Ministrul Educației, despre salariile profesorilor de la 1 ianuarie 2024: În discuțiile tehnice “se va merge pe trei scenarii de grile. S-a discutat, în linii mari, despre o echivalență cu anumite poziții din grila de la sănătate”

4.514 vizualizări
Foto: Simion Mechno/Agerpres Foto
Ministerul Educației, Ligia Deca, a declarat că „se va merge pe trei scenarii de grile, una dintre aceste grile fiind cea lucrată deja la Ministerul Educației, împreună cu federațiile sindicale, la sfârșitul anului trecut, începutul acestui an”. Aceasta a precizat că s-a discutat, în linii mari, despre „o echivalență cu anumite poziții din grila de la sănătate”.

„Am agreat că în circa 10 zile aceste echipe tehnice vor veni cu variantele. Și domnul ministru Budăi a anunțat ieri că aceste variante vor fi transmise pentru evaluarea impactului, ca apoi ele să intre în discuția politică cu liderii coaliției și cu celelalte ministere, care trebuie să spună în ce măsură, mă rog, variantele sunt sustenabile din punct de vedere financiar”, a spus Deca.

Întrebare: Știm că ați avut, în aceste zile, întâlniri cu cei trei reprezentanți ai sindicatelor și că s-a discutat inclusiv despre această lege a salarizării unitare: un prim draft, pentru că știm că trebuie să fie gata până pe 15 iulie și nu a mai rămas foarte mult timp până atunci. Ne puteți spune o concluzie a ultimei întâlniri pe care ați avut-o, când veți relua discuțiile cu aceștia și dacă ne încadrăm în termen?

Ligia Deca: Ieri a fost organizată la Ministerul Muncii o întâlnire cu liderii federațiilor sindicale, așa cum am agreat, s-a discutat calendarul de lucru, formatul, urmează ca fiecare sindicat să-și desemneze o echipă tehnică care, alături de reprezentanții Ministerului Muncii și ai Ministerului Educației, să lucreze concret. S-a agreat că se va merge pe trei scenarii de grile, una dintre aceste grile fiind cea lucrată deja la Ministerul Educației, împreună cu federațiile sindicale, la sfârșitul anului trecut, începutul acestui an. Am agreat că în circa 10 zile aceste echipe tehnice vor veni cu variantele. Și domnul ministru Budăi a anunțat ieri că aceste variante vor fi transmise pentru o evaluare a impactului, ca apoi ele să intre în discuția politică cu liderii coaliției și cu celelalte ministere, care trebuie să spună în ce măsură, mă rog, variantele sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Mă bucur însă că am ajuns în această etapă.

Ca principiu, așa cum ordonanța de urgență 57 statuează, se pleacă de la salariul debutantului sau asistentului universitar egal cu salariul mediu brut pe economie și nu vor fi afectate alte creșteri procentuale ale salariilor care sunt deja prevăzute în lege. Și aici mă refer, de exemplu, la gradația de merit sau la sporul de dirigenție ș.a.m.d.

Întrebare: Care este feedbackul sindicaliștilor până acum? Sunt mulțumiți?

Ligia Deca: Până acum am agreat, mai degrabă, principii generale și calendar. Sigur că da, ei susțin o salarizare cât mai motivantă pentru cadrele didactice, așa cum facem și noi. Ceea ce trebuie să stabilim este modul în care acest nou sistem de salarizare din învățământ reușește să fie și sustenabil din punct de vedere financiar.

Întrebare: Spuneați că există trei tipuri de grile. Voiam să ne explicați puțin diferențele. Toate iau în calcul acest salariu al debutatului, care va fi mediu pe economie?

Ligia Deca: Da, absolut toate variantele de lucru pleacă de la principiul conform căruia salariul debutatului (este – n.red) egal cu salariul mediu brut pe economie. Ceea ce s-a luat în calcul, apropo de diferențierea celor trei variante, este creșterea pe diferite niveluri corespunzătoare funcțiilor didactice, vechimii ș.a.m.d. Deci sunt chestiuni care țin de proiectarea coeficienților pe grila aferentă personalului din învățământ, diferit, sigur că da, în funcție de tipul de personal personal didactic, didactic auxiliar și nedidactic.

Întrebare: Ca să înțelegem mai bine, practic, salariul debutatului, care este mediu pe economie, devine coeficient și în funcție de acesta se calculează toate celelalte salarii.

Ligia Deca: Da, devine bază, devine cel mai mic salariu brut pe care o persoană care este angajată în învățământ îl poate câștiga.

Întrebare: Care este cel mai mare salariu, potrivit celor trei grile?

Ligia Deca: Au existat discuții pe această temă. A rămas ca, în analiza celor trei scenarii, să fie stabilit acest salariu. S-a discutat, în linii mari, despre o echivalență cu anumite poziții din grila de la sănătate.

Întrebare: Această echivalență cum ar putea să arate, adică un profesor ar putea să fie plătit cât un medic, de exemplu, după 25 de ani de carieră?

Ligia Deca: Cam aceasta a fost discuția – un profesor cu peste 25 de ani vechime, gradul I, să aibă o echivalență cu o funcție din contextul grilei de la sănătate, cu un anumit tip de medic. Vă rog să îmi permiteți să nu intru în detalii, pentru că a rămas o chestiune care va fi analizată de către grupurile tehnice și va face parte dintre cele trei variante.

Informații de context

Conform Ordonanței de urgență nr 57/2023, Guvernul trebuie să crească salariile de bază din Învățământ cu 1.300 de lei brut din luna iunie pentru cadrele didactice și didactice auxiliare și cu 400 de lei brut pentru personalul nedidactic.

De asemenea, ordonanța prevede că, de la 1 ianuarie, salariul debutantului va fi cât cel mediu pe economie, precum și creșterea salarială de 50% din diferența între salariile actuale și cele din grila nouă.

„Art. III – (2) Grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabilește pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanți/asistenți universitari.

(3) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024.”


5 comments
  1. Profesor = Medic ?
    Poate : Profesor = Asistent medical
    Vorbesc ca nivel de studii si ani petrecuti pe bancile scolilor .

    1. Un profesor poate sa aiba studii de lunga durata (5 ani, 1,5 ani de Studi Aprofundate si 4 ani Doctorat cu frecventa).
      Hai sa socotim care are mai multi daca e sa ne luam dupa “anii de studiu”. Si inca 2 chestiuni de discutat:
      1. Fara profesori, voi nu ati fi ajuns medici niciodata;
      2. Nu aveti absolut nici un drept in plus si nici o tresa in plus pe umar. Mai ales cei mediocrii…vreti exemple? Sunt specializari intregi. Sa mai punctam si faptul ca cei care termina cu medii sub 9,50 nu ar trebui sa fie lasati sa trateze oameni???
      Mai incetut cu ifosele si “meritele”!

  2. ABERANT ! Un profesor cu 3 ani de scoala universitara echivaleaza cu un medic cu cel putin 10 ani de studii universitare ? Sa nu mai vorbim de riscuri, stress, garzi de noapte, etc .
    Iar pentru pregatirea corespunzatoare a unui profesor nu cred ca sunt suficienti 3 ani de facultate . Ar trebui cel putin 5 ani de studii superioare , iar apoi practica cel putin 2 ani , ca sa se ridice la nivelul pe care il pretind .

    1. Da sunt de-acord cu dumneavoastră am 5 ani de facultate, 3 licență și 2 de Master făcute în străinătate și o iau de la capăt cu studiile pentru că pentru a fi un mediocru învățător în România noastră frumoasă licența mea nu este adecvată învățământului primar deoarece am specializare în Pedagogie , și de Master nu mai spunem că nu există deloc. Documentele find echivalate la București. Deci de ce să mai fac o licență sau o conversie de studii când în țară la noi sunt persoane care predau cu un simplu liceu. Dar de dragul meseriei am să o fac și pe asta și uite așa ajung să am 8 ani de școală și cu siguranță nu mă voi opri doar la acești 8 v-or mai veni alți 2 de Master și sunt 10 de ce să nu fim comparabili cu un doctor? Cine face școală să fie plătit cum trebuie.

      1. Nu anii de scoala care ii face un cadru conteaza ci calitatea pregatirii, profesionalismul lui, pasiunea, interesul real de a educa si informa niste tineri, de ii duce pe drumul bun, al performantei! Un liceu pedagogic facut acum 20 de ani este superior unei facultati facuta acum la distanta si a unui master care nu ajuta cu nimic calitatea de predare. Nu sunt de acord nici cu plata unui doctorat. Fisa postului din invatamant nu prevede obligativitatea unui doctorat. Ca predai f bine si sa ai rezultate cu elevii la examenle nationale sau sa ii duci la olimpiade nationale sau internationale nu trebuie doctorate si spun asta din experienta caci exact cei fara doctorate sunt profesori emeriti si cei cu doctorate ( f multi dintre ei) sunt dupa cei care au invatat drastic in facultate si au vrut sa fie f buni mereu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Formarea a 5.000 de profesori în securitate cibernetică, anunțată de Directoratul Național într-un program PNRR de peste 25 de milioane de euro care prevede și dezvoltarea și evaluarea unui curriculum național de securitate cibernetică

5000 de profesori preuniversitari și universitari urmează să fie pregătiți în materie de securitate cibernetică, până în 2026, printr-un program cu fonduri PNRR, anunță Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), într-un…
Vezi articolul

GRAFIC Numărul elevilor cu CES din școlile din România aproape s-a triplat în ultimii 5 ani, în timp ce numărul profesorilor de sprijin este ținut de Ministerul Educației cu mult sub standardul legal. În timp ce în județul Galați, unui profesor de sprijin îi revin 140 de elevi, doar într-un singur județ acesta este conform legii

Numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale, CES, din învățământul de masă aproape s-a triplat în ultimii 5 ani, ajungând la peste 50.000 în anul școlar 2023-2024. În același timp, numărul…
Vezi articolul

Doru Căstăian, despre învățarea de profunzime și cea de suprafață: Dragi părinți, nu vă amăgiți că manipularea unei tablete înseamnă precocitate. Faceți-vă timp să discutați cu copiii, să le răspundeți serios la întrebări

Învățarea superficială este învățarea care “se adresează procesării de nivel inferior (de pildă, memorarea și reamintirea unor factori, acceptarea pasivă a unor informații, ignorarea tiparelor sau cauzalităților profunde) care nu…
Vezi articolul