OECD.

Ministerul Educației a avut în vedere faptul că acest tip de educație, precum și incluziunea financiară reprezintă priorități pentru Uniunea Europeană, având drept scop general dezvoltarea unei piețe integrate a serviciilor financiare, la nivel comunitar, care să fie accesibilă pentru toți cetățenii statelor membre.

Educația economico-financiară la nivelul învățământului preuniversitar se realizează atât sub formă educației formale, curriculare, cât și a educației nonformale, extracuriculare. Educația formală se realizează prin teme explicite sau teme integrate, în special, în cadrul curriculumului obligatoriu pentru gimnaziu, prin disciplina educație socială, educație economico-financiară, la clasa a opta, precum și în cadrul disciplinelor socio-umane, deja existențe de la nivelul ciclului liceal: educație antreprenorială (de la clasa a X-a), economie (clasa a XI-a), economie aplicată, aici numai la filiera tehnologică, la clasa a XII-a, ca discipline de trunchi comun sau discipline obligatorii.

De asemenea, există o ofertă completă de cursuri de educație financiară, ca disciplina opțională inclusă în cadrul ofertei naționale de programe școlare, pentru toate nivelurile de învățare, respectiv primar, gimnazial și liceal. Educația nonformală sau extracuriculară se realizează și prin activități educative desfășurate în afara sistemului formal de către diferite instituții de învățământ, în mod independent sau în parteneriat cu diferite organizații și instituții locale, regionale, naționale și internaționale, guvernamentale sau nonguvernamentale. În acest punct, rolul dumneavoastră este unul esențial și demonstrat de-a lungul timpului. Din această perspectivă, amintim existența încă din anul 2010 a protocolului de colaborare între Ministerul Educației și Banca Națională a României, protocol reînnoit în anul 2013, el având ca scop cooperarea între cele două instituții în vederea consolidării și dezvoltării unor elemente ale educației financiare de la nivelul învățământului preuniversitar liceal, în principal, prin intermediul proiectului intitulat „Să vorbim despre bani și bănci”. Protocolul a inclus în același timp și elemente referitoare la dezvoltarea cooperării la nivelul învățământului primar, precum și cooperarea în cadrul a două proiecte dedicate de BNR învățământului universitar: zilele porților deschise pentru studenții economiști și Academica BNR, proiect amintit și de domnul guvernator.

Am încredere în capacitatea tuturor părților implicate în promovarea și susținerea educației financiare – colegii din Ministerul Educației, școli, mediul ONG și privat – de a pune împreună în dialog cele mai bune idei de conținuturi și de activități pentru a dezvolta competențele de literație ale copiilor și ale tinerilor. Nu în ultimul rând, consider esențială pregătirea continuă a profesorilor pentru a aduce metodele de predare și conținuturile mai aproape de nevoile copiilor, iar una dintre aceste nevoi este, fără îndoială, aceea de a gestiona inteligent propriul buget și de a se comporta responsabil financiar într-o societate care, vede, trebuie să facă față atâtor provocări.

Înainte de a vă mulțumi, aș dori să remarc modul special în care Banca Națională a României face ca aceste cursuri de educație financiară să ajungă și în zonele mai defavorizate, acolo unde, din păcate, oferta curriculară opțională din școli nu este pe atât de amplă pe cât ne-am dori. În acest sens, dacă observăm care sunt decalajele de performanță educațională între urban și rural sau mai degrabă generate de statutul socio-economic al familiilor, cred că aceste tipuri de inițiative merită multiplicate în așa fel încât educația financiară să ajungă la fiecare copil din România. Vă doresc succes în toate activitățile pe care le desfășurați și vă asigur de toată susținerea mea și a colegilor mei de la Ministerul Educației. Vă mulțumesc!”

Citește și:

Proiectul legii Cîmpeanu va fi schimbat de noul ministru al Educației. Deca: Pe legile educației, am început discuții cu specialiști pe zonele în lucru – evaluările, echitatea, internaționalizarea

noiembrie 2021: OFICIAL Legea care prevede că educația financiară și cea juridică devin competențe obligatorii, nu discipline de sine stătătoare, publicată în Monitorul Oficial