„Apropo de salarizare, experții OCDE, la o primă discuție pe acest subiect, ne-au spus că sistemele care salarizează diferit, în funcție de performanță, de regulă, o fac cu bonusuri salariale condiționate de performanță”, a spus Ligia Deca, într-o conferință de presă la PNL Bistrița. Potrivit ministrului Educației, în proiectul de asistență tehnică cu experții de la OCDE este inclusă „această componentă a carierei didactice și a salarizării bazate pe indicatori, inclusiv de performanță.”
„Pentru astfel de bonusuri, noi avem un sistem, se numește de gradație de merit, cu niște criterii, avem în lege un alt sistem, și anume fondul de 2% din fondul salarial la dispoziția directorului, care va fi o altă sursă de stimulare a celor cu performanțe ridicate”, a mai spus Ligia Deca.
Ministra Educației a vorbit despre soluții multicriteriale pentru performantă: „Împreună cu cei din sistemul de învățământ și împreună cu experții internațional – vom găsi niște soluții multicriteriale, în așa fel încât, într-adevăr, să promovăm performanța.”
Reporter: Știm că salariile profesorilor au fost mărite în urma protestelor. Are Ministerul în vedere să facă, eu știu, o corelare între performanțele profesionale ale profesorilor și nivelul de salarizare?
Ligia Deca: Aceasta a fost o discuție pe care am avut-o. Am avut și o solicitare din partea domnului prim-ministru vizavi de o abordare în acest sens. În acel proiect de asistență tehnică cu experții de la OCDE avem inclusă și această componentă a carierei didactice și a salarizării bazate pe indicatori, inclusiv de performanță. (…)
Apropo de salarizare, experții OCDE, la o primă discuție pe acest subiect, ne-au spus că sistemele care salarizează diferit, în funcție de performanță, de regulă, o fac cu bonusuri salariale condiționate de performanță. Nu se referă la baza salarială, ci la bonusuri. Pentru astfel de bonusuri, noi avem un sistem, se numește de gradație de merit, cu niște criterii, avem în lege un alt sistem, și anume fondul de 2% din fondul salarial la dispoziția directorului, care va fi o altă sursă de stimulare a celor cu performanțe ridicate. Și trebuie să vedem pentru astfel de cazuri unde trebuie să intervenim, când, știu eu, intrăm într-o procedură care să certifice faptul că atribuțiile sunt sau nu sunt îndeplinite de către un cadru didactic, pentru că despre asta vorbim, dvs. despre asta mă întrebați.
În mod normal, aceste performanțe se constată oricum la evaluare anuală și la inspecții. Cred că depinde de noi, toți cei din sistem, ca aceste instrumente să fie folosite și, dacă ele trebuie îmbunătățite – sigur, împreună cu cei din sistemul de învățământ și împreună cu experții internațional – vom găsi niște soluții multicriteriale, în așa fel încât, într-adevăr, să promovăm performanța.
Informații de context
Amintim că premierul României, Marcel Ciolacu, după publicarea rezultatelor de la testele PISA 2022, a cerut public ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte criterii de performanță pe baza cărora salariile profesorilor să poată fi crescute diferențiat. „Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește“, a declarat Ciolacu. Acesta făcuse referire la astfel de criterii încă de la preluarea mandatului de premier.
Pe 8 decembrie, la prezentarea Raportului național PISA 2022 pe România, Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al OCDE, a precizat că salarizarea bazată pe performanță este „una dintre cele mai dificile dileme cu care se confruntă orice sistem de educație“.
Pe 15 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a declarat „nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul”, la Antena 3, potrivit G4Media.ro.
Citește și:
Criteriile de salarizare pe bază de performanță, pentru profesori, sunt în lucru cu experți OCDE, anunță Ligia Deca: Să găsim un sistem care să fie multifactorial. Se pare că acestea dau rezultate
Premierul Ciolacu: Nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul
VIDEO Marcel Ciolacu, după rezultatele la PISA 2022: Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește
Andreas Schleicher, fondatorul PISA: 40% din statele OCDE au sisteme de bonusuri pentru a stimula performanța profesorilor / Dacă vreți să impuneți criterii de performanță în salarizarea cadrelor didactice, folosiți cât mai multe criterii posibil, pentru că dacă puneți unul singur, acela va fi corupt
G4Media.ro
Raluca Pantazi
Redacția
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
14 comments
Oferă tu, stat român, prin reguli clare și manageri onești, șanse egale angajaților, măcar in aceeași instituție, apoi poți împărți ce ai cui merită mai mult!
Te călăuzesc în acest demers prin propuneri:
•Inainte de votarea fișei de evaluare in C.P., supune analiza ei, de către toți membrii, să se cântărească fiecare criteriu din fișa de evaluare, să se stabilească ce e măsurabil, posibil de indeplinit și specific in instituție ( așa zice și legea!), nu să ni se pună sub nas o fișă evazivă in multe locuri, subiectiv măsurabilă, gândită de un grup restrâns (asta după ce ani de zile ne-a fost prezentată la sfârșitul anului școlar, nu cum e firesc, la inceputul perioadei de evaluat!). •Pașii anteriori aprobării fișei in C.P. să fie urmăriți in efectuarea lor, susținuți de manager! Dacă nu este algoritmul procedural indeplinit, managerul să răspundă!Subiectivismul ulterior de evaluare este si din cauza acestor etape peste care se trece cu bună-știință uneori (tocmai pentru a fi avantajate unele persoane!!!).
• Să fie văzute fișele reciproc de colegii de catedră anterior completării rubricii de la comisie!
Transparent, să nu se creeze suspiciuni!
•In plus, procedura pentru modul in care se poate face contestația evaluării, prin lege, să fie adusă la cunoștință celui ce depune documentele de evaluare obligatoriu, sub semnatură, înainte sau când depune actele! E un principiu de bază din legislația muncii!
•Proiectul planului de încadrare să fie transparent si echidistant!
Dacă nu e, să fie informat cel evaluat despre:
° Cum pot eu, profesor, să cer reanalizarea in timp util ( pași dintr-o procedură cu semnatură de luare la cunoștință de existența ei, dată anterior prezentării proiectului).
°Cum să formulez contestația, in caz de abuz, ptr. a mă adresa in timp util C.A..
(Întrebări importante: Cum e privit la ISJ proiectul dacă nu s-au respectat pașii legali la nivel de instituție?
Cine răspunde ptr.impactul emoțional asupra angajatului, pentru eventualele inechități care vor duce la evaluări greșite ?)
•Ședința C.P. ce aduce informații despre proiectul planului de încadrare să fie intr-o atmosferă de maximă seriozitate și transparență, așa cum merită!
Din proiectul planului de încadrare eu, angajat, să aflu in C.P.:
– Ce ore s-au propus in planul de încadrare fiecărui angajat (spus acolo, in ședință, cu nume, prenume, statut, grad didactic, vechime) – așa cum e in lege și cum se face la unele școli!
Respectul pentru pașii transparent și corect făcuți e respectul pentru fiecare angajat care a muncit o viață si care va munci încă un an in contextul acela propus-context care e un plan de viață profesională, de care depind deciziile familiei, avantajele/ dezavantajele materiale ale unui an de muncă, chiar mai mulți- dacă alegerile duc in lanț până la acordarea/ neacordarea de ore suplimentare, procente pentru anumite funcții, gradații, sume din pensie!
Prezentarea proiectului cu simț de răspundere pentru aprobarea ulterioară in C.A. este o formă de respect necesară și pentru o bună colaborare colegială! Află angajații startul propus de un management ofertant, cu obiectivul de a da angajaților posibilitatea de a face lucruri bune împreună!
-Ce fel de ore sunt ( la obiect/opționale) și sub ce formă se scot orele libere (ore suplimentare/ la titularizare).
Nu e poveste!
Am ajuns că nu mai știm care este statutul colegilor de catedră! Ni se spune ceva de genul: ,, la obiectul x sunt in anul școlar viitor 8,24 norme, 1 normă liberă!” In zece minute C.P. e gata pe acest subiect!
Ce să înțeleg eu din asta? Ce management ofertant/ restrictiv / echidistant/ abuziv/ onorant e in spatele unei asemenea informații?
Iar eu, angajat, trebuie repede să iau decizia de a mă adresa/ de a nu mă adresa C.A. pentru reanaliză! La ce?
Apoi voi fi acuzat de lipsă de reacție, de vigilență dacă nu fac nimic; voi vedea la inceputul anului școlar următor consecința, una asupra căreia nici ISJ, nici ministerul nu pot produce schimbari, pentru că sunt decizii C.A.(???)!
Ce evaluare se poate face in asemenea context?
Nu avem despre ce vorbi azi, când directorul și C.A. evaluează in paradigmă unică, subiectivă, provocând modificări uneori ireversibile in cadrul unui sistem in care angajații pot accesa ulterior locuri de muncă din alte școli folosind punctaje obținute in condițiile de mai sus.
Pe de altă parte, ce stimă de sine au angajații cărora le este știrbit startul? Cum vor da randament? Li se mai cere să fie colegi buni cu cei care au primit abuziv avantaje, iar dacă își manifestă fățiș inacceptarea, evaluarea scade in punctaj anul următor ( avem acolo rubrici pentru așa ceva!).
Directorul dă in continuare cui vrea clasa n, dă cui vrea dirigenție, dă ore suplimentare după criterii secrete, implică pe cine vrea in proiecte secrete pentru unii angajați ai unității, deci cine va avea acces (datorită alegerilor managerului) la gradații de merit/ bonusuri/ 2% etc.?
Nu răspund cu nimic pentru greșelile, alegerile făcute, managementul discreționar, manipularea/ dezinformarea comunității!
Am citit tot..Dreptate in multe. Am si eu o intrebare printre multeeee altele. Ce cauta in fisa de autoevaluare criterii de genul: voluntariat sau responsabilitati la nivelul unitatii(corn si lapte, manager de orar etc) ? Cu ce este un profesor de matematica mai bun pentru ca se ocupa de corn si lapte? Numara din 3 in 3? Numara cutiile? Sau cum? Iar voluntariatul nu e…voluntar??? Cum pot aparea asemenea penibilitati in fisa de autoevaluare a cadrului DIDACTIC dintr-o scoala? Sau alta tampenie: Intocmire evaluare predictiva in conditiile in care aceasta nu este obligatorie. Foarte multe prostii cum numai la noi poti intalni.
Și eu, în naivitatea mea, credeam că e vorba de criterii de performanță care să se reflecte în nivelul de cunoștințe al elevilor: ))))
Doamne, ce turn de fildeș v-ați construit…
Pai, sa le dea salar minim iar apoi ,,bonificatii in functie de performanta”, zice Dorel. Da’ cum nu-i ministru, si nici la ocedee nu e, poate cel mult sa zica degeaba. Tragic e ca n-o sa gasim ,,competenti” care sa le verifice ,,performanta”, daca nu-i de tip grila, intra in dialog hăhăind colegul lui de lopata.
Sa creați un altfel de sistem de bonusuri, gradația de merit este o practica veche, comunista, care azi se obține doar de cei cu pile în feudale din inspectorate. Doar cei care sunt ghiocei în fata inspectorilor și care își obțin zeci de hartii,( în tot felul de activități aberante, fără legătură cu educația adevarata) care nu au nimic de a face cu obiectul pe care îl predau mai obțin gradatie. Găsiți în secolul 21 alt mod de a “premia” unii profesori aleși de inspectori doar.
V- ați prins și dumneavoastră că aveți salarizare diferențiata in funcție de performanțe?
oooo….că nu vine un Audit pe gradații că s ar cruci …sa vina sa verifice fila cu fila din fiecare dosar în parte …
Gradatia de merit nu are nicio legatură cu performanta elevilor, a beneficiarilor sistemului de invațamant.
Sa vina în toate ISJ urile și sa verifice și dosarele respinse. De la un obiect la altul aceleași documente dau punctaje cu totul și cu totul diferite. Cea mai PROASTA metoda de a da bani în plus pentru pupinc
Gradația de merit este cu abonament și se obține cu pile,relații,cunoștințe și trafic de influență .Profesori care au calificat elevi la olimpiada la nivel național și au obținut premii n au gradație de merit,dar au gradație profesori care fac diplome cu copy și paste,rezultate cu elevii lipsa,nu știu nici ei carte,au avut dosare penale că au furat la examenul de bacalaureatla,dar care au gradatii de merit de zeci de ani.Asa este și la auxiliar,obțin gradații bibliotecarii,laboranții,pedagogici din școli,in defavoarea secretarilor și contabililor.In invatamant au bani multi cei neperformanți,educatoarele,puericultoarele.
Gradatia e pentru cine vrea, performanta trebuie verificata la toti cei cu doctorat și gradul I.
Cel mai relevant criteriu de performanță ar fi teste standard la nivel de țară, la toate clasele. Un test inițial la început de an și unul la final, digital, ca să se verifice rapid dacă elevul a înregistrat progres pe durata anului școlar. Rezultatele per materie să fie exprimate în procente și stabilit un prag minim per clasă/ materie de la care să se considere performanță înregistrată în predare.
De exemplu: (media aritmetică) 90٪ din totalul elevilor claselor din încadrarea prof X au înregistrat progres în anul școlar 2023-2024. Atunci, acest profesor să fie răsplătit mai mult decât cela care înregistrează 80% sau 70٪, progresiv.
NB. progresul obținut de un elevi în prezent nu mai înseamnă de la nota 4 în sus, cât timp au voie să ocupe un loc la liceu cu media 2 sau 3. Progresul în zilele noastre înseamnă și de la nota 2 la 3, de la 3 la 4.
Dacă nu se vrea așa, atunci să scoată gradația de merit definitiv, să oprească făbricuța de “făcut rost de adeverințe/ diplome etc.” și verificată în realitate .activitate cadrelor didactice. Cât timp profesorul are timp mereu de meditații în privat și niciodată de activități remediale , societatea noastră n-o să se mai însănătoșească nicicând nici moral , nici economic.
Mai vorbim când ne vom apropia de vârstă de pensionare! Pariu că vom plăti mai mult șomaj/ ajutoare sociale elevilor de acum care nu primesc nicio șansă de recuperare, în loc să fie ei cei încadrați în câmpul muncii și din impozitele lor să asigure plata pensiilor?!
Da! Susțin propunerea!
Nu mizeriile de subiecte de la E N! De ce nu se dorește?
Ar funcționa testele standard dacă elevii ar fi toți făcuți pe același calapod. Dar când ai copii din familii sărace, care nu dau doi lei pe educație și de-abia așteaptă să țină copilul cu ei la muncă, și nu unul, ci clase întregi, în școlile din zonele foarte slab dezvoltate economic, CUM te compari cu o școală dintr-un oraș oarecare, unde există locuri de muncă și elevul nu e pus de mama sau tata să dea cu sapa în rând cu ei în fiecare zi, după ce vine de la școală? Cum compari un liceu ”bun” din municipiu, unde au intrat cu medii peste 9 (ceea ce garantează că MĂCAR știu să scrie, să citească și să socotească), cu un liceu tehnologic unde PRIMA medie de admitere e în jur de 6 și ultima e 1?
O să spuneți că se va vedea orice progres… Eu predau fizică, colegul predă matematică, colega predă română – CUM recuperăm noi copilul când el efectiv NU e capabil să citească (cel mult silabisit, până ajunge la finalul propoziției a uitat ce a citit la început), NU e capabil să rezolve operații simple, NU e capabil să RECUNOASCĂ sensul cuvintelor? Am ore întregi la clase de liceu unde ”traduc” din română în română, iar la orele următoare, ei vin și încearcă să-mi vorbească papagalicește, reproducând cuvinte pe care ei CRED că le-au auzit… E jale (propoziții fără sens în limba română, fără predicat, cuvinte stâlcite, greșeli de pronunție, constant repetate, imposibilitatea de a înțelege și recunoaște deosebiri între concepte fundamental diferite…) Am ajuns la disperare, nu pot coborî ștacheta mai mult decât am coborât-o deja.
Am încercat toate metodele pe care le-am găsit sau le-am învățat la cursurile de metodică și pedagogie, NIMIC nu funcționează, copiii ăștia sunt, în mare parte, complet aerieni! Nu au nici cel mai mic vocabular dincolo de cele 2-300 de cuvinte zilnice (da, nu, foame, etc, parc-ar fi crescuți de lupi în junglă și nu se mai pot adapta societății), n-au nici cea mai mică sclipire de interes dincolo de ce mănâncă, beau, fumează, conduc (cei de la a 11-a și a 12-a), fete/băieți. Și telefoane.
Explicați-mi vă rog cum îi aduc eu pe aceștia de la 1 la 5, când ei, repet, NU vorbesc efectiv limba română la un nivel pe care să-l pot folosi astfel încât să înțeleagă ceea ce le explic! Că legile fizicii nu se reduc la trei cuvinte și-un simbol, oricât am simplifica. Și după ce mă învățați cum, spuneți-mi cum se compară munca mea cu cea a unui profesor care pregătește olimpici la disciplina mea, lucrând cu elevi interesați de domeniu, care VOR să învețe și să se pregătească în plus, și care, de regulă sunt dotați intelectual și fac față și altor discipline fără prea mare efort.
Iar asta la liceu. Unde trebuie să parcurgem anumite conținuturi, unde în unele clase mai există și copii medii, măcar, care POT merge într-un ritm normal de învățare, și care-ar trebui să stea după fiecare elev ce trebuie să învețe de scrie, să citească și să socotească LA FIECARE ORĂ, indiferent de disciplină!
Dar sigur, putem compara. Mere cu pere cu alune.
PS Și de ce au ajuns la liceu dacă-s practic analfabeți? Pentru că finanțarea școlii e per capita. Dacă vrei să ai școală în localitate, te asiguri că elevii trec dintr-o clasă în alta, și doar cu asta se ocupă primarii. Ajung într-a 5-a analfabeți nefuncțional, nu funcțional, și apoi ajung într-a 8-a tot așa, pentru că nimeni nu are timp să îi ia de la zero. Iar apoi ni-i trimit nouă la liceu, ca să ne comparăm cu cei de la Sava sau Eminescu.