“Sunt colegi a căror activitate o respect, dar care, din păcate, nu reușesc să înțeleagă că lumea se schimbă”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, despre învățătoarele care au criticat subiectele de la Evaluarea Națională de la clasa a IV-a. Ministrul a spus, într-o intervenție la AlephNews că, atunci „când se schimbă lumea trebuie schimbat și sistemul de educație”.
Pentru prima dată în istoria recentă, un ministru al Educației ia apărarea specialiștilor din minister care au realizat subiectele. Cîmpeanu a spus că „subiectele au fost realizate de către un colectiv de care didactice cu experiență, sub coordonarea unor persoane demne de toate încrederea, specialiști în științele Educației”.
Ministrul a mai explicat faptul că aceste păreri contrare sunt ale colegilor care nu înțeleg că lumea se schimbă, spunând că dacă nu va fost schimba sistemul de educației, nu vom avea schimbări nici la rezultatele PISA.
Sorin Cîmpeanu: „Întotdeauna mă bazez pe părerea celor care au o vastă experiență demonstrată în a lucra cu copiii de această vârstă. Drept urmare am discutat și eu cu mai multe cadre didactice, repet, cu o vastă experiență, care mi-au spus că, sigur, subiectele sunt altfel, subiectele necesită o altfel de abordare, subiectele sunt mai bine ancorate în realitate, subiectele nu presupun un răspuns corect unic, subiectele sunt mai apropiate de modalitatea de construcție a subiectelor pentru testările PISA. Subiectele au fost realizate de către un colectiv de care didactice cu experiență și sub coordonarea unor persoane demne de toate încrederea, specialiști în științele Educației.
Îmi pare rău că se creează astfel de dispute, care au la mijloc elevii, pentru că vom avea păreri contrare de câte ori vom vrea să schimbăm ceva. Or dacă nu vom vrea să schimbăm ceva în sistemul de educație, nu se vor schimba nici rezultatele la testele PISA.
Sunt colegi a căror activitate o respect, dar care, din păcate, nu reușesc să înțeleagă că lumea se schimbă. Când se schimbă lumea trebuie schimbat și sistemul de educație. Trebuie să fie adaptat la realități”.
Reamintim că subiectele de la Limba română, Evaluarea națională la finalul clasei a IV-a, care au generat dezbaterea de mai sus erau bazate pe următorul text:
Descarcă de mai jos Subiectele integrale de la Evaluarea Națională la Limba română – clasa a IV-a:
„Sunt discuții cu privire la cât de adecvate au fost subiectele cu privire la proba de Limba română care s-a derulat în cursul zilei de ieri” (n. red. marți, 18 mai 2021), a declarat și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, întrebat în cadrul unei emisiuni la TVR cum au decurs Evaluările Naționale pentru clasele a VI-a și a IV-a până acum.
Până acum profesorul Dragoș Iliescu, expert OECD în testare educațională, a reacționat la în disputa despre subiectele de la Evaluarea de clasa a IV-a: Este un text adecvat, care stă la baza unui test adecvat scopului / Sub lupă la aceste evaluări nu sunt elevii, ci profesorii, directorii, inspectorii și ministerul.
Și fostul ministru al educației, Daniel Funeriu a avut un comentariu pe acest subiect: „Le invit pe Învățătoarele-Caisă să recitească ”Amintiri din copilărie” și să facă analiza intersecțional-emoționalo-traumato-ecologistă a crimelor comise cu ceaslovul împotriva muștelor”, a spus Funeriu.
Ce sunt evaluările naționale de la clasa a IV-a
Elevii de clasa a IV-a susțin la nivel național, începând din 2014, o serie de evaluări aproape de finalul anului școlar. Copiii de 10-11 ani dau o testare la Limba română, una la Matematică, iar cei care aparțin minorităților naționale susțin și o probă la Limba maternă.
Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost introduse prin legea educației din 2011, în primii ani au fost pilotate, iar primul an în care au fost administrate național a fost 2014-2015. Rezultatele NU se pun în catalog, sunt confidențiale, nu stau la baza ierarhizării copiilor, trebuie comunicate fiecărui părinte în parte și pe baza lor profesorii trebuie să realizeze planuri individualizate de învățare.
Fiecare probă durează 1 oră.
Care este scopul evaluării de la clasa a IV-a
Scopul evaluării naționale de la clasa a IV-a este să radiografieze în ce măsură au înțeles copiii elementele prevăzute de curriculumul național, dar și efortul depus de învățători. În contextul unei salarizări diferențiate, aceste evaluări sunt esențiale.
Rezultatele la nivel național verifică în ce măsură au fost însușite de copii competențele stabilite în curriculum, iar rezultatele la nivel de clasă arată efortul depus de fiecare învățătoare: au ridicat nivelul celor mai mulți copii din a II-a până în a IV-a sau au mers doar cu vârfurile, iar restul copiilor s-au adâncit în necunoaștere?
Rezultatele obținute la această evaluare organizată de Minister la toate clasele a IV-a sunt folosite de Ministerul Educației și pentru diagnoză de sistem, pentru verificarea rezultatelor curriculumului la final de ciclu primar și eventuale recalibrări ale conținuturilor predate la clasă.
Mircea Miclea, fost ministru al Educației și cel care a introdus alături de Daniel Funeriu în Legea educației aceste testări, explica anul trecut că rolul Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a este de a-i „identifica din timp pe cei care vor avea probleme la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a sau vor avea probleme la testele PISA”. Potrivit acestuia, funcția acestor evaluări este tocmai cea de remediere a lipsurilor acumulate pe parcursul școlii, de aceea aceste evaluări se numesc „formative”.
Copiii susțin aceste testări în clasa în care învață și în așezarea normală în bănci, subiectele fiind pe două numere. Subiectele sunt concepute de Ministerul Educației, iar părintele poate verifica în siguranță (notele nu se trec în catalog) dacă învățătorul i-a subevaluat sau supraevaluat copilul, iar la nivel de școală se poate vedea care este progresul majorității elevilor dintr-o clasă din a II-a până în a IV-a.
La clasa a IV-a, copiii au la dispoziție o oră pentru a rezolva subiectele.
Foto: gov.ro / Sorin Cîmpeanu